digifm.ro

Câți locuitori ai României ar susține trimiterea de trupe în R. Moldova în caz de atac rusesc? Sondaj

Doar 28% dintre români ar fi de acord ca România să trimită trupe în Republica Moldova dacă aceasta ar fi atacată, conform unui sondaj realizat de institutul Avangarde la începutul lunii octombrie 2025, scrie Mediafax.

Potrivit rezultatelor sondajului, în cazul unui atac rusesc asupra Republicii Moldova, doar 28% dintre români ar susține trimiterea de trupe. 55% se opun în mod clar, iar 17% nu știu ce poziție să adopte, relatează presa română.

Sondajul a mai arătat că 4% dintre români văd un pericol „foarte mare” al unui atac rusesc asupra României, iar 29% îl consideră „mare”. Majoritatea, adică 58%, cred că riscul este „mic” sau „foarte mic” ca Rusia să atace în viitorul apropiat România. Totodată, doar 35% dintre participanții la sondaj cred că Armata Română ar putea rezista 48 de ore în cazul unui atac, așa cum prevede regulamentul NATO. De asemenea, 49% dintre români consideră că Armata nu ar reuși, iar 16% nu au o opinie clară sau nu oferă răspuns.

Sondajul a fost realizat între 6 și 10 octombrie 2025, pe un eșantion de 920 de persoane adulte, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Marja de eroare este de ±3,4%, cu un nivel de încredere de 95%.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Sandu, după ce Șor a renunțat la proiectele și primarii din Moldova: „Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea”

Președinta Maia Sandu respinge ideea că Rusia și-ar fi schimbat atitudinea față de Republica Moldova, în contextul în care oligarhul fugar Ilan Șor a anunțat că își închide „proiectele sociale” din țară și retrage sprijinul pentru primarii afiliați, acuzând autoritățile de pretinse blocaje financiare. Declarația a fost făcută pe 2 decembrie, după ședința Consiliului Național de Securitate, în cadrul unei conferințe de presă.

Întrebată dacă gestul lui Șor ar putea semnala o schimbare de direcție la Moscova, șefa statului a fost tranșantă: „Nu cred că Moscova își schimbă atitudinea în raport cu Republica Moldova, din păcate. Am vrea să avem o relație normală, am vrea să știm că Kremlinul nu se amestecă în treburile noastre interne, dar așa cum am văzut în ultimii ani și, inclusiv, din ce am văzut după alegeri – atitudinea Kremlinului nu s-a schimbat”.

Maia Sandu susține că „nu este vorba doar despre atitudinea Kremlinului în raport cu Republica Moldova”, dar și în raport „cu multe alte state independente, libere și suverane”.

„De aceea și acest plan (nr: de consolidare a rezilienței democratice pentru următorii doi ani) – fiind conștienți că riscurile nu doar dispar, aceste riscuri vor crește, pentru că devin mai complexe metodele și măsurile prin care se intervine și nu trebuie să ne relaxăm. Dimpotrivă, trebuie să fim și mai vigilenți, și mai pregătiți sistemic. De aceea am aprobat astăzi acest plan”, a conchis șefa statului.

Reamintim, oligarhul condamnat Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldovenească în Rusia, a anunțat pe 1 decembrie că își închide proiectele sale „sociale” și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali. Acesta a acuzat guvernarea că i-ar fi blocat și chiar furat banii pe care i-ar fi transferat în țară, motiv pentru care nu ar mai putea să „sprijine populația”. Șor a mai propus, de la Moscova, crearea unui front național comun împotriva partidului de guvernare, PAS. În reacție, purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a declarat pentru NM că instituția „nu are ce comenta minciunile unui criminal condamnat, care se ascunde de justiție într-un regim autoritar și încearcă să destabilizeze Moldova cu bani murdari”. Pe 2 decembrie, la o zi de la anunțul lui Șor, Tatiana Cociu – primărița orașului Orhei – și-a anunțat demisia din funcție. La fel ca și oligarhul fugar, aceasta a lansat o serie de acuzații la adresa guvernării.

Precizăm, membrii Consiliului Național de Securitate au aprobat, în ședința din 2 decembrie, Planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Documentul stabilește direcțiile principale prin care statul își propune să prevină ingerințele externe și să protejeze procesele democratice.

Șefa statului a precizat că documentul a fost elaborat pe baza experienței ultimelor trei scrutine, perioadă în care Moldova a fost ținta unor interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale ale activităților politice, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare a ordinii publice. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: