Lucru în Chișinău. 10 joburi noi cu salarii bune

Îți prezentăm în continuare ofertele de muncă bine plătite din Chișinău, pregătite de site-ul Rabota.md. Această selecție include oportunități pentru agenți de vânzări, specialiști în marketing, top manageri și alți specialiști.

Compania de trucking Arctic Transportation caută un angajat pentru funcția de Safety Specialist și îi propune un salariu cuprins între 1.500 și 2.000 de dolari. Programul de lucru este de noapte: de luni până vineri, de la 16:00 până la 01:00. O altă ofertă interesantă din domeniul logisticii vine de la compania Hey Roger Smith, care caută un specialist SMM cu un nivel bun de cunoaștere a englezei. Salariul variază între 1.000 și 2.000 de dolari.

Un director de marketing la compania Conditionere.md poate câștiga între 40.000 și 60.000 de lei pe lună. Totuși, trebuie de menționat că sunt luați în considerare doar candidații cu experiență vastă în domeniu și abilități de leadership bine dezvoltate. La rândul său, agenția imobiliară Top Estate caută un director comercial, cu un salariu începând de la 50.000 de lei, plus bonusuri.

În domeniul vânzărilor, compania Next Vision caută un manager de relații cu clienții corporativi pentru dezvoltarea segmentului B2B. Salariul variază între 1.000 și 4.000 de euro pe lună. Totodată, un agent de vânzări la compania Alimer Comerț poate câștiga de la 20.000 de lei pe lună. Iar compania Prodcom Fit, care are nevoie de un manager de achiziții, propune un salariu cuprins între 20.000 și 30.000 de lei pe lună.

Compania Haruz-Exim caută un contabil-șef cu experiență și îi oferă un salariu de la 30.000 de lei lunar. În același timp, clinica stomatologică Olymp Dental Clinic ia în considerare și candidații fără experiență pentru postul de administrator. Salariul variază între 15.000 și 25.000 de lei pe lună. 

În cele din urmă, compania Mobilier.md caută un tehnolog cu experiență și îi propune un salariu cuprins între 20.000 și 30.000 de lei. Atenție la programul de lucru: de luni până vineri, de la 08:30 până la 17:30, și sâmbăta, de la 09:00 până la 14:00.

Informația despre locurile de muncă în Chișinău este actuală la momentul scrierii materialului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

esp.md

Agenția de Guvernare Electronică dezactivează temporar două metode de autentificare în MPass, după atacul cibernetic

Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a dezactivat temporar două metode de autentificare în serviciul guvernamental MPass, după atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, în urma căruia au fost furate datele a circa 750 000 de moldoveni. Măsura a fost luată pentru efectuarea unor verificări suplimentare și consolidarea securității serviciului.

Potrivit unui comunicat emis de AGE, au fost dezactivate temporar autentificarea în doi pași și opțiunea de autentificare prin aplicația EVOSign.

În această perioadă, cetățenii pot accesa serviciile publice digitale prin MPass folosind semnătura mobilă, semnătura electronică sau cartea de identitate.

Totodată, Agenția de Guvernare Electronică a precizat că autentificarea în aplicația EVO de pe telefon este posibilă, temporar, doar prin intermediul semnăturii mobile.

„Echipele tehnice continuă verificările și lucrările de securizare, iar opțiunile dezactivate vor fi restabilite după finalizarea verificărilor necesare”, a menționat AGE.

Amintim că, pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750 000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”.

Între timp, la ședința Guvernului din 29 octombrie, prim-ministrul Vasile Tofan a anunțat că directoarea AGE, Nicoleta Colomeeț, va pleca din funcție. Oficialul a precizat că interimatul va fi asigurat de Artiom Cociu și a subliniat că, în această perioadă, AGE trebuie să pună accent mai mare pe securitatea serviciilor digitale.

La aceeași reuniune a Cabinetului de miniștri, Vasile Tofan a mai spus că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Potrivit lui, autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent.

Tudor Mardei | NewsMaker

Tofan: Este investigată inclusiv implicarea unor actori statali străini în atacul cibernetic recent

Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Autoritățile au indicii despre „o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, iar serviciile competente investighează inclusiv implicarea acestora în incidentul recent. Informația a fost comunicată de premierul Vasile Tofan pe 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului.

„Țara noastră este ținta unor atacuri cibernetice coordonate și de amploare. Nu vorbim doar despre un incident izolat. Avem indicii, apropo, de o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini. Serviciile competente investighează inclusiv implicarea lor în incidentul recent. Sunt vizate nu doar datele cetățenilor, ci și infrastructura digitală a statului”, a declarat premierul.

Potrivit oficialului, „nu suntem singuri în aceste linii de atac”. „Ne uităm doar la octombrie: pe 6 octombrie, în Danemarca, atacurile au dus la faptul că circa 8,8 milioane de conturi – persoane înregistrate, inclusiv persoane decedate, imigrante – au fost făcute publice”, a comunicat Tofan, relatând și despre incidente din Franța și Coreea de Sud.

Referindu-se la situația din Moldova, premierul a spus că „atacatorii au exploatat vulnerabilități ale unor servicii digitale”. „Au putut fi exploatate cu ajutorul inteligenței artificiale. (…) Responsabilitatea noastră este să remediem și să prevenim repetarea incidentului. (…) Echipele Agenției de Guvernare Electronică-Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică-Agenției pentru Securitate Cibernetică și SIS lucrează coordonat. Am implicat expertiză tehnică, inclusiv din partea sectorului privat. Este compania Orange Systems, o fac fără niciun beneficiu financiar”, a menționat Tofan.

Potrivit Tofan, „avem nevoie de un centru național de securitate cibernetică”. „Nu este o entitate nouă, este o funcționalitate care va fi la Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC). ASC lucrează deja de ceva timp pentru asta. Suntem în ultimele luni de finalizare a acestui proiect”, a comunicat oficialul. Premierul a spus că Republica Moldova are nevoie și „de un audit permanent, scanări automate, inclusiv cu IA”. „Cu IA poți lupta doar folosind, și de partea noastră, IA. Am apelat la partenerii noștri externi pentru a ne ajuta cu obținerea accesului la modele necenzurate, care nu sunt disponibile publicului larg”, a conchis Tofan.

Menționăm că, la aceeași ședință a Guvernului, premierul a anunțat că a convenit cu directoarea Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, ca aceasta să se retragă din funcție. Detalii AICI.

***

Pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate. Detalii AICI.

Directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a declarat că datele extrase de hackeri nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”. Detalii AICI.

NewsMaker

Licențierea importurilor de cereale din Ucraina ar putea fi prelungită până pe 31 decembrie. Reacția „Forța Fermierilor”

Regimul de licențiere pentru importul de produse agricole urmează să fie extins. Anunțul a fost făcut de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) pe 28 octombrie. Potrivit instituției, ministrul Eugeniu Osmochescu a anunțat propunerea de prelungire a regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase până pe 31 decembrie. Menționăm că anunțul a fost făcut după ce, pe 27 octombrie, Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că fermieri din mai multe raioane intenționează să iasă la proteste dacă Parlamentul nu va vota în această săptămână prelungirea licențierii. Pe 28 octombrie, într-o reacție pentru NM, directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, și-a exprimat speranța că propunerea MAIA va fi examinată de Parlament joi, 29 octombrie, în două lecturi. „Cred că atunci agricultorii vor renunța la protestele de mâine”, a adăugat Slusari.

Actualul mecanism de licențiere a importurilor de grâu, porumb și floarea-soarelui este în vigoare până pe 31 octombrie 2026.

Potrivit Ministerului Agriculturii, propunerea de prelungire a acestei măsuri până la sfârșitul anului curent se bazează pe o analiză economico-financiară detaliată. „Analiza a demonstrat că regimul de licențiere nu a generat niciun impact negativ asupra procesatorilor autohtoni. (…) Măsura are drept scop protejarea fermierilor autohtoni și asigurarea valorificării producției naționale, în contextul unei scăderi a prețurilor de import la floarea-soarelui și al constrângerilor logistice din regiunea Mării Negre”, a comunicat instituția.

Într-o reacție pentru NewsMaker, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, și-a exprimat speranța că propunerea va fi examinată de Parlament joi, 29 octombrie, în două lecturi. „Cred că atunci agricultorii vor renunța la protestele de mâine. Dar decizia le aparține”, a adăugat Slusari.

Totodată, referindu-se la propunerea de prelungire până pe 31 decembrie 2026, Slusari a calificat-o drept „un termen insuficient”, însă a adăugat că „totul poate fi modificat”. „Am văzut că nimic nu este bătut în cui. Vedem care ar fi situația la 31 decembrie. Calculele noastre arată că, la moment, că dacă nu se schimbă situația cu porturile, Ucraina are nevoie de cel puțin 6 luni pentru exporturi prin căile de alternativă”, a adăugat directorul executiv al Asociației.

Menționăm că, la ediția din 27 octombrie a emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei, Președintele comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, declara că Parlamentul așteaptă o soluție de la Guvern la subiectul prelungirii regimului de licențiere. El adăuga că Parlamentul „se va mișca foarte repede”, dacă se va decide prelungirea mecanismului. La aceeași emisiune, vicepreședintele comisiei parlamentare de profil, Dorian Istratii, s-a opus, însă, prelungirii licențierii importurilor. Deputatul a declarat că aceasta ar afecta procesatorii și ar duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

***

Amintim că, pe 27 octombrie, Asociația „Forța Fermierilor” a anunțat că fermieri din mai multe raioane intenționează să iasă la proteste locale pe 29 și 30 octombrie, dacă Parlamentul nu va vota în această săptămână prelungirea licențierii importurilor de cereale și oleaginoase, care expiră pe 31 octombrie. Asociația adăuga că” până în prezent nu este clară poziția autorităților abilitate în privința prelungirii licențierii”, iar „orice vid legislativ, fie și de câteva zile, poate să aducă prejudicii grave producătorilor de cereale și oleaginoase din Moldova prin invazia producției ieftine din Ucraina”. Potrivit asociației, „agricultorii din Ucraina continuă să-și vândă marfa sub prețul de cost din cauza blocajului principalei rute de export prin Marea Neagră”.

Reamintim, Guvernul a susținut, pe 26 august, introducerea regimului de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase, până la 31 octombrie 2026, ca măsură temporară de protejare a producătorilor agricoli autohtoni, fără posibilitatea prelungirii termenului. Fermierii au criticat atunci decizia autorităților și au cerut extinderea termenului.

„Am convenit ca dumneaei să se retragă din funcție”: Tofan, despre șefa Agenției de Guvernare Electronică⚡️⚡️⚡️

Premierul Vasile Tofan a anunțat că a convenit cu directoarea Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, ca aceasta să se retragă din funcție. Anunțul a fost făcut de Tofan pe 28 octombrie, în cadrul ședinței Guvernului, în timpul unui discurs despre atacul cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, în urma căruia au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri.

„Am convenit cu doamna Nicoleta Colomeeț, directoarea AGE, ca dumneaei să se retragă din funcție și, temporar, ca interimat, va fi numit Artiom Cociu ca și director la AGE. Îi sunt recunoscător doamnei Colomeeț pentru tot ce a făcut în popularizarea serviciilor electronice. (…) Acum, însă, cred trebuie să înclinăm un pic mai mult balanța nu atât de mult spre popularizare, dar spre securitatea lor și cred că domnul Cociu are exact profilul de care avem nevoie pentru a stinge aceste incendii. Îi mulțumesc doamnei Colomeeț și o rog să rămână, mai ales în perioada asta fierbinte, când reparăm foarte multe lucruri, implicată și să asigure continuitatea proceselor”, a anunțat Tofan.

Nicoleta Colomeeț a deținut funcția de directoare a AGE începând cu 14 noiembrie 2024. 

***

Amintim că, pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate. Detalii AICI.

Imagine simbol

Datele ajunse la hackeri. Diaconu: Dacă cetățeanul va divulga și alte date, atunci ar putea fi folosite în scopuri infracționale

Datele extrase de hackeri de la circa 750.000 de persoane din Moldova nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale. În schimb, escrocii pot contacta cetățenii, prezentându-se drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe, adresându-li-se pe nume și prenume și oferindu-le alte detalii din cele sustrase, pentru a solicita date suplimentare, care „sunt deja periculoase”. Declarațiile au fost făcute de directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, la ediția din 27 octombrie a emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1.

În timpul emisiunii, Diaconu a fost întrebat ce date cu caracter personal au fost scurse în urma atacului cibernetic. „În mare parte, vorbim despre IDNP, adică acel cod al fiecărui cetățean, care nu este unul foarte problematic. Or, noi avem tendința ca acest IDNP să-l arătăm peste tot. Dar, pe lângă aceste 750 de mii de sustrageri de IDNP, au fost și serviciile conectate la ele: de exemplu, certificatul medical, certificatul de căsătorie sau alte informații, dar nu vorbim despre aceeași cifră. Sunt mult mai mici aceste cifre unde s-a sustras mai mult decât IDNP-ul”, a comunicat Diaconu.

„Cât de îngrijorați trebuie să fim? (…) Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare, nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Deci, financiar, suntem destul de safe. (…) În schimb, (…) aceste date pot fi folosite pentru a ne contacta telefonic sau prin email și a face chestii criminale: să se încerce să scoată din noi informații cu privire la cardul bancar. Desigur, dacă cineva te sună și ți se adresează pe nume și familie și îți mai dă unul sau două detalii din ceea ce nu ar trebui să cunoască, clar că ai mai multă încredere și atunci poți să divulgi date. Iată, acele date sunt deja periculoase, care poți să le divulgi, pentru că ai putea să dai cardul bancar, numărul de cont sau alte date. (…) Cetățeanul trebuie să fie atent. (…) La moment, este o problemă că s-au dus datele cu caracter personal, dar nu pot fi folosite pentru scopuri infracționale directe. Dacă cetățeanul va divulga și date adiționale, iată, atunci ar putea fi folosite pentru scopuri infracționale”, a adăugat Diaconu.

Potrivit lui Diaconu, „riscurile directe pentru cetățeni, la moment, sunt foarte mici”. „Desigur, dacă cetățeanul va fi contactat și va da mai multă informație, riscurile cresc exponențial. De aceea și a fost adresarea autorităților către cetățeni să fie foarte atenți la mesajele care o să vină acum și la încercările escrocilor de a-i contacta și de a se prezenta drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau al altor organe. Datele, la moment, doar acele care au fost extrase, direct să le folosești în scopuri infracționale este practic imposibil”, a conchis directorul Centrului.

***

Pe 28 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale, au fost extrase neautorizat date aferente unui număr de aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay. Totodată, instituția a precizat că datele aferente cardurilor nu au fost afectate. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: