100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

Delegația UE, precizări oficiale: 30 de milioane de euro, nu 100 de milioane, pentru societatea civilă și presa independentă

ACTUALIZARE 27 IULIE, 15:20: Planul de creștere pentru Republica Moldova 2025-2027, în valoare de 1,9 miliarde de euro, finanțat de Uniunea Europeană prin granturi și împrumuturi, include 30 de milioane de euro destinate sprijinirii societății civile și presei independente. Informația a fost confirmată de Delegația UE la Chișinău pentru NewsMaker, în contextul controverselor privind suma alocată pentru această componentă. Cum, mai exact, vor fi cheltuiți banii din Planul de crește, aflați – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: Rusia a atacat un punct de trecere la frontiera dintre Ucraina și Moldova, Dodon s-a grăbit cu candidatul la funcția de bașcan, iar mediului de afaceri i se promite o viață mai ușoară

Războiul din Ucraina și Moldova

În noaptea de 9 septembrie, drone rusești au atacat punctul de trecere ucrainean Starokazacie de la frontiera moldo-ucraineană. După aceasta, activitatea punctului comun de trecere Tudora—Starokazacie a fost suspendată. În urma atacului au murit doi civili ucraineni. De asemenea, a fost rănit un cetățean moldovean.

În Rusia s-a declarat că acest punct de trecere era folosit pentru livrări militare în Ucraina. Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a calificat acuzația dreptfalsă și nefondată și a condamnat atacurile rusești.

Iar Ministerul Apărării nu a exclus posibilitatea ca, în urma unor eventuale noi atacuri cu drone rusești, să moară oameni în Moldova. Totodată, Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că chiar și pătrunderea accidentală a dronelor rusești în spațiul aerian al Moldovei și al țărilor NATO poate fi în avantajul Rusiei.

Între timp, poliția a comunicat că drona prăbușită în ajun în raionul Rîșcani seamănă cu o dronă de tip «Gherani», iar în crater oamenii legii au găsit bile metalice, ceea ce indică prezența explozibilului.


Viață mai ușoară pentru mediul de afaceri?

Guvernul Moldovei propune să facă viața mediului de afaceri mai ușoară, prin anularea unor proceduri birocratice și reducerea controalelor, a anunțat premierul Vasile Tofan și a prezentat un pachet de măsuri care vizează aproximativ 100 de acte normative și prevede reducerea controalelor inopinate pentru companiile cu un nivel scăzut de risc.


Pregătirea pentru iarnă

Guvernul a aprobat planul de pregătire pentru sezonul de încălzire 2026–2027, astfel încât țara să «treacă cu bine peste sezonul rece». Planul include peste 50 de măsuri, inclusiv majorarea rezervelor de gaze și punerea în funcțiune a liniei electrice Vulcănești—Chișinău până la sfârșitul lunii octombrie. Separat, autoritățile intenționează să creeze o rezervă de gaze pentru Transnistria.


Fermierii amenință din nou cu proteste

Asociația «Forța Fermierilor» s-a pronunțat împotriva majorării TVA de la 8% la 12% pentru culturile cerealiere și oleaginoase, susținând că aceasta ar putea duce la falimentul multor producători agricoli mici și mijlocii și ar putea deveni «ultima picătură». Fermierii cer să fie consultați cu privire la această problemă, așa cum a promis anterior premierul Tofan, în caz contrar ei amenință cu proteste de amploare.


Alegerile din Găgăuzia

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, se pare că s-a grăbit atunci când, la sfârșitul lunii august, l-a anunțat pe Grigore Uzun drept candidat al PSRM la funcția de bașcan. După cum s-a dovedit, Partidul Socialiștilor încă nu și-a ales candidatul. Nu este exclus ca acesta să fie fostul deputat PSRM Fiodor Găgăuz.


Chișinău și Tiraspol

Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a criticat vizita ambasadorului Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov, la Tiraspol, unde acesta a înmânat pașapoarte rusești primilor opt locuitori ai Transnistriei care au obținut cetățenia rusă prin procedură simplificată. Chiveri a declarat că acest pas contravine statutului de mediator pe care și l-a asumat Rusia.


Protecția datelor cu caracter personal

În Moldova, la sfârșitul lunii august, a intrat în vigoare o nouă lege privind protecția datelor cu caracter personal. Ce prevede aceasta, de ce antreprenorii vor trebui să-și reorganizeze activitatea și ce noi instrumente de protecție a datelor are acum fiecare dintre noi — în materialul «Amenzi de 2 milioane de lei și dreptul de a te șterge din bază».


Educație

Rezultatele PISA-2025 au arătat o scădere a rezultatelor elevilor moldoveni la matematică și lectură. Ministrul Educației, Dan Perciun, comentând rezultatele, a propus modificarea examenelor după clasa a IX-a, introducerea unei noi programe de matematică, a manualelor estoniene și a 30 de minute de lectură zilnică în școli.


Reportaje video NM: violența domestică, tragedia din 11 septembrie

De la începutul anului 2026, poliția a înregistrat peste 13 700 de sesizări privind violența domestică, a emis aproape 4 800 de ordine de restricție și peste 800 de ordine de protecție. În spatele acestor cifre sunt femei care suportă agresiunile ani la rând. Detalii — în reportajul video «Dacă a lovit o dată, va lovi și a zecea oară».

Iar în reportajul video «Originar din Chișinău, printre victime, și aproape 3000 de morți», NM a relatat despre expoziția de fotografii deschisă în capitală cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001.

Atunci au murit aproape 3 mii de oameni. Printre ei s-a numărat și Arkady Zaltsman, originar din Chișinău.


Pe scurt

La evenimentul consacrat aniversării a 35 de ani de la crearea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), șeful instituției, Alexandru Musteață, a declaratcă astăzi serviciul se confruntă cu numeroase amenințări și riscuri, menționând că «succesul în activitatea de informații se măsoară prin ceea ce reușești să previi».

Între timp, Tiraspolul a acuzat SIS de un nou «atac informațional» asupra Transnistriei, însă nu a prezentat dovezi.

Președinta Maia Sandu a participat la Oslo la funeraliile regelui Norvegiei, Harald al V-lea.

Comisarul european pentru egalitate și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, va vizita Chișinăul pe 11 septembrie.


Agenda zilei, 10 septembrie:

  • 09:30 — Conferința de presă a fracțiunii PAS din Consiliul municipal Chișinău;
  • 10:00 — Ședința plenară a Parlamentului.
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: