Ion Ceban

22 de zile lucrătoare în loc de 28 calendaristice. Cum se schimbă concediile de odihnă din 2027

Republica Moldova renunță la calcularea concediilor de odihnă în zile calendaristice. Începând cu 1 ianuarie 2027, potrivit unui proiect de lege supus consultărilor publice de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, concediile anuale vor fi calculate exclusiv în zile lucrătoare. Astfel, weekendurile și sărbătorile legale nu vor mai fi incluse în durata concediului. În schimb, în calcul vor fi luate doar zilele în care angajatul ar fi trebuit să lucreze. Totodată, proiectul prevede eliminarea zilelor suplimentare de concediu acordate funcționarilor publici în funcție de vechimea în serviciul public.

De la 28 la 22 de zile. Cum vor fi calculate concediile

Conform proiectului supus consultărilor, concediul anual minim garantat de Codul muncii pentru toți salariații – indiferent dacă activează în sectorul public sau în cel privat – va fi de 22 de zile lucrătoare, în loc de 28 de zile calendaristice, cât este în prezent.

În același timp, proiectul modifică durata concediilor pentru mai multe categorii de angajați din sectorul public.

Astfel, cadrele didactice vor beneficia de maximum 49 de zile lucrătoare de concediu, față de 62 de zile calendaristice în prezent. Funcționarii publici vor avea 28 de zile lucrătoare, în loc de 35 de zile calendaristice. De asemenea, concediul procurorilor va fi redus de la 35 la 30 de zile lucrătoare, al persoanelor cu funcții de demnitate publică – de la 35 la 24 de zile lucrătoare, iar al militarilor prin contract – de la 30 la 28 de zile lucrătoare.

Proiectul mai prevede că concediul va putea fi acordat în fracțiuni, cu condiția ca una dintre acestea să nu fie mai mică de două săptămâni lucrătoare consecutive, față de minimum 14 zile calendaristice, cât este în prezent.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, susține că actualul sistem, bazat pe zile calendaristice, poate genera diferențe în durata efectivă a odihnei, în funcție de perioada în care este programat concediul și de numărul weekendurilor incluse. Potrivit acesteia, trecerea la calcularea concediilor în zile lucrătoare va elimina aceste diferențe și va simplifica gestionarea lor.

Concediile suplimentare dispar, dar nu pentru toți. Ce categorii de angajați își păstrează acest drept

Pe lângă schimbarea modului de calcul al concediilor, proiectul elimină zilele suplimentare de concediu acordate funcționarilor publici în funcție de vechimea în serviciul public. În prezent, aceștia beneficiază de încă trei, cinci sau șapte zile de concediu, în funcție de vechime. Ministerul propune abrogarea acestei prevederi.

„Scoatem aceste concedii suplimentare ca să aducem echitate și să facem mai multe economii la bugetul de stat”, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 19 iunie.

Proiectul nu elimină însă toate concediile suplimentare. De exemplu, se păstrează cele acordate părinților cu doi sau mai mulți copii, însă acestea vor fi calculate în zile lucrătoare, față de zile calendaristice, cum este în prezent.

Astfel, salariații care lucrează în condiții vătămătoare, persoanele cu dizabilități de vedere severe și tinerii cu vârsta de până la 18 ani vor beneficia în continuare de cel puțin patru zile lucrătoare de concediu suplimentar.

De asemenea, unul dintre părinții care au doi sau mai mulți copii cu vârsta de până la 14 ani sau un copil cu dizabilități va beneficia în continuare de cel puțin patru zile lucrătoare de concediu suplimentar.

În cazul salariaților care au adoptat copii sau i-au luat în plasament, concediul va fi de până la 71 de zile lucrătoare, față de până la 90 de zile calendaristice în prezent.

Totodată, concediul paternal va rămâne de 15 zile, însă acestea vor fi calculate în zile lucrătoare, nu calendaristice.

Dacă proiectul va fi adoptat de Parlament, noile reguli vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027. Ministra Muncii a dat asigurări că zilele de concediu acumulate până la 31 decembrie 2026 nu vor fi afectate și vor putea fi utilizate în continuare. „Nimeni nu pierde concediile care sunt deja acumulate”, a conchis oficiala.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: