airport.md

11 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen: câți cetățeni ai Moldovei au beneficiat de regimul liberalizat 

Pe 28 aprilie 2025 se împlinesc 11 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen pentru cetățenii Republicii Moldova. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe parcursul acestei perioade, 2 668 615 de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de 18 279 446 de ori.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a raportat că pe 28 aprilie se împlinesc 11 ani de la abolirea regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen.

„Pe parcursul acestei perioade 2 668 615 de moldoveni au beneficiat de regimul liberalizat de vize, călătorind în Uniunea Europeană de 18 279 446 de ori. Numărul total de traversări a frontierei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost de 36 290 266, cu 18 279 446 ieșiri și 18 010 820 intrări”, au comunicat reprezentanții Ministerului.

Cum au evoluat cifrele

Conform instituției, în perioada 2014 – 2019, fiecare an al aplicării regimului fără vize s-a caracterizat printr-o dinamică ascendentă. Astfel, numărul anual al beneficiarilor ajungând de la 157 816 persoane, care au călătorit în Spațiul Schengen în 2014, până la 890 974 – în 2019. „Din numărul total de călătorii se înregistrau doar aproximativ 0,3 – 0,4% de cazuri de refuz de intrare și 0,5 – 0,7% de cazuri de ședere ilegală”.

Potrivit ministerului, în contextul pandemiei și al restricțiilor de călătorie, în anul 2020 numărul beneficiarilor regimului fără vize a scăzut față de 2019 de 2,4 ori (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor a scăzut de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243).

În anul 2021, situația s-a îmbunătățit, însă numărul beneficiarilor regimului fără vize a rămas de 1,5 ori mai mic decât în 2019 (614 873 față de 890 974), iar numărul călătoriilor a rămas de 1,8 ori mai mic (1 297 528 față de 2 322 787): „În același timp, s-a mărit într-un mod disproporționat rata cazurilor de refuz de intrare și cazurilor de ședere ilegală, ajungând în 2020 la 1,1% (8 668 de cazuri) și, respectiv, 2,6% (20 425 de cazuri). În anul 2021 rata cazurilor de refuz de intrare s-a redus semnificativ până la 0,6% (7 798 cazuri), iar rata cazurilor de ședere ilegală a crescut până la 2,8% (36 177 cazuri)”.

Conform ministerului, în anii 2022 – 2024 s-a produs revenirea la intensitatea de utilizare a regimului fără vize de până la pandemie. În 2022, 991 514 de cetățeni ai Republicii Moldova au călătorit în Spațiul Schengen de 2 361 945 de ori. În 2023 indicatorii au fost de 1 045 329 de cetățeni și, respectiv, de 2 606 042 de călătorii. În 2024 au avut loc 2 480 622 de vizite ale 1 001 987 de moldoveni în Spațiul Schengen.

„Concomitent, la valorile comparabile cu cele de până la pandemie a revenit și rata de cazuri de refuz de intrare, însă cu o tendință moderată de creștere (2022 – 0,2% (4 821 de cazuri), 2023 – 0,3% (7 719 de cazuri), 2024 – 0,43% (10 706 de cazuri)). Totodată, rata de cazuri de ședere ilegală a demonstrat o tendință de scădere treptată (2022 – 1,6% (38 502 de cazuri), 2023 – 1,36% (35 495 de cazuri), 2024 – 1,02% (25 196 de cazuri))”, au raportat reprezentanții ministerului.

Din Spațiul Schengen fac parte a) 26 din 27 state membre ale Uniunii Europene, doar Irlanda reprezentând o excepție, precum și b) Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

EPC Moldova

„Putin nu își dorește să oprească acest război”. Maia Sandu, despre negocierile pentru pace în Ucraina

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, consideră că președintele Rusiei, Vladimir Putin, nu-și dorește să pună capăt războiului. Potrivit șefei statului, în aceste condiții, situația devine mai complicată, chiar dacă se fac eforturi din partea Occidentului. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Nicolae Chicu, publicat pe 21 august.

În timpul interviului, Maia Sandu a fost întrebată dacă s-a gândit la scenariul în care Putin pune condiția pe masa de negocieri ca să obțină controlul asupra Republicii Moldova ca sferă de influență, pe modelul sovietic. „Din câte cunoaștem noi, Republica Moldova nu este pe masa negocierilor. Negocierile acum sunt pe încetarea războiului. (…) E clar că rușii cred că pot obține controlul asupra Republicii Moldova și nu doar în regiunea transnistreană, dar în general – în toată țara, prin aceste metode de război hibrid. (…) A înțeles care este capacitatea propriei armate în Ucraina, în acești trei ani și jumătate, și acum Kremlinul este determinat să folosească instrumentele pe care le resimțim noi în fiecare zi, această presiune, pentru ca totuși să preia controlul asupra puterii”, a comunicat Maia Sandu.

Întrebată dacă garanțiile de securitate pentru Ucraina ar putea proteja și Republica Moldova, Maia Sandu a răspuns: „Restabilirea păcii în Ucraina ar fi și pentru noi cea mai bună garanție de securitate. Umbrela serioasă de securitate ar fi calitatea de membru în Uniunea Europeană, dar și dincolo de asta noi trebuie să continuăm să construim o societate unită”.

La întrebarea dacă în următoarele săptămâni ar putea apărea un context favorabil și pentru rezolvarea crizei de peste Nistru, șefa statului a declarat: „Eu cred că este devreme să vorbim despre așa ceva. Cel mai important este să vedem o soluție durabilă și justă pentru restabilirea păcii în Ucraina și în momentul în care ne vom apropia de această soluție, atunci putem să discutăm. Cât de aproape sau cât de departe suntem de o soluție e greu să spunem. Nu am văzut prea multe informații despre garanțiile de securitate. M-a bucurat discuția de ieri (nota red. din data de 18 august), la Casa Albă, a președintelui Trump cu mai mulți lideri europeni, cu președintele Zelenski, dar nu cred că este ușor. Părerea mea este că Putin nu își dorește să oprească acest război și de aceea va fi mai complicat, chiar daca eforturile din partea Occidentului se fac și sper că vor fi eforturi susținute în continuare în următoarele săptămâni și luni”.

***

Pe 15 august, Donald Trump și Vladimir Putin s-au întâlnit la baza militară Elmendorf-Richardson din Anchorage, Alaska. Principala temă de discuție a fost încheierea invaziei ruse din Ucraina. Președintele SUA a declarat că întâlnirea a fost productivă, însă a subliniat că nu s-a ajuns la o „înțelegere”. La rândul său, liderul de la Kremlin a menționat de mai multe ori în discursul său de la conferința de presă că, în timpul negocierilor, părțile au ajuns la „acorduri”.

Pe 18 august, la Washington, au avut loc negocieri între președinții Ucrainei și SUA, după ce Trump a avut discuții cu Putin în Alaska. La Washington, împreună cu Zelenski, au sosit: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, secretarul general al NATO, Mark Rutte, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni, și președintele Finlandei, Alexander Stubb.

După discuțiile cu Zelenski și liderii europeni, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a început pregătirile pentru o întâlnire între președinții Ucrainei și Rusiei, Vladimir Zelenski și Vladimir Putin. Potrivit lui Trump, după această întâlnire va avea loc o discuție între el, Zelenski și Putin. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a spus, după negocierile de la Casa Albă, că liderul de la Kiev și Putin ar urma să se întâlnească în următoarele două săptămâni.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: