airport.md

11 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen: câți cetățeni ai Moldovei au beneficiat de regimul liberalizat 

Pe 28 aprilie 2025 se împlinesc 11 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen pentru cetățenii Republicii Moldova. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe parcursul acestei perioade, 2 668 615 de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de 18 279 446 de ori.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a raportat că pe 28 aprilie se împlinesc 11 ani de la abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen.

„Pe parcursul acestei perioade 2 668 615 de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de 18 279 446 de ori. Numărul total de traversări a frontierei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost de 36 290 266, cu 18 279 446 ieșiri și 18 010 820 intrări”, au comunicat reprezentanții Ministerului.

Cum au evoluat cifrele

Conform instituției, în perioada 2014 – 2019, fiecare an al aplicării regimului fără vize s-a caracterizat printr-o dinamică ascendentă. Astfel, numărul anual al beneficiarilor ajungând de la 157 816 persoane, care au călătorit în Spațiul Schengen în 2014, până la 890 974 – în 2019. „Din numărul total de călătorii se înregistrau doar aproximativ 0,3 – 0,4% de cazuri de refuz de intrare și 0,5 – 0,7% de cazuri de ședere ilegală”.

Potrivit ministerului, în contextul pandemiei și al restricțiilor de călătorie, în anul 2020 numărul beneficiarilor regimului fără vize a scăzut față de 2019 de 2,4 ori (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor a scăzut de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243).

În anul 2021, situația s-a îmbunătățit, însă numărul beneficiarilor regimului fără vize a rămas de 1,5 ori mai mic decât în 2019 (614 873 față de 890 974), iar numărul călătoriilor a rămas de 1,8 ori mai mic (1 297 528 față de 2 322 787): „În același timp, s-a mărit într-un mod disproporționat rata cazurilor de refuz de intrare și cazurilor de ședere ilegală, ajungând în 2020 la 1,1% (8 668 de cazuri) și, respectiv, 2,6% (20 425 de cazuri). În anul 2021 rata cazurilor de refuz de intrare s-a redus semnificativ până la 0,6% (7 798 cazuri), iar rata cazurilor de ședere ilegală a crescut până la 2,8% (36 177 cazuri)”.

Conform ministerului, în anii 2022 – 2024 s-a produs revenirea la intensitatea de utilizare a regimului fără vize de până la pandemie. În 2022, 991 514 de cetățeni ai Republicii Moldova au călătorit în Spațiul Schengen de 2 361 945 de ori. În 2023 indicatorii au fost de 1 045 329 de cetățeni și, respectiv, de 2 606 042 de călătorii. În 2024 au avut loc 2 480 622 de vizite ale 1 001 987 de moldoveni în Spațiul Schengen.

„Concomitent, la valorile comparabile cu cele de până la pandemie a revenit și rata de cazuri de refuz de intrare, însă cu o tendință moderată de creștere (2022 – 0,2% (4 821 de cazuri), 2023 – 0,3% (7 719 de cazuri), 2024 – 0,43% (10 706 de cazuri)). Totodată, rata de cazuri de ședere ilegală a demonstrat o tendință de scădere treptată (2022 – 1,6% (38 502 de cazuri), 2023 – 1,36% (35 495 de cazuri), 2024 – 1,02% (25 196 de cazuri))”, au raportat reprezentanții ministerului.

Din Spațiul Schengen fac parte a) 26 din 27 state membre ale Uniunii Europene, doar Irlanda reprezentând o excepție, precum și b) Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md/imagine simbol

Două televiziuni, amendate cu 5 000 și 7 000 de lei pentru discriminare în cadrul unor emisiuni de informare electorală

Consiliul Audiovizualului (CA) a sancționat pe 11 septembrie TV-Găgăuzia și Pro TV Chișinău cu 7 000 și, respectiv, 5 000 de lei pentru admiterea unor forme de discriminare în cadrul unor programe de informare electorale. Totodată, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare din această lună.

Potrivit unui comunicat al CA, monitorizarea a cuprins perioada 29 august – 4 septembrie, prima săptămână din campania electorală. CA a efectuat controlul tuturor celor 22 de posturi care au declarat că vor reflecta alegerile parlamentare din această toamnă: Moldova 1, TV-Găgăuzia, TVR Moldova, Jurnal TV, TV8, R Live TV, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, 7 TV, Next TV, 1 TV, One TV, N4,  Star TV, Vocea Basarabiei TV, TV9, TVC 21, Canal Regional, Agro TV Moldova, TV Elita și Media TV.

Rezultatele monitorizării primei săptămâni de campanie electorală au arătat următoarele:

  • Știri cu caracter electoral au fost difuzate 505, ceea ce reprezintă aproximativ 31,4% din durata cumulată a buletinelor informative.
  • Prezența protagoniștilor în subiectele electorale: Concurenții electorali au fost cei mai vizibili în materialele cu tematică electorală, înregistrând 738 de apariții (47,9%). Cele mai puține apariții le-au avut organul electoral, cu 86 de menționări (5,6%).
  • Reflectarea concurenților electorali în buletinele informative: 18 servicii media audiovizuale (SMA) monitorizate au inclus informații despre concurenții electorali în cadrul buletinelor de știri. Singura excepție a fost ”TV-Găgăuzia” (GRT), care nu a difuzat niciun material referitor la aceștia.
  • Concurenții electorali cu cea mai mare vizibilitate: Blocul „Patriotic” a fost cel mai mediatizat concurent electoral, beneficiind de 1 oră, 24 min și 54 sec, ceea ce reprezintă 19,9% din timpul total dedicat concurenților. Următorii în clasament au fost Blocul „Alternativa”, cu 1 oră, 14 min și 42 sec (17,5%), și PAS, cu 1 oră, 13 min și 38 sec (17,3%). Împreună, acești trei concurenți au cumulat peste jumătate din durata totală de reflectare acordată tuturor actorilor electorali.
  • Reflectarea subiectelor conflictuale în buletinele informative: 18 SMA au difuzat în total 147 de subiecte cu caracter conflictual, dintre care 20 au fost prezentate într-un mod dezechilibrat.
  • Distribuția de gen a surselor citate în subiectele electorale: În ansamblu, subiectele electorale difuzate de cele 19 posturi TV au prezentat un ușor dezechilibru de gen în ceea ce privește sursele citate – 64% din totalul aparițiilor fiind a persoanelor de sex masculin și 36% a celor de sex feminin.
  • Relevanța temelor abordate în cadrul reflectării electorale: Majoritatea subiectelor difuzate au fost considerate relevante pentru procesul electoral, contribuind la informarea publicului cu privire la campania și actorii implicați, excepție fiind TVC 21 care a difuzat două subiecte irelevante incluse în rubrica specială.
  • Dezbateri electorale: 2 SMA au difuzat cumulat 4 dezbateri electorale: Vocea Basarabiei TV și Media TV fiecare câte 2 dezbateri. Next TV nu a organizat dezbateri electorale, deși s-a angajat prin declarație să organizeze dezbateri electorale în zi de miercuri, fără reluare, în perioada de raportare.
  • Publicitate electorală: 9 SMA din 22 au difuzat în total 224 spoturi de publicitate (dintre care 16 spoturi gratuite), cu o durată totală de 1 oră 53 min și 27 sec. Cele 9 SMA care au difuzat publicitate electorală sunt: Moldova 1, TV-Găgăuzia, Jurnal TV, TV8, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, Next TV și One TV. Patru dintre acestea– Jurnal TV, Pro TV Chișinău, Next TV, One TV – au admis abateri la difuzarea publicității electorale.

O constatare a controlului a vizat admiterea de către postul public regional TV-Găgăuzia și cel privat național Pro TV Chișinău a exprimărilor de natură să constituie anumite forme de discriminare. „Or, contrar prevederilor art. 13 alin. (1) lit. d) din Codul serviciilor media audiovizuale, „în virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigențe: … d) să evite orice formă de discriminare”, în cadrul unui program de informare electorală, difuzat de furnizorul public din regiunea găgăuză, invitatul a exprimat o opinie cu elemente de discriminare pe criteriul de orientare sexuală, fără ca moderatoarea să reacționeze sau să intervină pentru a semnaliza interlocutorului afirmația improprie”, a menționat CA.

Același tip de încălcare a fost remarcat în una din edițiile emisiunii de informare electorală, difuzate la postul Pro TV Chișinău. „Unele afirmații din intervenția invitatului au făcut referire la vârsta și starea fizică ale unui lider politic, cu statut de concurent electoral, aspecte care au fost catalogate de monitori ca forme de discriminare pe criteriul de vârstă”, a precizat CA.

Astfel, membrii CA au amendat compania GRT, care deține TV-Găgăuzia, cu 7 000 de lei, iar Pro TV Chișinău cu 5 000 de lei.

De asemenea, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare, care vor avea loc pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: