airport.md

11 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen: câți cetățeni ai Moldovei au beneficiat de regimul liberalizat 

Pe 28 aprilie 2025 se împlinesc 11 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen pentru cetățenii Republicii Moldova. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe parcursul acestei perioade, 2 668 615 de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de 18 279 446 de ori.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a raportat că pe 28 aprilie se împlinesc 11 ani de la abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen.

„Pe parcursul acestei perioade 2 668 615 de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de 18 279 446 de ori. Numărul total de traversări a frontierei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost de 36 290 266, cu 18 279 446 ieșiri și 18 010 820 intrări”, au comunicat reprezentanții Ministerului.

Cum au evoluat cifrele

Conform instituției, în perioada 2014 – 2019, fiecare an al aplicării regimului fără vize s-a caracterizat printr-o dinamică ascendentă. Astfel, numărul anual al beneficiarilor ajungând de la 157 816 persoane, care au călătorit în Spațiul Schengen în 2014, până la 890 974 – în 2019. „Din numărul total de călătorii se înregistrau doar aproximativ 0,3 – 0,4% de cazuri de refuz de intrare și 0,5 – 0,7% de cazuri de ședere ilegală”.

Potrivit ministerului, în contextul pandemiei și al restricțiilor de călătorie, în anul 2020 numărul beneficiarilor regimului fără vize a scăzut față de 2019 de 2,4 ori (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor a scăzut de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243).

În anul 2021, situația s-a îmbunătățit, însă numărul beneficiarilor regimului fără vize a rămas de 1,5 ori mai mic decât în 2019 (614 873 față de 890 974), iar numărul călătoriilor a rămas de 1,8 ori mai mic (1 297 528 față de 2 322 787): „În același timp, s-a mărit într-un mod disproporționat rata cazurilor de refuz de intrare și cazurilor de ședere ilegală, ajungând în 2020 la 1,1% (8 668 de cazuri) și, respectiv, 2,6% (20 425 de cazuri). În anul 2021 rata cazurilor de refuz de intrare s-a redus semnificativ până la 0,6% (7 798 cazuri), iar rata cazurilor de ședere ilegală a crescut până la 2,8% (36 177 cazuri)”.

Conform ministerului, în anii 2022 – 2024 s-a produs revenirea la intensitatea de utilizare a regimului fără vize de până la pandemie. În 2022, 991 514 de cetățeni ai Republicii Moldova au călătorit în Spațiul Schengen de 2 361 945 de ori. În 2023 indicatorii au fost de 1 045 329 de cetățeni și, respectiv, de 2 606 042 de călătorii. În 2024 au avut loc 2 480 622 de vizite ale 1 001 987 de moldoveni în Spațiul Schengen.

„Concomitent, la valorile comparabile cu cele de până la pandemie a revenit și rata de cazuri de refuz de intrare, însă cu o tendință moderată de creștere (2022 – 0,2% (4 821 de cazuri), 2023 – 0,3% (7 719 de cazuri), 2024 – 0,43% (10 706 de cazuri)). Totodată, rata de cazuri de ședere ilegală a demonstrat o tendință de scădere treptată (2022 – 1,6% (38 502 de cazuri), 2023 – 1,36% (35 495 de cazuri), 2024 – 1,02% (25 196 de cazuri))”, au raportat reprezentanții ministerului.

Din Spațiul Schengen fac parte a) 26 din 27 state membre ale Uniunii Europene, doar Irlanda reprezentând o excepție, precum și b) Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Cecan / NewsMaker

„Adevărurile parțiale” pot influența alegerile din Găgăuzia? Serebrian: Turcia poate fi un aliat al Moldovei în combaterea dezinformării

Rețelele sociale și finanțarea ilicită se numără printre riscurile pentru alegerile din Găgăuzia din 15 noiembrie, consideră ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Oleg Serebrian. Diplomatul a declarat, într-un interviu pentru „Veridica”, că Ankara nu susține un anumit candidat la funcția de bașcan sau o anumită componență a Adunării Populare și este interesată ca scrutinul să se desfășoare fără interferențe externe.

Întrebat ce tipuri de interferențe consideră cele mai periculoase pentru scrutin, Serebrian a menționat finanțarea ilicită, dar a atras atenția în special asupra influenței rețelelor sociale.

„Cred că rețelele sociale sunt chiar mai penetrante decât presa în regiune, iar acest lucru s-a văzut și în Republica Moldova, în general, precum și la ultimele alegeri din România. Rețelele sociale pot juca un rol important în distorsionarea opiniilor, în promovarea unor informații parțial corecte sau a unor adevăruri parțiale, care deseori sunt mai periculoase decât minciunile totale”, a declarat ambasadorul.

Serebrian a spus că, în prezent, locuitorii Găgăuziei se informează în principal în limba rusă. El a precizat, însă, că acest lucru nu înseamnă că toate sursele respective sunt pro-ruse. În opinia sa, presa din Turcia poate oferi regiunii și alte surse de informare. Referindu-se la combaterea dezinformării în autonomie, ambasadorul a spus că „Turcia poate fi un aliat important și firesc”.

În ceea ce privește poziția Ankarei față de alegerile din Găgăuzia, ambasadorul a spus că autoritățile turce nu și-au exprimat preferința pentru vreun candidat.

„Ankara este interesată, întâi de toate, ca alegerile să fie libere și corecte și să fie respectată decizia populației din entitatea autonomă. Nu a fost exprimat vreun punct de vedere de către Ankara oficială sau chiar de către deputați care să indice că ar prefera un anumit bașcan sau o anumită componență a Adunării Populare”, a mai declarat Serebrian.

Ambasadorul țării noastre în Turcia a adăugat că este important să nu se repete ceea ce, potrivit lui, s-a întâmplat la alegerile precedente: „interferențe străine, acțiuni subterane care vizau subminarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și subminarea stabilității Republicii Moldova prin crearea unor animozități artificiale între Chișinău și Comrat”.

Întrebat dacă Turcia va avea observatori la scrutin, Serebrian a răspuns: „Fără îndoială că vor fi observatori și din partea organizațiilor internaționale din care Turcia face parte. Vor fi, de asemenea, observatori din partea societății civile. Cred că nu doar din Turcia vor fi observatori pentru aceste alegeri”.

Diplomatul consideră că observatorii ar trebui să urmărească și perioada premergătoare votului, în special ultima săptămână, când, spune el, pot apărea controverse. Serebrian a pledat pentru o prezență internațională neutră la alegerile din autonomie, inclusiv din partea Turciei.

Amintim că locuitorii din UTA Găgăuzia sunt așteptați la urne pe 15 noiembrie, după mai bine de un an de blocaj electoral. În aceeași zi, ei vor alege viitoarea componență a Adunării Populare a Găgăuziei și noul bașcan. Despre modul în care a fost soluționată criza electorală din Găgăuzia, rolul pe care îl va avea Chișinăul în organizarea alegerilor și semnificația acestora pentru Comrat, NewsMaker a scris – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: