Eficiența energetică – investiții care reduc costurile și susțin dezvoltarea

Republica Moldova se află într-o etapă de extindere a instrumentelor de finanțare pentru eficiența energetică. Provocarea următoare este să transformăm aceste instrumente în investiții la scară, economii măsurabile și o piață capabilă să răspundă cererii. Eficiența energetică nu înseamnă doar reducerea consumului. Ea poate diminua costurile pentru gospodării, instituții și companii, contribui la securitatea energetică și susține productivitatea, competitivitatea și dezvoltarea economică.

Economiile obținute prin utilizarea eficientă a energiei pot reduce presiunea asupra bugetelor gospodăriilor și asupra bugetului public, creând spațiu pentru noi investiții și pentru alte priorități, precum educația, sănătatea și infrastructura. Pentru a valorifica acest potențial, avem nevoie de finanțare predictibilă, tehnologii potrivite, procese simple, digitalizare, specialiști și furnizori calificați. Miza este să trecem de la proiecte punctuale la mecanisme care mobilizează investiții, asigură calitatea și transformă economiile de energie în resurse pentru dezvoltare și creștere economică.

Eficiența energetică, un răspuns adaptat fiecărui sector

Structura actuală a consumului de energie ne arată clar unde trebuie să acționăm în regim prioritar. Sectorul clădirilor reprezintă aproximativ 53% din consumul final de energie al țării, transportul – aproximativ o treime, industria – circa 8%, iar agricultura – 5%.

Această structură arată că eficiența energetică trebuie abordată atât ca instrument de reducere a consumului și a emisiilor, cât și ca instrument de reducere a costurilor și de creștere a competitivității economiei. Soluțiile trebuie adaptate specificului fiecărui sector și rezultatului economic urmărit.

În sectorul clădirilor, consumul ridicat de energie se reflectă în facturile gospodăriilor și ale instituțiilor publice, dar și în presiunea asupra bugetului public. Gospodăriile reprezintă aproximativ 42% din consumul național de energie. Pe de o parte, avem costul energiei, iar pe de altă parte, necesitatea de a susține consumatorii vulnerabili. Cu cât reducem structural necesarul de energie al clădirilor, cu atât reducem în perspectivă și această presiune.

În sectorul transporturilor, al industriei și al agriculturii, măsurile trebuie să țină cont de procesele și de profilul de consum al fiecărui tip de utilizator. Scopul nu este doar să consumăm mai puțină energie, ci să obținem aceeași valoare economică folosind mai puține resurse, să reducem costurile și să creștem productivitatea.

Cadrul legislativ privind eficiența energetică transpune cerințele europene și acordă o atenție mai mare principiului „eficiența energetică înainte de toate”, precum și prioritizării măsurilor cu cel mai mare impact. Totuși, între cadrul legislativ și realitatea din teren rămân provocări importante. Avem nevoie de mai multă expertiză tehnică și de furnizori capabili să răspundă unei cereri în creștere. Este necesar să dezvoltăm capacitatea de finanțare și de implementare a proiectelor la scară. Nu este suficient să avem reguli și resurse financiare dar trebuie să avem și capacitatea pieței de a transforma aceste condiții în rezultate măsurabile.

De la proiecte individuale la investiții de amploare

Unul dintre pașii importanți este extinderea mecanismelor de finanțare existente. Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM), gestionat de Centrul Național pentru Energie Durabilă oferă o infrastructură de finanțare aflată în dezvoltare, care combină resurse publice cu mijloace financiare atrase de la partenerii de dezvoltare și cu contribuțiile beneficiarilor finali.

Este important ca aceste mecanisme să evolueze de la finanțarea unor proiecte individuale către instrumente capabile să mobilizeze investiții private la o scară tot mai mare. Pentru aceasta, nu este suficient să avem bani disponibili. În acest proces, una dintre provocările principale este capacitatea pieței de a face față unei cereri în continuă creștere. Pentru ca investițiile să se realizeze, avem nevoie de specialiști, companii capabile să furnizeze lucrări și servicii de calitate, beneficiari informați și soluții financiare potrivite. De aceea, punem un accent deosebit pe diversificarea instrumentelor de finanțare și adaptarea acestora la nevoile diferitelor categorii de beneficiari, precum și la realitățile pieței.

În etapa actuală, accentul pus pe dezvoltarea pieței poate însemna un ritm mai moderat de contractare și valorificare a resurselor. Este nevoie de timp pentru ca beneficiarii să înțeleagă condițiile programelor și să-și asume contribuția proprie, iar companiile să-și consolideze capacitatea de a executa lucrări de calitate, cu respectarea normelor și documentarea corespunzătoare. Acest efort contribuie la formarea unui portofoliu de proiecte mai bine pregătite și a unor procese mai solide, ceea ce poate permite utilizarea resurselor mai eficient și într-un ritm mai rapid pe termen mediu și lung.

În sectorul privat, antreprenorii au un interes economic firesc să reducă costurile și să utilizeze mai eficient resursele. Rezultatul depinde însă de accesul la informație și expertiză tehnică, de existența unor soluții financiare și de capacitatea de a identifica și implementa proiectele potrivite.

Acolo unde există programe de sprijin, acestea trebuie însoțite de expertiză tehnică adecvată, indicatori de performanță bine definiți și mecanisme de monitorizare a rezultatelor. În acest fel, sprijinul public poate produce nu doar investiții și achiziții de echipamente, ci și economii durabile, care reduc costurile întreprinderilor și creează resurse pentru reinvestire și dezvoltare.

Obiectivul este să trecem de la finanțarea unor intervenții punctuale la proiecte de scară mai mare, capabile să mobilizeze volume semnificativ mai mari de investiții și să genereze rezultate măsurabile la nivelul economiei naționale.

Potențialul investițional și mobilizarea capitalului privat

Necesarul de investiții în eficiență energetică, în special în sectorul public și rezidențial, depășește cu mult resursele publice disponibile. Una dintre provocările principale este să dezvoltăm mecanisme prin care resursele publice să poată mobiliza cât mai eficient capital privat.

Dimensiunea potențialului investițional este foarte mare. Numai în sectorul clădirilor, potențialul de investiții este estimat la peste 40 de miliarde de euro. Eficiența energetică nu trebuie privită doar ca un domeniu de intervenție publică, ci și ca o piață importantă pentru companii, instituții financiare și furnizori de tehnologii și servicii.

La mijlocul anului 2026, soldul depozitelor bancare depășea 150 de miliarde de lei. O parte din aceste resurse ar putea avea un impact economic mai mare dacă ar fi transformate, prin mecanisme financiare adecvate, în investiții productive. Nu este vorba despre a descuraja economisirea, ci despre a crea condiții prin care o parte din capitalul disponibil să circule în economie și să finanțeze proiecte care generează valoare.

Eficiența energetică este un domeniu în care astfel de investiții pot aduce beneficii multiple. Ele pot reduce costurile pentru companii și consumatori, pot spori reziliența și securitatea energetică și pot reduce expunerea la volatilitatea prețurilor la energie. În plus, economiile generate prin reducerea consumului pot rămâne în economie și pot fi reinvestite.

Finanțarea trebuie legată de soluții concrete și de profilul fiecărui consumator. În funcție de sector, investițiile pot include reabilitarea energetică a clădirilor, automatizarea și managementul inteligent al consumului, integrarea energiei regenerabile și a stocării sau utilizarea unor tehnologii mai eficiente în procesele industriale.

Este important ca tehnologia să fie aleasă corect, în funcție de rezultatul economic urmărit, reducerea consumului și a costurilor, creșterea productivității sau îmbunătățirea securității energetice. Spre deosebire de multe alte investiții, proiectele de eficiență energetică pot genera economii financiare măsurabile și, în multe cazuri, pot deveni eligibile pentru finanțare comercială.

Instrumente financiare pentru sectorul rezidențial și public

În sectorul rezidențial, statul trebuie să testeze ce nivel de sprijin public este necesar pentru a declanșa investițiile masive. Acesta este unul dintre obiectivele FEERM. Am pornit cu granturi de până la 70% pentru blocurile locative, dar, pe măsură ce piața se dezvoltă, mecanismele trebuie să evolueze către o utilizare mai mare a finanțării private.

În acest sens, dezvoltăm mecanismul de garantare și compensare a împrumuturilor contractate de asociațiile de locatari de la băncile comerciale, pe care ne propunem să îl operaționalizăm până la sfârșitul anului. Acest instrument trebuie să faciliteze accesul asociațiilor la finanțare și să contribuie la extinderea investițiilor în reabilitarea blocurilor locative.

În sectorul public, lucrăm la un mecanism de finanțare sustenabilă bazat, într-o primă etapă, pe principiul revolving prin care investiția în reabilitarea energetică a unei clădiri să fie recuperată din economiile generate, iar resursele recuperate să poată fi reinvestite în alte clădiri.

Pe termen mai lung, mecanismul trebuie să creeze condițiile pentru participarea companiilor private, care să investească, să își recupereze investiția din economiile de energie și să obțină un randament economic care să susțină continuitatea acestor investiții.

În prezent, promovăm în Guvern Programul de dezvoltare a pieței serviciilor energetice pentru perioada 2026-2030, care trebuie să contribuie la crearea pieței și a cadrului necesar unor asemenea investiții.

Un alt instrument pe care dorim să îl pilotăm îl reprezintă obligațiunile municipale pentru finanțarea proiectelor de eficiență energetică. Împreună cu partenerii de dezvoltare analizăm modul în care acest instrument ar putea fi utilizat în Republica Moldova, inclusiv în contextul reformei administrației publice locale.

Pe termen mai lung, mecanismele dezvoltate trebuie să creeze condițiile pentru participarea companiilor private, care să investească, să își recupereze investiția din economiile de energie și să obțină un randament economic care să susțină continuitatea acestor investiții.

Statul trebuie să testeze mecanismele, să reducă riscurile inițiale și să creeze condițiile în care piața poate crește. Pe măsură ce mecanismele se maturizează și riscurile se reduc, ponderea investițiilor private poate crește.

Capitalul privat nu răspunde doar la oportunitate, ci și la predictibilitate. Pentru ca investițiile să crească, piața are nevoie de continuitate în politicile publice, de reguli clare și stabile și de timp pentru ca mecanismele să se maturizeze.

Astfel, eficiența energetică poate evolua de la o politică publică spre o piață de investiții, în care tehnologiile, serviciile și finanțarea se dezvoltă împreună în jurul unor rezultate economice măsurabile.

Construirea unui ecosistem pentru investiții

Pentru ca programele să se extindă și să genereze investiții concrete, este esențial să existe un ecosistem funcțional, în care actorii, serviciile și instrumentele se susțin reciproc.

Un ecosistem funcțional presupune, în primul rând, conectarea tuturor actorilor: beneficiari, companii, specialiști, furnizori de tehnologii, instituții financiare și parteneri de dezvoltare. La fel de importante sunt comunicarea transparentă, reducerea barierelor, menținerea calității și monitorizarea rezultatelor. Iar atunci când experiența din piață arată că un mecanism nu funcționează suficient de bine, trebuie să existe voința și capacitatea de a-l ajusta.

Acest lucru cere reguli clare și predictibile, proceduri cât mai simple, standarde de calitate și un cadru care să permită companiilor să investească și să dezvolte servicii noi. Este necesar să urmărim permanent ce se întâmplă în piață și să intervenim atunci când apar bariere.

Un program de finanțare nu poate funcționa izolat. Pentru ca o investiție într-o casă, într-un bloc sau într-o întreprindere să se realizeze, trebuie să existe beneficiari informați, companii care pot furniza lucrările și tehnologiile necesare, specialiști capabili să proiecteze și să verifice soluțiile, instituții financiare care pot oferi finanțare și reguli care oferă suficientă predictibilitate tuturor acestor actori.

Rolul CNED nu este doar să administreze programe, ci să contribuie la dezvoltarea unei piețe în care programele, finanțarea, expertiza tehnică și oferta de servicii se susțin reciproc. Una dintre funcțiile importante este să asigure legătura dintre actorii principali și să identifice unde ecosistemul nu funcționează suficient de bine. Asta presupune consultare permanentă cu piața, monitorizarea rezultatelor, identificarea blocajelor și ajustarea mecanismelor. Nu putem presupune că un mecanism conceput astăzi va funcționa perfect și peste trei ani. El trebuie îmbunătățit pe baza experienței acumulate.

FEERM este un exemplu în acest sens. Prin acest mecanism nu testăm doar o modalitate de finanțare, ci și modul în care se formează piața din jurul ei, cum reacționează beneficiarii, cum se dezvoltă oferta de servicii și lucrări, ce capacități există și unde apar blocaje. Experiența acumulată ne permite să ajustăm programul și să construim mecanisme care pot funcționa la o scară tot mai mare.

Digitalizarea și inteligența artificială pentru extinderea programelor

Digitalizarea este un alt element important al ecosistemului. Atunci când avem un număr mare de beneficiari și proiecte, procesele trebuie să fie simple, transparente și ușor de urmărit. Digitalizarea nu este doar o chestiune administrativă. Ea devine o infrastructură necesară pentru extinderea programelor.

Prin digitalizare putem reduce costurile de operare, simplifica interacțiunea cu beneficiarii și companiile, crește transparența și monitoriza mai eficient procesele și rezultatele. În prezent, avem programe operaționale în care interacțiunea cu beneficiarii sau partenerii se desfășoară exclusiv prin canale electronice, fără dosare pe suport de hârtie și fără deplasări la oficiul CNED. Experiența programelor EcoVoucher și Casa Verde arată că digitalizarea poate simplifica accesul la sprijin și poate face procesul mai rapid și mai comod pentru beneficiari.

Următoarea etapă este utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale (IA). Pentru o instituție care gestionează volume tot mai mari de informații, proiecte și interacțiuni cu beneficiarii, IA poate contribui la automatizarea unor procese, analiza datelor și identificarea mai rapidă a blocajelor sau riscurilor. Nu vorbim despre înlocuirea expertizei umane, ci despre folosirea tehnologiei pentru ca specialiștii să poată lucra mai eficient și să se concentreze asupra deciziilor care necesită expertiză.

Această transformare este importantă și din perspectiva capacității instituționale. Dacă vrem să extindem programele de eficiență energetică și să lucrăm cu un număr tot mai mare de beneficiari și proiecte, nu putem crește capacitatea instituției doar prin majorarea proporțională a numărului de angajați. Trebuie să creștem și productivitatea instituțională. Această abordare este reflectată în Strategia de dezvoltare instituțională a CNED până în 2030.

Autor: Ion Muntean, director al Centrului Național pentru Energie Durabilă

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Alexandr Petkov

Primarul de Bălți cere ANSA anularea autorizației cafenelei în care s-au intoxicat peste 90 de oameni

Primarul Bălțiului, Alexandr Petkov, a solicitat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) anularea autorizației sanitar-veterinare a cafenelei Drive Pub, după ce 94 de persoane au suferit o intoxicație alimentară asociată localului. Anunțul a fost făcut de edil miercuri, 18 noiembrie, pe pagina sa de Facebook.

„În calitate de președinte al Comisiei teritoriale de management al situațiilor de criză, am cerut Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor să anuleze autorizația sanitar-veterinară eliberată proprietarului localului. Consider că autoritățile competente trebuie să verifice și în baza căror prevederi această autorizație a fost eliberată în 2020 pe termen nelimitat”, a scris Alexandr Petkov.

Potrivit primarului, 75 dintre persoanele care s-au intoxicat sunt locuitori ai municipiului Bălți.

Amintim că, pe 18 noiembrie, ANSA a anunțat că 94 de persoane s-au intoxicat după ce au participat la evenimente organizate la Drive Pub în perioada 6-15 noiembrie. Printre persoanele afectate se numără 18 copii.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică a comunicat că 34 de persoane s-au adresat la Spitalul Clinic Bălți cu simptome de boală diareică acută, iar alte două – la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. În cazul a 12 pacienți a fost confirmată infecția cu Salmonella enteritidis, iar celelalte probe biologice sunt în curs de examinare.

Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, a precizat că prima persoană a fost internată pe 6 noiembrie.

Activitatea cafenelei a fost suspendată temporar pe 16 noiembrie, până la elucidarea circumstanțelor și înlăturarea neconformităților. Potrivit ministrului, în perioada 6-16 noiembrie, în local au fost organizate 12 evenimente, la care au participat peste 80 de persoane.

Oficialul a mai spus că, în urma verificărilor, la cafenea au fost depistate neconformități privind produsele de pește și alte produse conexe.

Максим Андреев, NewsMaker

Moldcargo nu mai poate încheia contracte noi de asigurare, timp de 6 luni. BNM i-a suspendat licența

Banca Națională a Moldovei (BNM) a suspendat pentru șase luni licența companiei de asigurări Moldcargo, în urma unor nereguli grave depistate în activitatea acesteia. Totodată, instituția a instituit un regim de administrare specială, iar controlul asupra companiei va fi preluat de administratori desemnați de BNM.

Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în urma unei verificări tematice care a scos la iveală mai multe probleme în activitatea asigurătorului.

Suspendarea licenței intră în vigoare astăzi, 18 noiembrie, și va fi valabilă timp de șase luni. În această perioadă, administratorii speciali desemnați de BNM vor prelua conducerea companiei și vor exercita atribuțiile consiliului și ale organului executiv.

În urma controlului, inspectorii BNM au constatat „încălcări grave și interconectate” în domeniul guvernanței corporative, al controlului intern și al gestionării riscurilor. Printre problemele identificate se numără lipsa independenței unor funcții importante, deficiențe în activitatea actuarială, calcularea rezervelor tehnice și evaluarea activelor. De asemenea, compania nu ar fi respectat pe deplin cerințele privind capitalul propriu și solvabilitatea.

Potrivit BNM, aceste nereguli puneau în pericol buna administrare a companiei și corectitudinea informațiilor prezentate în rapoartele financiare.

Pe durata suspendării licenței, Moldcargo nu va putea încheia contracte noi de asigurare sau reasigurare. În schimb, polițele deja emise rămân valabile, iar compania este obligată să-și respecte în continuare angajamentele față de clienți și să achite despăgubirile pentru cazurile asigurate.

Cererile privind constatarea daunelor și plata despăgubirilor trebuie depuse în continuare la Moldcargo. Acestea vor fi examinate conform legislației privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și condițiilor prevăzute în contracte.

BNM a menționat că măsurile au fost luate pentru a proteja drepturile și interesele clienților, dar și ale persoanelor terțe care au avut de suferit în urma unor accidente sau altor evenimente asigurate. Totodată, instituția a precizat că sectorul asigurărilor din Republica Moldova rămâne stabil, iar principalii indicatori financiari se încadrează în limitele normale.

NBC News

Reuniune istorică la Shenzhen. Putin și-a luat valiza nucleară în China, iar Trump a fost întâmpinat cu brațele deschise de Xi, pe aeroport 

Președintele SUA, Donald Trump, și președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, au ajuns în China pentru summitul APEC. Cei doi urmează să aibă joi, 19 noiembrie, o întrevedere trilaterală cu președintele chinez Xi Jinping. Este pentru prima dată în istorie când liderii celor trei state se vor întâlni în acest format.

Vladimir Putin a ajuns la Shenzhen pe 17 noiembrie. Acesta a fost întâmpinat de Cai Qi, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Xi Jinping, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și șef al Cancelariei Comitetului Central. Liderul rus a beneficiat de onoruri, fiind întâmpinat cu covor roșu și gardă de onoare.

Presa rusă scrie că Putin a venit în China însoțit de valiza nucleară. Un militar din escorta liderului rus a fost surprins în timp ce transporta valiza.

Președintele rus a avut o întrevedere cu omologul său chinez. Potrivit agenției Interfax, Putin a declarat că, în actualul context geopolitic, Moscova și Beijingul promovează „abordări constructive pentru formarea unei ordini mondiale multipolare mai echitabile”.

„Parteneriatul ruso-chinez în domeniul politicii externe funcționează stabil și într-o direcție pozitivă”, a declarat Putin, adăugând că cele două țări au un obiectiv comun: asigurarea păcii și prosperității în regiunea Asia-Pacific.

Conform BBC, Vladimir Putin și Xi Jinping au vizitat Universitatea din Shenzhen.

Donald Trump a sosit la Shenzhen pe 18 noiembrie. Xi Jinping l-a întâmpinat personal pe liderul american, la scara avionului, pe aeroportul internațional Shenzhen-Bao’an. Imaginile transmise în direct de la sosirea lui Trump arată că cei doi lideri s-au îmbrățișat după ce președintele american a coborât din avion.

În septembrie, când Xi Jinping a efectuat o vizită oficială la Washington, Donald Trump l-a întâmpinat, de asemenea, personal. Președintele american și-a întâmpinat omologul chinez cu un survol al bombardierelor și un covor roșu lung de 30 de metri.

Trump și Putin au venit în China pentru cea de-a 33-a reuniune informală a liderilor statelor membre ale Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), care se desfășoară în perioada 18–19 noiembrie. Joi, 19 noiembrie, este programată o întrevedere trilaterală între Putin, Xi Jinping și Donald Trump, în cadrul căreia urmează să fie discutată neproliferarea nucleară.

Banca Națională a Moldovei

Bugetul pe 2027 – aprobat de Guvern. Ce taxe cresc în Moldova și unde merg banii? ANALIZĂ

Guvernul a aprobat pe 18 noiembrie proiectul bugetului de stat pentru 2027. Documentul prevede venituri și cheltuieli mai mari decât în 2026 și un deficit mai mic. NewsMaker explică pe ce vor autoritățile să cheltuiască banii și ce riscuri semnalează experții.

Care sunt parametrii bugetului de stat?

Proiectul bugetului de stat pentru 2027, aprobat de Guvern pe 18 noiembrie, prevede venituri de 92,33 miliarde de lei, în creștere cu 12,06 miliarde de lei (15%) față de suma estimată pentru 2026.

Cheltuielile ar urma să crească de la 103,35 miliarde de lei în 2026 la 112,26 miliarde de lei în 2027. Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 23,07 miliarde de lei (circa 5,95% din PIB) la 19,93 miliarde de lei (circa 4,7% din PIB).

Pentru 2027, bugetul public național prevede venituri de 151,5 miliarde de lei, în creștere cu 12,9% față de 2026, și cheltuieli de 171,8 miliarde de lei, cu 9% mai mari. Deficitul este estimat la 20,3 miliarde de lei, echivalentul a 4,8% din PIB. Bugetul public național cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și bugetele locale.

Cea mai mare parte a veniturilor ar urma să vină din impozite și taxe, care vor aduce 84,48 miliarde de lei. Încasările din TVA sunt estimate la 47,2 miliarde de lei, cele din accize la 16,2 miliarde de lei, iar cele din impozitul pe profit la 15,4 miliarde de lei. Veniturile din granturi sunt estimate la 2,2 miliarde de lei.

Pe ce vor fi cheltuiți banii?

În structura cheltuielilor, investițiile capitale vor însuma doar 2,9 miliarde de lei.

Printre investițiile capitale sunt prevăzute următoarele alocări:

  • 30 de milioane de lei pentru construcția unui nou penitenciar la Chișinău;
  • 470 de milioane de lei pentru construcția unei tabere militare la Băcioi;
  • 25 de milioane de lei pentru construcția unui spital regional la Bălți;
  • 150 de milioane de lei pentru conducta magistrală de apă Chișinău – Strășeni – Călărași;
  • 25 de milioane de lei pentru construcția stațiilor de epurare la Soroca.

Din bugetul pentru investiții capitale, 1,04 miliarde de lei sunt prevăzute pentru drumuri. Proiectul de buget alocă 130 de milioane de lei pentru reparația traseului Hîncești–Leova–Cantemir–Cahul–Giurgiulești și 50 de milioane de lei pentru drumul Leușeni–Chișinău–Dubăsari. Pentru drumurile de ocolire sunt prevăzute 110 milioane de lei la Cimișlia și 40 de milioane de lei la Chișinău.

Proiectul bugetului de stat prevede 22,1 miliarde de lei pentru cheltuielile de personal și 47,2 miliarde de lei pentru transferuri către alte bugete. Aproape jumătate din valoarea transferurilor, 22 de miliarde de lei, ar urma să ajungă la bugetul asigurărilor sociale de stat. Alte 16,9 miliarde de lei sunt destinate bugetelor locale, iar 8,3 miliarde de lei vor merge către fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Statul ar urma să plătească 8,2 miliarde de lei în dobânzi în 2027, cu 1,7 miliarde de lei mai mult decât în 2026. Din această sumă, 5,5 miliarde de lei sunt prevăzute pentru dobânzile la datoria de stat internă, iar 2,7 miliarde de lei pentru cele la datoria de stat externă.

Ce se întâmplă cu economia?

În proiectul de buget este inclusă, ca de obicei, și prognoza macroeconomică. Astfel, Guvernul prognozează o creștere a PIB-ului cu 1,8% în acest an, cu 2,8% în 2027, cu 3,2% în 2028 și cu 3,4% în 2029. Inflația va fi de 7,3% în acest an, de 6,1% anul viitor și de câte 5% în 2028 și 2029.

Exporturile de mărfuri din Republica Moldova vor crește cu 9,8% și vor ajunge la 4,775 miliarde de dolari. Importurile vor crește cu 9% și vor însuma 13 miliarde de dolari.

Deficitul balanței comerciale va ajunge la 8,225 miliarde de dolari, față de 7,58 miliarde de dolari, cât se estimează pentru 2026.

Pentru anii următori, autoritățile prognozează o creștere în continuare a deficitului balanței comerciale, până la 8,9 miliarde de dolari în 2028 și la 9,55 miliarde de dolari în 2029. Până atunci, exporturile de mărfuri vor ajunge la 5,625 miliarde de dolari, iar importurile la 15,175 miliarde de dolari.

Salariul mediu va crește de la 17 mii de lei în 2026 la 22,7 mii de lei în 2029. Pentru anul viitor se prognozează un salariu mediu de 18,8 mii de lei.

Sunt și riscuri?

Chiar dacă va scădea în 2027, deficitul bugetului de stat va rămâne ridicat și va depăși reperul de 2,5% din PIB prevăzut de legislația bugetar-fiscală, atrage atenția expertul economic Marin Gospodarenco.

Expertul explică că o parte din veniturile suplimentare la buget ar urma să vină din majorarea taxelor, care, potrivit lui, se va reflecta în prețuri. Este vorba, în special, despre creșterea TVA de la 8% la 12% pentru unele produse, majorarea accizelor la motorină și țigări și introducerea accizelor la băuturile energizante și la cele carbogazoase îndulcite.

„Coletele comandate pe platformele comerciale internaționale sunt supuse unei cote de TVA de 20%, iar în 2027 se introduce, suplimentar, o taxă de procesare de 12 lei pentru fiecare colet. Ministerul Finanțelor estimează că va încasa 120 de milioane de lei doar din această taxă, ceea ce corespunde unui număr de aproximativ 10 milioane de colete”, a scris expertul.

Potrivit acestuia, și costul deservirii datoriei de stat stârnește îngrijorare.

„Asta înseamnă aproape 23 de milioane de lei pe zi doar pentru plata dobânzilor. Din fiecare 100 de lei încasați la bugetul public național, aproximativ 5,4 lei vor fi direcționați în acest scop. Totodată, potrivit prognozelor, datoria de stat va ajunge la 186,5 miliarde de lei (44,2% din PIB). […] Contează în ce scopuri împrumutăm bani și ce rezultate economice obținem. Împrumuturile destinate dezvoltării infrastructurii, investițiilor productive și dezvoltării economiei pot genera venituri în viitor. O datorie care crește fără consolidarea bazei economice poate deveni o povară tot mai costisitoare”, a explicat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: