Șeful Consiliului Concurenței a demisionat. Cum explică

Președintele Consiliului Concurenței, Alexei Gherțescu a demisionat din funcție. Informația a fost confirmată de către acesta pentru NewsMaker. Despre cauzele demisie acesta a invocat motive personale, și nu țin de audierile parlamentare de săptămâna trecută, unde deputatul Dinu Plîngău a criticat lipsa de reforme la Consiliul Concurenței. Cererea de demisie a fost depusă la data de 20 februarie 2026.

„Da pot confirma, am demisionat din motive personale, nu este legat de critica domnului Plîngău”, a declarat Gherțescu.

Demisia urmează să fie examinată și aprobată de către Legislativ.

Plîngău: Consiliul Concurenței are cele mai mari restanțe

Pe 17 februarie, conducerea Consiliului Concurenței a fost chemată să se prezinte în fața Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană, unde au fost discutate mai multe rapoarte din cadrul clasterului 2, referitor la Piața Internă. După audieri, deputatul PAS, Dinu Plîngău, a reacționat critic la adresa instituției, acuzând-o de întârzieri semnificative în armonizarea legislației naționale cu standardele Uniunii Europene. Totodată, parlamentarul a solicitat demisia șefului Consiliului.

„Am rămas profund nemulțumit de modul în care conducerea Consiliului Concurenței a venit total nepregătită la audierile parlamentare. Consiliul Concurenței are cele mai mari restanțe la capitolul pregătirii și implementării actelor, de la propuneri legislative până la acte interne pentru racordarea legislației la standardele UE. Deși a fost acordat suficient timp conducerii instituției de a veni cu informații și raport pe domeniul de responsabilitate, conducerea instituției nu a putut răspunde la nici o întrebare, nici măcar la cea mai banală care se referea la numărul de acte rămase restante încă din anul 2025. Noi, fiind nevoiți să le solicităm să mai vină o dată la Parlament”, a explicat Plîngău.

Deputatul a calificat activitatea președintelui Consiliului drept „nesatisfăcătoare” și a pus sub semnul întrebării utilitatea menținerii acestuia în funcție. „Nu este clar care sunt sarcinile conducătorului. Să ia salariul lunar (destul de mare, apropo), să călătorească de parcă Consiliul Concurenței ar fi o instituție la fără frecvență”, a afirmat deputatul.

„Cred că președintele Consiliului ar trebui să înțeleagă că ar trebui să plece, pentru că nu a făcut și nu face față înaltei funcții pe care o deține”, a conchis Dinu Plîngău.

Precizăm că, în februarie 2022, Parlamentul l-a numit pe Alexei Gherțescu în funcția de președinte al Consiliului Concurenței.

Alexei Gherțescu este licențiat în drept și deține un master în drept civil. De-a lungul carierei, a activat în cadrul Cabinetului de Avocat „Alexei Gherțescu”, a colaborat cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și a fost lector la Universitatea Liberă Internațională din Moldova. Totodată, are experiență profesională în sectorul privat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce Moldova nu a cumpărat din primăvară toate gazele pentru iarnă? Energocom răspunde criticilor

În primăvară, Energocom a folosit banii încasați de la consumatori pentru a rambursa cele 170 de milioane de euro împrumutate de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru achiziția gazelor. Compania a trebuit să recalculeze și cât gaz să cumpere, după ce marii consumatori noncasnici au trecut pe piața liberă și își pot alege furnizorul. Energocom invocă aceste motive, dar și necesitatea de a asigura transportul gazelor, pentru a explica de ce nu a cumpărat încă din primăvară întreaga cantitate necesară pentru sezonul rece 2026–2027.

„Achiziția gazelor naturale presupune luarea în calcul, în același timp, a banilor disponibili, a obligațiilor față de finanțatori, a volumului care va fi efectiv consumat și a posibilității fizice de a transporta gazele până în țară. Astăzi știm cum au evoluat prețurile după evenimentele geopolitice din ultimele luni. În primăvară, nimeni nu le putea anticipa cu certitudine”, explică Energocom.

Banii încasați în primăvară au fost folosiți pentru rambursarea creditului

Energocom explică că achizițiile sunt finanțate printr-o linie de credit de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Banii împrumutați sunt folosiți pentru cumpărarea gazelor, apoi sunt rambursați din încasările de la consumatori și pot fi accesați din nou pentru următorul ciclu de achiziții.

Creditul are trei tranșe, cu termene anuale de rambursare: 170 de milioane de euro până la 30 aprilie, 80 de milioane până la 30 mai și 50 de milioane până la 15 iunie. Potrivit companiei, în primul ciclu, aferent anului 2025, a fost utilizată doar tranșa de 170 de milioane de euro, rambursată integral până la 30 aprilie 2026.

„Exact în lunile de primăvară, banii încasați de la consumatori sunt direcționați către rambursarea creditului. Aceiași bani nu pot fi folosiți pentru a plăti în avans tot gazul necesar pentru iarnă. Ea garantează că, la nevoie, Moldova are în continuare acces la finanțare pentru a-și asigura gazul”, precizează Energocom.

Necesarul de gaze se schimbă odată cu liberalizarea pieței

Un alt factor invocat de companie este schimbarea numărului și tipului de consumatori pe care îi aprovizionează. Din aprilie 2026, consumatorii noncasnici mari au ieșit din portofoliul reglementat al Energocom, odată cu liberalizarea pieței. Potrivit furnizorului, aceștia reprezentau peste 40% din consumul anual.

Compania menționează că și alte categorii de consumatori noncasnici vor trece pe piața liberă, astfel că volumul necesar trebuie estimat în funcție de aceste schimbări.

„A cumpăra mai mult decât va fi consumat înseamnă costuri suplimentare, care ar ajunge într-un final tot în facturile consumatorilor”, explică furnizorul.

După estimarea necesarului total, susține Energocom, volumele se împart pe tipuri de contracte: unele pe un an întreg, altele pe trimestre sau pe luni, plus o rezervă pentru variațiile de consum, de exemplu în zilele foarte reci. Furnizorii oferă condiții și reduceri diferite în funcție de tipul și durata contractului, iar această împărțire influențează direct costul final.

Energocom mai precizează că gazele cumpărate trebuie transportate prin rețelele statelor vecine. Dreptul de utilizare a acestora este rezervat prin licitații organizate de operatorii de transport, după calendare separate pentru capacități anuale, trimestriale, lunare și zilnice. Costurile diferă semnificativ de la o categorie la alta.

Compania avertizează că achiziționarea unor volume mari fără asigurarea transportului poate genera costuri suplimentare sau poate împiedica livrarea gazelor la destinație.

„Ne putem întreba firesc cum ar fi fost tratate deciziile Energocom dacă s-ar fi bazat exclusiv pe estimări interne, în locul unor surse independente și verificabile? Folosirea reperelor internaționale nu garantează că prețul viitor poate fi prevăzut, însă asigură că deciziile se iau pe baza celor mai bune informații disponibile și că pot fi verificate de oricine. Orice strategie de achiziție construită pe presupunerea că prețurile vor crește sau vor scădea într-o anumită direcție implică un risc și poate deveni, în esență, o abordare speculativă”, a conchis Energocom.

***

Amintim că, din 1 octombrie, un metru cub de gaze costă 26,14 lei, cu TVA inclus, față de 20,30 lei anterior. ANRE a aprobat în unanimitate noul tarif la sfârșitul lunii septembrie. O altă majorare, aprobată la sfârșitul lunii august, intrase în vigoare pe 1 septembrie. Astfel, în decurs de o lună, gazele s-au scumpit cu aproape 12 lei pentru un metru cub.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: