Încă șase rețineri în dosarul „Car Vertical”: cei vizați ar fi furnizat imagini cu fostele prietene

Secretarul de stat al Ministerului Apărării, Ghenadie Cojocaru, susține că proiectul de lege privind regimul stării de asediu și de război nu urmărește să pregătească Republica Moldova pentru un conflict armat și nici nu prevede întoarcerea forțată în țară a cetățenilor aflați peste hotare, după cum au afirmat unii politicieni din opoziție. Într-un comentariu pentru NewsMaker, oficialul a explicat că inițiativa are drept scop actualizarea cadrului legislativ, adoptat în 2004, în contextul deteriorării climatului de securitate din regiune.

„Ministerul Apărării întotdeauna actualizează cadrul legislativ care ține de domeniul său de activitate. Respectiv această lege, legea privind regimul stării de asediu și război, a fost aprobată în 2004, vreau să atrag atenția – 22 de ani. În acești 22 de ani, au avut loc mai multe evaluări ale legilor, inclusiv a acestei legi. (…) În toți acești 22 de ani, dar mai ales în ultimii patru ani și jumătate, climatul de securitate s-a înrăutățit semnificativ, ceea ce cumulativ toți acești factori au făcut ca să primim anumite recomandări de la instituțiile statului abilitate ca să actualizăm legea privind regimul stării de asediu și război. (…) Am venit cu un proiect care să actualizeze această lege”, a declarat Ghenadie Cojocaru.

Totodată, oficialul a respins afirmațiile precum că moldovenii aflați peste hotare vor fi obligați să se întoarcă în țară în eventualitatea instituirii stării de asediu sau de război.

„Cuvântul diasporă nu figurează niciunde. Regretăm profund faptul că anumiți lideri politici sau nu lideri politici interpretează eronat. Deci, nu există în proiectul de lege expresia diasporă. Există o expresie care este folosită în mai multe legi, se numește cetățenii aflați peste hotare. Nu există nicio măsură care să spună că cineva va fi adus forțat în țară. (…) Nici nu există pârghii ca cineva să fie adus forțat în țară”, a menționat secretarul de stat.

Cojocaru a mai catalogat drept „rău-intenționată” interpretarea liderului PSRM, Igor Dodon, potrivit căreia proiectul de lege ar pregăti Republica Moldova de „război”.

„Atunci când se invocă că prin astfel de legi vrem să aducem războiul în țară, întrebarea mea este – dar noi am preluat mai mult de 80% din legea actuală – (…) de ce până acum nimeni nu a spus că această lege de peste 22 de ani aduce război? În momentul în care am vrut să aducem niște garanții de control democratic și atribuții mai clare pentru instituțiile statului, atunci s-a invocat lucrul acesta. (…) Tot ce am adus în legea aceasta am adus garanții ca Parlamentul să poată controla instituțiile statului cum respectă legea într-un eventual regim de stare de asediu și război. Plus, ceea ce am adus nou – atribuții pentru instituții, ca fiecare instituție a statului să aibă atribuțiile descrise, astfel încât într-un așa regim la care sperăm niciodată să nu ajungem să nu fie timp de interpretare”, a spus el.

Ghenadie Cojocaru a precizat că proiectul de lege a fost înregistrat în Cancelaria de Stat și, ulterior, a fost expediat instituțiilor de stat, care, în decurs de 10 zile, vor emite un aviz pe marginea documentului.

„Urmează și o avizare repetată dacă vor fi multe recomandări. Fiecare pe domeniul său de activitate va veni cu recomandări și propuneri către Ministerul Apărării pentru a alinia acest proiect de lege la cerințele legislației naționale. Ulterior, vor fi audieri în comisiile parlamentare. (…) Procesul de avizare cu instituțiile statului va aduce anumite modificări la acest proiect, iar, în paralel, are loc consultația publică. Este consultație publică în care noi primim direct la Minister recomandările și, totodată, sunt organizate și ședințe de audieri publice. Deci, este un proces larg care durează mai mult de o lună ca ulterior să ne apropiem de varianta finală”, a adăugat el.

Amintim că proiectul de lege care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară, a fost examinat de secretarii de stat ai Guvernului pe 2 noiembrie.

Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Inițiativa a stârnit un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Totodată, Vasile Costiuc, liderul Partidului „Democrația Acasă” și deputat, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului de lege. Documentul critică inclusiv prevederea potrivit căreia moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare. La momentul publicării acestei știri, petiția a adunat 4 585 semnături.

De asemenea, liderul PSRM, Igor Dodon, a solicitat retragerea proiectului de lege. Politicianul susține că cetățenii țării percep inițiativa drept o pregătire pentru un pretins conflict armat și că ar fi fost contactat de „zeci” de persoane care ar fi îngrijorări cu privire la acest document.

Pe fondul criticilor și acuzațiilor din partea opoziției, prim-ministrul Vasile Tofan i-a îndemnat să nu creeze „isterie pe loc gol”. Șeful Guvernului a subliniat că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.