i2.wp.com

De ce Moldova nu renunță la starea de urgență, deși linia Isaccea-Vulcănești a fost reparată? ANALIZĂ

În Moldova, săptămâna trecută a fost instituită starea de urgență în energetică. Principalul motiv a fost deconectarea liniei electrice transfrontaliere Isaccea–Vulcănești și, ca urmare, riscul unor întreruperi în furnizarea energiei electrice. Între timp, linia a fost reparată, însă măsura rămâne în vigoare. NewsMaker a analizat de ce autoritățile nu anulează starea de urgență, așa cum solicită opoziția, și ce avantaje și riscuri implică această situație pentru partidul de guvernare.

De ce a fost instituită starea de urgență

Starea de urgență în sectorul energetic, instituită pentru 60 de zile, a fost declarată în Republica Moldova pe 25 martie, după deconectarea liniei Isaccea–Vulcănești, în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii din Ucraina. Prin această linie, care conectează sistemul electroenergetic al țării la rețelele europene, Moldova asigură până la 40–60% din necesarul de energie electrică. În perioada în care linia nu a funcționat, energia a fost livrată prin interconexiuni de capacitate mai mică, ceea ce a generat riscul apariției unui deficit în condiții de consum sporit. Pentru a preveni această situație, autoritățile au îndemnat populația și mediul de afaceri să economisească energia electrică.

Reparația liniei a fost efectuată de Ucraina, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a acesteia. Costurile au fost suportate de Chișinău, întrucât linia Isaccea–Vulcănești aparține Republicii Moldova. Autoritățile au estimat inițial că lucrările ar putea dura până la o săptămână, însă acestea au fost finalizate mai devreme – în doar patru zile, pe 28 martie.

Pe lângă problemele din sectorul energetic generate de situația liniei Isaccea–Vulcănești, Moldova, la fel ca multe alte țări, s-a confruntat și cu o criză a combustibilului. Din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, livrările au fost îngreunate, iar prețurile pe piața internațională a produselor petroliere au crescut brusc. Pe 30 martie, Ministerul Energiei a anunțat că în Republica Moldova mai sunt rezerve de motorină pentru aproximativ șase zile. O zi mai târziu – pe 31 martie – instituția a precizat că stocurile ajung deja pentru 7 zile de consum. Între timp, la unele stații PECO, motorina lipsește deja de câteva zile.

Cum influențează starea de urgență procesul de luare a deciziilor

Instituirea stării de urgență într-un anumit domeniu modifică mecanismele de administrare și de luare a deciziilor în acel domeniu. O parte dintre procedurile birocratice sunt simplificate sau eliminate, iar Guvernul capătă competențe extinse. Astfel, Cabinetul de miniștri poate achiziționa resurse energetice fără proceduri de licitație, poate redirecționa fonduri bugetare fără o decizie a Parlamentului, poate stabili tarife ocolind ANRE și poate interzice exportul. În același timp, extinderea atribuțiilor Guvernului presupune și o reducere a rolului Parlamentului în anumite procese. Totodată, în regim de stare de urgență, multe proceduri sunt accelerate, iar deciziile sunt adoptate mai rapid.

Odată cu instituirea stării de urgență, guvernul a aprobat un pachet de măsuri menite să reducă consumul de energie electrică. În special, CET-urile trebuie, la solicitarea operatorului, să majoreze producția de energie electrică până la nivelul maxim disponibil, fără a pune în pericol echipamentele și furnizarea agentului termic. Dacă producția internă și importurile nu sunt suficiente, întreprinderea de stat Moldelectrica poate solicita ajutor de urgență din partea țărilor vecine. În cazul menținerii deficitului de energie electrică, Moldelectrica, împreună cu operatorii de distribuție, poate trece la deconectarea manuală a consumatorilor. În același timp, spitalele, obiectivele de infrastructură critică și serviciile de urgență trebuie asigurate cu energie electrică cu prioritate.

Un bloc separat de măsuri vizează combustibilul. Exportul și reexportul de combustibil prin portul Giurgiulești sunt posibile doar dacă sunt depășite rezervele minime din țară: peste 5 mii de tone de benzină și 25 de mii de tone de motorină. În același timp, importurile de combustibil trebuie să fie procesate prin „coridoare vamale accelerate”, iar vânzarea de motorină în recipiente este limitată la 20 de litri.

Linia electrică a fost reparată. De ce nu este anulată starea de urgență?

Atunci când Parlamentul a adoptat decizia privind instituirea stării de urgență, Partidul Socialiștilor nu a votat pentru aceasta. Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că, în ultimele luni, socialiștii „au cerut în repetate rânduri” ca reprezentanții Guvernului să vină în Parlament și să prezinte un raport privind situația din sectorul energetic, însă aceste solicitări au fost respinse. După repararea liniei Isaccea–Vulcănești, Dodon a cerut anularea regimului stării de urgență în energetică. Cu un apel similar a venit și primarul Chișinăului, Ion Ceban.

Solicitat pentru un comentariu, Guvernul a declarat pentru NM că starea de urgență va fi anulată „în termeni rezonabili”, după finalizarea procedurilor tehnice și „confirmarea tuturor condițiilor de securitate”. „Guvernul a reușit reconectarea liniei Vulcănești–Isaccea într-un termen rapid. În prezent, sunt în desfășurare testele tehnice necesare pentru stabilizarea completă a sistemului, un proces care necesită timp și rigoare. Starea de urgență va fi anulată în termeni rezonabili, imediat ce toate condițiile de siguranță sunt confirmate”, a comunicat purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu.

Expertul în domeniul energetic, Sergiu Tofilat, a menționat într-o discuție cu NM că, după repararea liniei, riscurile pentru sistemul energetic al Moldovei se mențin. „O mare parte a liniei trece prin Ucraina. Războiul din Ucraina continuă, iar riscul unor noi lovituri din partea Rusiei, care ar putea afecta sistemul energetic al Moldovei, rămâne. Pentru instituirea stării de urgență este necesară o decizie a Parlamentului. Aceasta nu este o procedură rapidă. Nu putem convoca de fiecare dată Parlamentul în regim de urgență”, a spus expertul.

Potrivit lui Tofilat, riscurile vor persista până când va fi construită o nouă linie electrică, care să conecteze direct (fără a trece prin teritoriul Ucrainei) România și Moldova. Este vorba despre linia Bălți-Suceava. Autoritățile intenționează să finalizeze construcția acesteia până în anul 2027.

În plus, Tofilat a amintit că persistă problemele legate de aprovizionarea cu combustibil: „Lanțurile de aprovizionare s-au prelungit, iar rafinăriile românești Rompetrol și Petrom au fost închise pentru lucrări de reparație”.

Beneficii și riscuri politice

Totuși, expertul politic Ian Lisnevschi consideră că instituirea stării de urgență de către autorități ar putea reprezenta o tentativă de a transfera responsabilitatea pentru un management deficitar în timpul crizei. „În acest caz, orice deficiențe de guvernare pot fi explicate prin crize generate de factori externi. Dar războiul din Ucraina durează deja de patru ani. În tot acest timp, Rusia bombardează sistemul energetic al Ucrainei. Oare autoritățile Moldovei nu au presupus că este posibilă avarierea acestei linii? Un astfel de scenariu putea fi anticipat din timp”, a menționat expertul.

Potrivit lui Lisnevschi, critica opoziției este de înțeles. „Regimul de stare de urgență poate fi într-adevăr instituit și din motive politice, deoarece în această perioadă informațiile [despre achiziții etc.] sunt limitate. Însă astfel de măsuri netransparente afectează și încrederea în instituțiile [statului] care le aplică”, a concluzionat expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TV8

Cine face parte din juriul R. Moldova din finala Eurovision. Explicația unuia dintre membri pentru cele 3 puncte acordate României

Votul acordat de juriul Republicii Moldova în finala Eurovision Song Contest 2026 a stârnit un val de critici în spațiul public, după ce România a primit doar trei puncte din partea membrilor acestuia. Pe fondul controversei, Victoria Cușnir, unul dintre membrii juriului, a declarat că prestațiile concurenților au fost evaluate în timpul repetițiilor, iar acestea ar fi fost mai slabe decât cele din finală. Ea mai spus că a dat totuși o notă „foarte bună” României și că nu poartă răspundere pentru scorurile acordate de colegii săi. Juriul Republicii Moldova a fost format din șapte membri, printre care directorul general adjunct al „Teleradio-Moldova”, Andrei Zapșa.

Membrii juriului din partea Republicii Moldova au fost Andrei Zapșa, Pavel Orlov, Stanislav Goncear, Cătălina Solomac, Corina Calreac, Ilona Stepan și Victoria Cușnir.

Aceștia au acordat 12 puncte (scorul maxim) – Poloniei, 10 puncte – Israelului, 8 puncte – Greciei, 7 puncte – Bulgariei, 6 puncte – Norvegiei , 5 puncte – Cehiei, 4 puncte – Australiei, 3 puncte – României, 2 puncte – Franței și 1 punct – Italiei.

În spațiul public au apărut mai multe critici și nemulțumiri față de votul juraților, din cauza scorului mic acordat României – principalul partener strategic și unul dintre cei mai importanți susținători ai Republicii Moldova.

Pe fondul controversei, Victoria Cușnir, membră a juriului, a venit cu o reacție pe Facebook.

Răspund doar pentru notele mele, dar. Da, pentru aceste discrepanțe de vot există fix doua soluții: fie juriul este eliminat, fie juriul votează exact aceiași prestație pe care o vede publicul. Pentru că ceea ce a fost cu o seară mai devreme, ar fi explicat multe lucruri. Și credeți-mă, au fost diferențe enorme. Inclusiv în prestația României, căreia eu i-am dat, totuși, notă foarte bună. Dar eu nu am fost singură în juriu și pentru notele celorlalți colegi nu răspund. Probabil aprecierea scăzută a fost justificată într-o anumită măsură. Repet, noi am jurizat ieri, nu azi. Și ieri s-a cântat pe alocuri destul de diferit. Chiar foarte. Mai multe țări au fost mult sub nivelul prestației de azi. Și regret că apar an de an aceste discrepanțe de vot, dar ele sunt foarte argumentate. Și așa cum mă minunam eu în alți ani, când juriul vedea/auzea una, iar publicul alta, azi înțeleg bine reacția publică la votul juriului”, a scris Victoria Cușnir pe pagina sa de Facebook.

Menționăm că publicul din Republica Moldova a acordat 12 puncte României, scor maxim.

Finala Eurovision Song Contest a avut loc pe 16 mai, la Viena.

Bulgaria a câștigat ediția din acest an a renumitului concurs muzical. Țara a fost reprezentată de Dara, cu piesa „Bangaranga”. Locul doi a fost ocupat de Israel, reprezentat de Noam Bettan, care a interpretat piesa „Michelle”. Iar pe poziția a treia s-a clasat România, reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu melodia „Choke me”.

Republica Moldova, care a fost reprezentată de Satoshi, cu piesa „Viva, Moldova”, s-a clasat pe locul opt.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: