Andrei Mardari / NewsMaker

36 de demnitari de rang înalt care au purtat panglica la 9 mai au fost citați de poliție – Ana Revenco

În timpul evenimentelor dedicate „Zilei Victoriei”, 300 de persoane au fost surprinse de către polițiști încălcând legea și purtând panglica Sfântului Gheorghe. În 50% dintre cazuri, persoanele au fost deja identificate și amendate. O spune ministrul de Interne, Ana Revenco, potrivit căreia 36 de persoane care au sfidat legea sunt demnitari de stat, comunică IPN.

Ministrul de Interne a declarat că este dreptul fiecărui cetățean de a contesta în judecată amenda aplicată pentru încălcarea legii în ziua de 9 mai.

„Din cele peste 300 de persoane fixate, pe 50% din aceste cazuri au fost întocmite procese-verbale și au fost înmânate deja celor care și-au asumat responsabilitatea de a purta această panglică. Nu avem cifre câți oameni nu au fost de acord cu aceste procese-verbale, pentru că încă nu avem citații”, a spus Revenco la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Foști președinți de țară, parlamentari, consilieri și deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei au fost identificați de către polițiști încălcând legea privind interzicerea simbolurilor ce promovează agresiunea militară.

„36 de demnitari de rang înalt care au purtat panglica la 9 mai au fost citați, s-au prezentat, le-au fost întocmite procese-verbale. Nu știu dacă toți și-au onorat această obligațiune. Cei care vor să atace în judecată au tot dreptul. Trăim într-o țară unde democrația prinde rădăcini”, a mai declarat ministrul de Interne.

***

Potrivit legii, în Republica Moldova este interzisă expunerea la vedere, confecționarea, răspândirea sau deținerea în vederea promovării a simbolurilor care sunt utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității. Este vorba despre panglica Sfântului Gheorghe și literele V și Z, folosite drept semne distinctive ale armatei ruse în timpul războiului din Ucraina.

Anterior oamenii legii precizau că amenda contravențională pentru cei care încalcă legea constituie pentru persoanele fizice: 4500 – 9000 MDL sau 30/60 de ore în folosul comunității, pentru persoanele cu funcție de răspundere: 9000 – 18000 MDL, iar pentru persoanele juridice: 18000 – 30000 MDL.

De menționat că pe 9 mai, deputații socialiști dar și foștii președinți ai Republicii Moldova, Igor Dodon și Vladimir Voronin, au ieșit la evenimentele organizate în capitală cu panglica Sf. Gheorghe prinsă la piept.

Amintim că pe 18 mai curent, Igor Dodon a anunțat că a fost amendat. Acesta a scris pe Facebook, că va contesta „acest abuz” în toate instanțele de judecată. Dodon consideră că, legea privind interzicerea simbolurilor agresiunii ruse în Ucraina „are un caracter discriminatoriu și divizează artificial societatea, fiind profund antidemocratică”.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: