Facebook/Dorin Recean

38 de străini aflați în conflict cu legea solicită azil în Moldova. Recean: Profită de breșele din sistem pentru a rămâne la libertate

Cadrul normativ privind acodarea azilului în Republica Moldova va fi modificat, în contextul cetățenilor străini aflați în conflict cu legea care folosesc acest statut pentru a rămâne la libertate în țara noastră. Anunțul a fost făcut de prim-ministrul Dorin Recean în urma unei ședinței cu reprezentanții mai multor instituții ale statutului. Premierul a menționat că, actualmente, pe teritoriul țării noastre se află 38 solicitanți de azil care sunt dați în căutare internațională pentru infracțiuni.

Pe 12 iulie, în incinta Guvernului, prim-ministrul a avut o ședință cu ministra Justiție Veronica Mihailov-Moraru, ministrul Afacerilor Interne Adrian Efros, șeful Inspectoratului General al Poliției Viorel Cernăuțeanu, la care au participat și reprezentanți ai Serviciului de Informații și Securitate, Procuratura Generală și Consiliul Superior al Magistraturii.

Discuțiile s-au axat în jurul procedurii de acordare a azilului, care este folosită de străinii aflați în căutare internațională drept „o portiță” pentru a rămâne la libertate.

Am constatat că anumiți cetățeni străini, solicitanți de azil, care se află în căutare internațională, utilizează o schemă de corupție și profită de breșele din sistem pentru a rămâne în libertate pe teritoriul Republicii Moldova. Solicitarea de azil de către un cetățean străin nu permite reținerea acestuia sau interdicția de a intra în țară, iar tergiversarea dosarelor ani la rând permite aflarea în libertate a acestor persoane. Azi în Republica Moldova avem 38 de cetățeni străini, căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale și, în câteva cazuri, infracțiuni cu violență, care profită de situația descrisă mai sus”, a menționat premierul pe Facebook.

Șeful Guvernului a menționat că, în urma ședinței, a convenit „modificarea de urgență” a cadrului normativ privind azilul în Republica Moldova.

Am solicitat MAI întreprinderea de măsuri de verificare a situației solicitanților de azil, inclusiv a celor cărora le-au fost respinse cererile de azil și se află în procedură judecătorească. Instituțiile statului se vor asigura că cetățenii străini care intră pe teritoriul Republicii Moldova nu sunt un pericol social, iar cetățenii noștri sunt în siguranță”, a comunicat Dorin Recean.

***

Precizăm că discuțiile de la Guvern vin în contextul asasinatului produs în data de 10 iulie, în sectorul Rîșcani al capitalei. Atunci, un bărbat de origine turcă, în vârstă de 41 de ani, a fost împușcat mortal la o terasă. Autorul crimei a reușit să fugă de la fața locului. Poliția a reținut două persoane care au statut de suspecți, complici în cazul omorului.

Victima era membru al unei grupări criminale, condamnat în Marea Britanie și anunțat în căutare internațională prin Interpol. Potrivit ministrului de Interne Adrian Efros, bărbatul a venit în Republica Moldova în mai 2022, fiind reținut și plasat în arest preventiv în vederea extrădării, lucru solicitat de autoritățile britanice. Între timp, acesta a depus o cerere de azil către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM), care ulterior a fost respinsă. Cetățeanul turc a contestat în instanță decizia IGM, iar procesul de judecată a durat doi ani, o hotărâre fiind pronunțată abia pe 3 iulie 2024. Bărbatul a stat în arest preventiv 520 de zile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: