Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit scrisorile de acreditare din partea a șapte ambasadori agreați. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială pe 27 mai.
Este vorba despre următorii ambasadori:
Thomas Geoffrey Harold Bowan, ambasadorul agreat al Uniunii Australiei, cu reședința la Kiev;
Ernest Ndabashinze, ambasadorul agreat al Republicii Burundi, cu reședința la Roma;
Pa Musa Jobarteh, ambasadorul agreat al Republicii Gambia, cu reședința la Bruxelles;
Fridrik Jónsson, ambasadorul agreat al Republicii Islanda, cu reședința la Varșovia;
Jennifer Troup, ambasadorul agreat al Noii Zeelande, cu reședința la Bruxelles;
Ilyas Mehmood Nizami, ambasadorul agreat al Republicii Islamice Pakistan, cu reședința la București;
Juan Francisco Facetti, ambasadorul agreat al Republicii Paraguay, cu reședința la Viena.
Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă. Scrisorile de acreditare reprezintă documentul formal emis de statul trimițător, prin care persoana desemnată este recunoscută ca ambasador și își poate începe în mod oficial activitatea diplomatică. Până la acest moment, persoana desemnată poate fi doar un șef al misiunii diplomatice în așteptare, fără statut deplin de ambasador. Fără depunerea scrisorilor de acreditare, această persoană nu are dreptul să reprezinte oficial statul său în relațiile diplomatice cu autoritățile țării gazdă sau să acționeze ca ambasador în sensul deplin al funcției.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Familia Doboș din satul Mirești, raionul Hîncești, care crește patru copii, se numără printre beneficiarii programului de stat FEERM. Prin intermediul proiectului pilot implementat prin FEERM, în toamna anului 2025 familia Doboș a reușit să îmbunătățească semnificativ confortul termic al locuinței și să reducă consumul de energie în sezonul rece.
Pentru familie, asigurarea unei case calde a fost o prioritate, mai ales în contextul în care cheltuielile pentru încălzire în sezonul rece reprezintă o parte importantă din bugetul lunar. „Suntem fericiți că am reușit să renovăm casa, chiar ne doream acest lucru demult, iar singuri nu am fi reușit”, spun membrii familiei.
În viața de zi cu zi, schimbările au putut fi observate imediat după renovare – locuința se încălzește mai repede, iar copiii se bucură de un spațiu confortabil pentru teme, activități și momentele petrecute acasă.Prin Programul de stat FEERM, locuința a beneficiat de lucrări de reabilitare energetică, inclusiv termoizolarea pereților cu vată minerală. Sistemul de încălzire a fost modernizat prin instalarea unui cazan pe biomasă și a caloriferelor în întreaga locuință. Lucrările au fost finalizate în aproximativ trei săptămâni. Acestea au fost finanțate în proporție de 50% de Uniunea Europeană și Guvernul Germaniei prin FEERM, în cadrul proiectului „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova (E4M)”, implementat de GIZ Moldova; 45% sunt alocate din Fondul de Reducere a Vulnerabilității Energetice și doar 5% reprezintă contribuția familiei.
Dacă anterior, în sezonul rece, consumul de lemne era semnificativ mai mare, în această iarnă familia a reușit să reducă aproape în jumătate cantitatea utilizată, ceea ce a dus și la economii în bugetul gospodăriei. „Nu ne-au speriat gerurile din această iarnă, temperatura din casă a fost plăcută. Căldura s-a menținut constant, copiii se joacă și își fac temele fără griji, iar consumul de lemne a scăzut considerabil”, a menționat Gheorghe Doboș.
Pentru familia Doboș schimbările se simt în fiecare zi – în confortul casei și în liniștea cu care trec prin sezonul rece.
Programul FEERM este dezvoltat de Guvernul Republicii Moldova cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, implementat de Centrul Național pentru Energie Durabilă și Ministerul Energiei, susținut prin proiectul „Eficiență Energetică și Energii Regenerabile pentru Moldova” (E4M). E4M este implementat de GIZ împreună cu Guvernul Republicii Moldova, finanțat de Guvernul Germaniei și cofinanțat de Uniunea Europeană, Norvegia și Danemarca.
Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED) este instituția publică care are misiunea de a coordona și de a organiza activitățile orientate spre asigurarea implementării politicii de stat în domeniile de activitate atribuite, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare pentru finanțarea și promovarea proiectelor și programelor în domeniile respective într-un mod durabil din punctul de vedere al mediului, al schimbărilor climatice, și care să contribuie la creșterea gradului de securitate energetică a țării.
