airport.md

11 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen: câți cetățeni ai Moldovei au beneficiat de regimul liberalizat 

Pe 28 aprilie 2025 se împlinesc 11 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen pentru cetățenii Republicii Moldova. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe parcursul acestei perioade, 2 668 615 de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de 18 279 446 de ori.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a raportat că pe 28 aprilie se împlinesc 11 ani de la abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen.

„Pe parcursul acestei perioade 2 668 615 de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de 18 279 446 de ori. Numărul total de traversări a frontierei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost de 36 290 266, cu 18 279 446 ieșiri și 18 010 820 intrări”, au comunicat reprezentanții Ministerului.

Cum au evoluat cifrele

Conform instituției, în perioada 2014 – 2019, fiecare an al aplicării regimului fără vize s-a caracterizat printr-o dinamică ascendentă. Astfel, numărul anual al beneficiarilor ajungând de la 157 816 persoane, care au călătorit în Spațiul Schengen în 2014, până la 890 974 – în 2019. „Din numărul total de călătorii se înregistrau doar aproximativ 0,3 – 0,4% de cazuri de refuz de intrare și 0,5 – 0,7% de cazuri de ședere ilegală”.

Potrivit ministerului, în contextul pandemiei și al restricțiilor de călătorie, în anul 2020 numărul beneficiarilor regimului fără vize a scăzut față de 2019 de 2,4 ori (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor a scăzut de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243).

În anul 2021, situația s-a îmbunătățit, însă numărul beneficiarilor regimului fără vize a rămas de 1,5 ori mai mic decât în 2019 (614 873 față de 890 974), iar numărul călătoriilor a rămas de 1,8 ori mai mic (1 297 528 față de 2 322 787): „În același timp, s-a mărit într-un mod disproporționat rata cazurilor de refuz de intrare și cazurilor de ședere ilegală, ajungând în 2020 la 1,1% (8 668 de cazuri) și, respectiv, 2,6% (20 425 de cazuri). În anul 2021 rata cazurilor de refuz de intrare s-a redus semnificativ până la 0,6% (7 798 cazuri), iar rata cazurilor de ședere ilegală a crescut până la 2,8% (36 177 cazuri)”.

Conform ministerului, în anii 2022 – 2024 s-a produs revenirea la intensitatea de utilizare a regimului fără vize de până la pandemie. În 2022, 991 514 de cetățeni ai Republicii Moldova au călătorit în Spațiul Schengen de 2 361 945 de ori. În 2023 indicatorii au fost de 1 045 329 de cetățeni și, respectiv, de 2 606 042 de călătorii. În 2024 au avut loc 2 480 622 de vizite ale 1 001 987 de moldoveni în Spațiul Schengen.

„Concomitent, la valorile comparabile cu cele de până la pandemie a revenit și rata de cazuri de refuz de intrare, însă cu o tendință moderată de creștere (2022 – 0,2% (4 821 de cazuri), 2023 – 0,3% (7 719 de cazuri), 2024 – 0,43% (10 706 de cazuri)). Totodată, rata de cazuri de ședere ilegală a demonstrat o tendință de scădere treptată (2022 – 1,6% (38 502 de cazuri), 2023 – 1,36% (35 495 de cazuri), 2024 – 1,02% (25 196 de cazuri))”, au raportat reprezentanții ministerului.

Din Spațiul Schengen fac parte a) 26 din 27 state membre ale Uniunii Europene, doar Irlanda reprezentând o excepție, precum și b) Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maxim Cîrlan, fondatorul Moldox Festival: „Un vis mic a ajuns la zece ani, cu o comunitate de oameni și de filme în jurul lui”

În 2016, mulți își imaginau că vom aduce filme în stil Discovery sau History Channel. Dar, odată ajunși în sală, au descoperit o lume nouă, cu oameni ca noi, care încearcă să facă o diferență în comunitate” – spune Maxim Cîrlan, fondatorul festivalului de film documentar pentru schimbare socială Moldox.

De la prima ediție și până astăzi, Moldox a împlinit zece ani, se numără printre cele mai longevive evenimente de gen din Republica Moldova și contribuie decisiv la promovarea documentarului. 

Festivalul a pornit din realitățile spațiului nostru cultural, dar mai ales din dorința de a răspunde acestor provocări. Timp de opt ediții desfășurate la Cahul, acolo unde accesul la cultură era limitat, tinerii migrau masiv, iar oamenii nu aveau ocazia să vadă pe marele ecran filme care să-i pună față în față cu realitatea lumii, Moldox s-a maturizat. Regizorul și directorul festivalului, Maxim Cîrlan, ne povestește cum a evoluat percepția publicului în toți acești ani și ce lucruri noi aduce ediția X.

Pentru Maxim Cîrlan, procesul de maturizare al festivalului se oglindește în schimbările sociale și culturale  pe care Moldox a reușit să le aducă. Iar pentru a înțelege pe deplin această transformare, trebuie să privim spre contextul cinematografiei moldovenești.

În Moldova contemporană, întemeierea unui festival de film a fost o adevărată provocare. După 1991, odată cu trecerea la economia de piață, producția cinematografică a intrat într-un declin accentuat. Treptat, turnarea filmelor a devenit o raritate, s-a intensificat circulația neoficială a filmelor străine descărcate de pe internet, iar numărul sălilor de cinema a scăzut, în special în regiuni. Dacă în 1995 Republica Moldova avea peste 600 de săli de proiecție, astăzi au rămas aproximativ 14 în toată țara.

În acest peisaj fragil, unul dintre pilonii care mențin vie cinematografia națională este reprezentat de Centrul Național al Cinematografie (CNC) și festivalurile de film apărute în ultimele decenii. Exemplu fiind chiar Moldox, care, după cum spune fondatorul său, „dintr-un vis mic a ajuns la zece ani, cu o comunitate de oameni și filme în jurul lui”.

Cel mai important însă, povestește Maxim, a fost faptul că Moldox a reușit să educe publicul, să-l familiarizeze cu un alt tip de cinema: acela în care oamenii din societate sunt actori principali.

În 2016, mulți își imaginau că vom aduce filme în stil Discovery sau History Channel. Dar, odată ajunși în sală, au descoperit o lume nouă […] Documentarul le-a apărut ca un film ancorat în realitate. Astăzi publicul este mult mai deschis și pregătit să-l primească drept o experiență artistică și socială profundă”, spune Maxim Cîrlan.

Avem o competiție națională. Documentare turnate în Republica Moldova pe marele ecrane

Zece ani de Moldox înseamnă și zece ani de ateliere de film, unde cineaști și cineaste au avut ocazia să învețe de la regizori cu renume internațional, să-și creeze propriile documentare și să își testeze ideile în competiții europene. Din această experiență și din comunitatea care s-a format în jurul festivalului a prins contur, în premieră, o competiție națională.

O competiție națională arată că există deja filme moldovenești demne de a sta alături de cele internaționale. Țara noastră e pe drumul integrării europene, iar odată cu asta s-au deschis noi spații de cultură și dialog.” – Maxim Cîrlan

Pentru prima dată, ca parte a festivalului, Moldox a lansat Premiul Green Vine pentru cel mai bun documentar moldovenesc, iar publicul va avea ocazia unică să vizioneze filmele câștigătoare proiectate chiar în cadrul festivalului.

Tema anului

Aparte de competiție, un lucru rămâne neschimbat: Moldox este un festival pentru schimbare socială. În fiecare an, din întunericul sălilor de proiecție, festivalul ne provoacă să privim direct către temele care ne frământă ca societate.

Ediția a X-a este dedicată temei Chaos – reinventing reality. Filmele selectate vorbesc despre fenomenele actuale: crize, războaie, fragilitate, haos digital, dar și libertate de exprimare, egalitate de gen și viața grupurilor marginalizate. În același timp, ele îndeamnă să reflectăm cum aceste probleme ne modelează realitatea și ne împing să creăm reguli noi.

„Nu mai știu exact de când am început să simt că lumea intră în haos – poate odată cu fiecare război care izbucnea, rând pe rând, până în prezent. Nici acum nu sunt sigur dacă nu va începe un nou conflict chiar înainte să fie publicat acest interviu. Trăim o epocă nouă: o revoluție tehnologică, schimbări rapide și o lume în care vechile structuri se destramă. Haosul nu e ceva nou, dar acum parcă e invocat ca să facă ordine, să zguduie și să reașeze lucrurile, spune Maxim Cîrlan.

De ce să vii la cea de-a X-a ediție a festivalului:

,,Pentru că Moldox este o ocazie rară de a vedea documentare puternice pe marele ecran în Moldova. Și pentru că fiecare proiecție aduce șansa de a descoperi povești și oameni care îți rămân în minte mult timp.” – Maxim Cîrlan

Vă invităm să vizionați filmele din cadrul festivalului, inclusiv producțiile din competiția națională, la Cinematograful Cineplex Emil Loteanu, în perioada 26–30 noiembrie.

Pentru programul complet și informații despre bilete, vă invităm să ne urmăriți pe rețelele de socializare Facebook/Instagram și pe moldoxfestival.com.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: