De la un modul la trei niveluri: cum evoluează construcția modulară

Imaginea clasică a construcției modulare este simplă: o structură dreptunghiulară amplasată lângă o fabrică, pe un șantier sau la intrarea într-o întreprindere.

Astăzi însă, construcțiile modulare sunt utilizate pentru oficii, spații comerciale, HoReCa, turism și ansambluri formate din mai multe module.

În Republica Moldova, Steelbox proiectează și produce construcții modulare inclusiv în configurații de până la trei niveluri. Iar atunci când o construcție începe să se dezvolte nu doar pe orizontală, ci și pe verticală, discuția nu mai este doar despre rapiditatea producției. Devine una de inginerie.

Trei niveluri nu înseamnă trei boxe puse una peste alta

Vizual, ideea poate părea simplă: produci mai multe module și le suprapui.

În realitate, dezvoltarea pe verticală presupune analiza sarcinilor, a structurii portante, a punctelor de sprijin, a îmbinărilor și a modului în care eforturile sunt transmise de la nivelurile superioare către întreaga structură.

De aceea, o construcție modulară cu mai multe niveluri trebuie gândită pentru acest scenariu încă din etapa de proiectare.

Steelbox dispune de inginerie proprie și dezvoltă soluțiile pentru configurații de până la trei niveluri în baza calculului structural aferent fiecărui proiect.

Este o diferență importantă față de ideea că orice modul poate fi pur și simplu suprapus ulterior.

Nu poate.

Numărul de niveluri nu este, așadar, doar o alegere arhitecturală. El trebuie prevăzut în proiect și susținut de structura calculată pentru configurația respectivă.

Ce se află, de fapt, în spatele pereților

Ceea ce clientul vede la final sunt pereții, ferestrele, ușile și finisajele. O parte esențială a construcției rămâne însă ascunsă.

În spatele pereților Steelbox se află o carcasă realizată din profile metalice cu grosimea de 3 mm, cu elemente îmbinate prin sudură.

Elementele structurale sunt executate în conformitate cu cerințele aplicabile standardelor europene EN 1090.

Structura metalică beneficiază și de protecție împotriva coroziunii, realizată conform cerințelor SM EN ISO 12944:2020.

Aceste detalii contează tocmai pentru că, după finalizarea construcției, clientul nu le mai poate evalua doar privind clădirea din exterior.

Două construcții modulare pot avea aceeași suprafață și un aspect apropiat, dar ceea ce se află în spatele pereților poate fi diferit: structura, grosimea elementelor metalice, modul de îmbinare, protecția anticorozivă și capacitatea portantă.

De aceea, comparația exclusiv după suprafață sau aspect spune foarte puțin despre construcția propriu-zisă.

Podeaua este și ea structură

Într-o construcție convențională, nimeni nu ar evalua o clădire doar după pereți. Nici construcția modulară nu ar trebui evaluată astfel.

În configurația tehnică documentată de Steelbox, podeaua este susținută de o rețea de grinzi metalice de 3 mm, dispuse la aproximativ 40 cm.

Pentru această configurație, capacitatea portantă maximă declarată este de 550 kg/m².

Acoperișul are, la rândul său, o sarcină maximă admisibilă declarată de 250 kg/m².

Parametrii exacți trebuie calculați și verificați pentru fiecare proiect în parte.

Acesta este punctul în care comparația construcțiilor modulare doar după suprafață, aspect sau preț devine insuficientă.

O ofertă mai ieftină și una mai scumpă nu descriu neapărat aceeași construcție, chiar dacă dimensiunile finale sunt identice.

Modular nu înseamnă un singur produs

Termenul „modular” poate crea impresia unui produs standard, repetat în diferite dimensiuni.

În realitate, modulul este mai degrabă unitatea unui sistem constructiv decât produsul final.

Un oficiu necesită un anumit flux interior și o anumită compartimentare. O cafenea vine cu alte instalații și cerințe funcționale. Un spațiu de cazare presupune alte condiții de confort și intimitate.

Iar un ansamblu dezvoltat pe mai multe niveluri schimbă inclusiv cerințele structurale.

De aceea, două construcții realizate pe aceeași platformă tehnologică pot ajunge să aibă funcții, configurații și niveluri de complexitate foarte diferite.

Această flexibilitate permite utilizarea sistemului modular pentru proiecte care depășesc funcția clasică de cabină, punct de pază sau spațiu temporar.

Ce schimbă producția în fabrică

O mare parte din procesul de realizare a unei construcții modulare are loc înainte ca aceasta să ajungă pe terenul beneficiarului.

Structura este produsă, verificată și echipată în fabrică, iar o parte importantă a lucrărilor care, în construcția convențională, s-ar desfășura pe șantier este mutată într-un mediu de producție controlat.

Acest lucru permite controlul etapelor de producție înainte de livrarea construcției și reduce volumul lucrărilor care trebuie executate direct pe amplasament.

Dar viteza nu poate înlocui ingineria.

Cu cât proiectul devine mai complex, cu atât calculul structural, proiectarea și controlul procesului de producție devin mai importante.

Ce ar trebui să verifice clientul înainte de achiziție

Întrebarea nu ar trebui să fie doar: „Câte module îmi trebuie?”

La fel de importante sunt alte întrebări:

Pentru ce funcție a fost proiectată construcția?

Ce structură metalică se află în spatele pereților?

Ce sarcini poate prelua?

Cum este protejată structura împotriva coroziunii?

Există calcule structurale pentru configurația propusă?

Poate construcția fi extinsă ulterior?

Poate fi dezvoltată pe verticală și a fost calculată pentru acest scenariu încă din prima etapă?

Răspunsurile la aceste întrebări permit o comparație mai relevantă decât simpla raportare a prețului la numărul de metri pătrați.

De la spațiu compact la sistem constructiv

Steelbox produce construcții modulare în Republica Moldova din 2014, iar proiectele realizate au evoluat de la spații compacte către construcții formate din mai multe module, cu funcții și configurații tot mai complexe.

Posibilitatea dezvoltării pe verticală până la trei niveluri este una dintre etapele acestei evoluții, dar principiul rămâne același: configurația finală trebuie prevăzută și calculată înainte ca structura să intre în producție.

Construcția modulară nu mai trebuie evaluată doar prin întrebarea „cât de repede poate fi produsă?”

Pentru client, întrebarea mai importantă este:

Pentru ce a fost proiectată construcția, ce există în spatele pereților și cât de mult poate evolua ulterior?

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Scandalul reconstrucției stadionului de la Liceul „Matei Basarab” din Chișinău. Deputat PAS: „De ce primăria nu poate investi în aceste terenuri?”. Reacție

Deputatul PAS Maxim Potârniche a comentat vineri, 9 octombrie, scandalul din jurul reconstrucției stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu clubul sportiv FC „Petrocub”. Parlamentarul, care este fost fotbalist al echipei Petrocub, a declarat că sprijină investițiile în infrastructura sportivă, dar a pus la îndoială transparența procedurii și a criticat implicarea socrului primarului capitalei. Potârniche susține că proiectul ar reprezenta un parteneriat public-privat între Primăria Chișinău și clubul sportiv. În replică, Natalia Ixari, purtătoarea de cuvânt a primarului, a respins afirmațiile deputatului, precizând că acordul pentru implementarea proiectului a fost încheiat între FC „Petrocub” și instituția de învățământ.

„Domnule primar (Ion Ceban, primarul Chișinăului – n. r.), întâi de toate, mie tare îmi place ideea valorificării unor anumite spații public, mai ales cele sportive, prin parteneriate publice private. PPP-ul este un instrument de investiție care funcționează cu succes în toată lumea. Și mi-aș dori să atragem cât mai mulți investitori în Moldova care să contribuie la o societate mai sănătoasă, mai mobilă, mai sportivă și mai unită. Dar mă întreb: oare toate cluburile sportive, asociațiile sportive, dezvoltatorii, fondatorii de cluburi au fost înștiințați despre posibilitatea unui parteneriat public privat pe terenul Liceului „Materi Basarab”? S-a făcut concurs, licitație? S-au respectat termenii? A fost făcut procesul transparent? Astea sunt întrebările pertinente la care trebuie să răspunzi. (…) Mă întreb de ce primăria, cu un buget de 11 miliarde de lei anual, nu poate investi în aceste terenuri. Oare nu pentru că preferă mai mult să cheltuie banii publici pentru concerte, și nu pentru activități și infrastructură sportivă?”, a declarat Maxim Potârniche.

Deputatul PAS a criticat, totodată, aspectul care vizează accesul comunității la stadion după reconstrucție.

„Specificul acestor terenuri sportive, construite în perioada sovietică, este că ele sunt intracartier. Și cetățenii percep această infrastructură sportivă drept una pentru toți. Și soluția nu este să îngrădești acest stadion cu garduri de 3-4 metri, dar din contra. Îl deschizi, asigurând niște măsuri de protecție, niște reguli grafice, camere de luat vederi, pentru a nu permite deteriorarea intenționată. Sportul pornește din cartier, nu din club cu taxă de participare”, a menționat el.

De asemenea, deputatul a criticat implicarea socrului primarului capitalei în proiect. „De ce, Ivane, a fost nevoie să-ți bagi socru acolo? Chiar nu ai găsit pe altcineva?”, a spus Potârniche.

Contactată de NM, purtătoare de cuvânt a primarului capitalei, Natalia Ixari, a respins afirmațiile deputatului, subliniind că acordul a fost încheiat între clubul sportiv și instituția de învățământ.

„Domnul deputat, venind din FC „Petrocub”, unde a crescut, unde i-au făcut campanie electorală, din câte am văzut, spune niște prostii mai mari ca el. (…) Nu este vorba de un parteneriat public privat. Astfel de acorduri, a diferitor cluburi sportive din Moldova sunt cu diferite instituții educaționale din Chișinău. (…) Doi la mână: am văzut o aroganță nemaipomenită, unde mai nu-i acuză pe cei de la Petrocub că ar face ceva în Chișinău cu Ion Ceban. (…) Este vorba despre un acord pe care-l face instituția educațională”, a declarat ea.

Ixari a calificat drept „manipulatoare” afirmațiile potrivit cărora, după reconstrucția stadionului, copiii nu vor mai avea acces la acesta. Potrivit ei, copiii vor putea folosi stadionul gratuit și vor putea desfășura acolo activități în cadrul orelor de educație fizică.

Referindu-se la acuzațiile privind socrul lui Ceban, purtătoarea de cuvânt a declarat că primarul nu este implicat direct în proiect.

„S-a vorbit despre implicarea socrului primarului. Nu este vorba despre o implicarea directă. Și primarul a explicat că nu s-au purtat discuții directe. A fost între FC „Petrocub” cu o instituție educațională, unde vine să investească 11 milioane de lei. Care este beneficiul pentru un primar?”, a afirmat Natalia Ixari.

Amintim că reconstrucția stadionului Liceului „Matei Basarab” din Chișinău, în parteneriat cu „Petrocub”, a ajuns în centrul unui scandal. Proiectul prevede investiții de 11 milioane de lei, iar acordul, încheiat pentru cinci ani, cu posibilitatea prelungirii, permite clubului să folosească terenul pentru antrenamente și meciuri în afara programului școlar. Fostul viceprimar Victor Chironda a acuzat municipalitatea că permite transformarea unui spațiu folosit de locuitori într-un teren de fotbal comercial, cu implicarea socrului primarului Ion Ceban. Direcția Educație a respins acuzațiile și susține că terenul nu a fost înstrăinat.

Foto: Igor Grosu

Igor Grosu: Republica Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că legislativul intenționează să modifice legislația pentru a permite producția de drone în Republica Moldova, în scopul acoperirii necesităților interne. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 9 octombrie a emisiunii „Realitatea te privește”, difuzată de RLive.

„Noi avem astfel de planuri – și aici e rolul Parlamentului – de a modifica legislația pentru a permite desfășurarea a astfel de activitate economică, de producere. Pentru că, acum, legislația nu permite lucrul acesta. Dar repet, asta o vom face pentru noi, pentru a ne asigura pe noi. Cineva iarăși specula ieri că facem ca să exportăm. Doamne, de am avea pentru noi, pentru a asigura necesitățile. Și nu e vorba doar de partea de apărare. Lucrurile acestea se folosesc și în situații excepționale, și atunci când trebuie să survolezi un spațiu în care să cauți unde s-a rătăcit un cetățean, un accident rutier, în agricultură”, a declarat Igor Grosu.

Totodată, președintele Parlamentului a afirmat că nu consideră întâmplătoare incidentele de survolare neautorizată a spațiului aerian al Republicii Moldova, în contextul invaziei ruse în Ucraina.

Amintim că, în iunie, președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare, destinate combaterii aparatelor de zbor care încalcă spațiul aerian național. Șefa statului a precizat că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare.

Pe 8 octombrie, Igor Grosu a dezmințit speculațiile apărute în spațiul public potrivit cărora Republica Moldova ar urma să producă drone pentru Ucraina.

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

caleaeuropeana.ro

„Până la urmă, e decizia cetățenilor”. Maia Sandu, o nouă declarație despre unirea R. Moldova cu România

Președinta Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România rămâne „pe agenda de discuții”, însă a subliniat că o eventuală decizie în acest sens aparține cetățenilor. Șefa statului a precizat că, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților de la Chișinău este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, deziderat susținut de majoritatea populației țării. Afirmațiile au fost făcute pe 9 octombrie, în cadrul unui interviu acordat portalului Calea Europeană, în marja Moldova Security Forum.

„Discuțiile despre unire nu sunt noi pentru Republica Moldova și pentru România. În momentul obținerii independenței și chiar înainte de obținerea independenței, la noi s-a discutat despre unire. În alte capitale și în alte țări se cunoaște mai puțin, se cunoaște insuficient istoria noastră și, evident, pentru unii, această afirmație a fost una surprinzătoare. Dar diferite state sau diferiți oameni reacționează diferit. Sunt politicieni și lideri care spun că, într-adevăr, Republica Moldova ar fi într-o siguranță mai mare ca parte a României și sunt lideri care spun că asta ar putea să creeze tot felul de probleme. Până la urmă, e decizia cetățenilor. Nu pot eu să decid asupra unui asemenea proiect major pentru Republica Moldova, iar Constituția noastră scrie că o asemenea decizie poate fi luată doar de majoritatea cetățenilor înscriși în listele electorale. Deci vorbim despre un număr mare de oameni. E un subiect care a fost pe agenda de discuții și care rămâne pe agendă”, a declarat Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a subliniat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne, în prezent, „obiectivul primordial” al autorităților, care depun eforturi pentru a pregăti țara în vederea semnării tratatului de aderare în 2028.

„Noi muncim mult (…) și am promis că vom reuși să pregătim țara pentru semnarea tratatului de aderare în 2028. (…) Tehnic, suntem gata să închidem negocierile pe anumite capitole”, a spus ea.

Amintim că, pe 9 octombrie, tot în marja Moldova Security Forum, Maia Sandu a făcut o altă declarație despre unirea Republicii Moldova cu România. Președinta a afirmat că reunificarea celor două maluri ale Prutului ar aduce „mai multă securitate” Republicii Moldova. „Dar această decizie aparține majorității cetățenilor Republicii Moldova. E o decizie mare care poate fi luată doar de un număr mare al cetățenilor noștri”, a adăugat ea.

***

De la începutul acestui an, președinta Maia Sandu a vorbit în repetate rânduri despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, afirmând inclusiv că ar susține această idee în cazul organizării unui referendum pe această temă. De asemenea, în luna mai, la Strasbourg, șefa statului a sugerat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în considerare reunificarea drept o alternativă pentru aderarea la UE, în cazul în care procesul de integrare europeană ar stagna.

Potrivit unui sondaj iData, 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin în prezent unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai ridicat: aproximativ 72% dintre cetățeni susțin unirea celor două state.

Pe 27 martie 2018, la împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care afirma că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori acest lucru.

screenshot

Percheziții la Chișinău într-un dosar privind cinci call-centre. Mai multe persoane, reținute (VIDEO)

Oamenii legii au efectuat percheziții în Chișinău vineri seara, 9 octombrie, într-un dosar ce vizează o rețea formată din cinci call-centre. În urma perchezițiilor, mai multe persoane au fost reținute. Informația a fost confirmată de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Deocamdată, autoritățile nu au oferit alte detalii despre caz.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: