Colaj NM

15 mii de euro pentru profesori care aleg Găgăuzia? Dan Perciun a oferit detalii despre inițiativa guvernului

Guvernul ar putea oferi indemnizații de 15 000 de euro pentru a atrage cadre didactice de limbă română să lucreze în UTA Găgăuzia. Informația a fost confirmată de către ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în ediția din 21 mai a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV. Acesta a precizat că Executivul mizează pe atragerea a circa 20 de pedagogi.

„Încercăm să rezolvăm o problemă legată de lipsa profesorilor de limbă română în regiune. Câteodată lipsa lor în general, sau poate nivelul insuficient de competență lingvistică a celor care astăzi predau în unele instituții limba română. Noi, pe de o parte, îi ajutăm pe cei care sunt, pentru că de doi ani de zile ei merg în România vara la universități acolo, la formarea continuă, cei care predau limba română în școlile din Găgăuzia. Dar, oricum, există obiectiv o provocare”, a comunicat ministrul Educației.

Potrivit lui Perciun, „parte din soluție la această provocare ar fi inclusiv profesorii cu experiență, nu doar tinerii specialiști care ar fi dispuși din raioanele adiacente, din Chișinău, din Bălți, din alte părți ale țării, să se mute pe o anumită perioadă de timp, beneficiind și de niște stimulente și susținere din partea statului, pentru ca să putem să avem în aceste regiuni, în Taraclia, în Găgăuzia, vorbitori fie nativi, fie foarte buni de limbă română care să predea”.

„Problema cunoașterii limbii române noi nu o vedem doar ca pe o problemă educațională. Noi o vedem ca pe o problemă de securitate națională. Când ai o societate care nu se înțelege, când membrii unei societăți nu pot dialoga unii cu ceilalți, nu au o limbă de comunicare, bineînțeles că asta ne vulnerabilizează. Ne face mai expuși pentru propagandă, pentru dezinformare”, a adăugat ministrul.

Întrebat dacă această indemnizație va fi oferită condiționat, Perciun a declarat: „Noi încă nu am aprobat-o. Noi suntem încă la etapa în care mergem cu hotărârea de guvern, urmează să discutăm. Este și deschidere din partea autorităților de acolo, ei tot conștientizează că au nevoie de specialiști. O să căutăm și soluții pe partea de cazare și indemnizația. Să fie un pachet atractiv. Nu mizăm pe foarte multă lume, dar dacă ne reușește 10, 20 de persoane să convingem să se mute, asta o să schimbe dinamica și o să crească semnificativ calitatea predării în regiune a limbii române”.

***

Menționăm că, pe 18 mai, ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat, pentru Agerpres, că cadrele didactice vorbitoare de limba română care se vor transfera în instituțiile de învățământ din Găgăuzia vor beneficia de o primă de până la 15 000 de euro. El menționa că acești profesori vor trebui să predea în grădinițele și școlile din Găgăuzia o perioadă de minimum 3-5 ani și că, în acest sens, trebuie rezolvată problema cazării, însă cei din raioanele adiacente Găgăuziei ar putea face naveta. „Trebuie să aibă studii finalizate în limba română, dar, dincolo de asta, în mod normal, ne-am dori inclusiv vorbitori nativi de limba română”, adăuga oficialul.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Sondaj pe malul drept al Nistrului: Peste jumătate dintre respondenți consideră că Guvernul nu face suficient pentru drepturile omului în Transnistria

50,6% dintre respondenții unui sondaj, cetățeni de pe malul drept al Nistrului, consideră că Guvernul Republicii Moldova nu face suficient pentru protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În același timp, 33,7% indică administrația de facto de la Tiraspol drept principalul responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor omului, 31,2% – Guvernul Republicii Moldova, iar 11,9% – Federația Rusă. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de Asociația Promo-LEX și ATES Research Group și prezentat pe 22 mai.

Potrivit asociației, datele provin dintr-un sondaj cantitativ, cu colectarea răspunsurilor între 22 februarie și 12 martie 2026. Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de 1 226 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația de pe malul drept al Nistrului, cu o marjă de eroare de ±3,0%. Eșantionul nu include locuitorii regiunii transnistrene și nici diaspora.

În ce măsură sunt respectate drepturile omului în regiune?

21% dintre respondenți consideră că drepturile nu sunt respectate deloc, 20,9% le văd respectate „în mică măsură”, iar 20,4% optează pentru categoria de mijloc, „în oarecare măsură”. La capătul opus al scării, doar 8,3% indică „în mare măsură” și 4,4% „în foarte mare măsură”. O pondere de 23,9% declară că nu cunoaște răspunsul, iar 1% nu răspunde.

Cine este responsabilul principal?

La întrebarea privind responsabilul principal pentru asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, administrația de facto de la Tiraspol este indicată de 33,7% dintre respondenți, iar Guvernul R. Moldova de 31,2%. Rusia întrunește 11,9%, organizațiile internaționale 4,1%, alte răspunsuri 1,2%, iar 18% declară că nu știu.

Prima și a doua prioritate pentru reglementarea conflictului

„Respectarea drepturilor omului” este indicată ca prioritate numărul unu de 39,2%, iar „retragerea forțelor militare străine și demilitarizarea regiunii” de 29,8%. Urmează „consolidarea măsurilor de încredere între cele două maluri” (8,8%), „stabilirea unui statut juridic clar” (6,1%), „cooperarea economică” (4,6%) și „democratizarea regiunii” (3,5%). „Menținerea situației actuale pentru a evita destabilizarea” întrunește 3,8%.

La a doua opțiune, retragerea trupelor rămâne dominantă (18,5%), urmată de cooperarea economică (15,7%), stabilirea statutului juridic (15,6%) și consolidarea măsurilor de încredere (14,7 %).

Face Guvernul suficiente eforturi pentru drepturile oamenilor din stânga Nistrului?

Cumulând răspunsurile critice, 50,6% (32,7% „nu, nu fac suficiente eforturi” și 17,9% „mai degrabă nu fac suficiente eforturi”) consideră că Guvernul nu face suficient. Răspunsurile pozitive (12,2% „da” și 18,1% „mai degrabă da”) adună 30,3%. La acestea se adaugă 16,3% care nu se consideră informați despre subiect și 2,7% care nu răspund.

Frecvența deplasărilor în regiune

38,9% dintre respondenți declară că nu au fost niciodată în stânga Nistrului, iar 26,2% spun că au fost în trecut, dar nu și în ultimii trei ani. Cumulat, 65,1% dintre cetățenii de pe malul drept au o relație fie inexistentă, fie întreruptă cu teritoriul. Doar 4,1% se deplasează regulat (săptămânal sau lunar), 11,1% de câteva ori pe an, iar 19,3% rar.

Aderarea la UE în relația cu conflictul transnistrean

27,9% consideră că R. Moldova ar trebui să continue pe calea integrării în UE, în timp ce caută soluții pentru rezolvarea conflictului. 24,1% susțin că aderarea ar trebui să aibă loc doar după soluționarea conflictului. 21,6% admit că Republica Moldova poate adera și fără reintegrarea regiunii. 18,5% declară că nu știu, iar 7,9 % nu răspund.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: