În Republica Moldova, numărarea voturilor la alegerile parlamentare din 2025 se apropie de sfârșit. Rezultatele sunt încă preliminare, dar deja este clar: PAS a acumulat aproximativ 50% și păstrează o majoritate sigură. În total, cinci formațiuni vor intra în Parlament: pe lângă partidul de guvernare, Blocul Patriotic (26 de mandate), blocul „Alternativa” (8 mandate), Partidul Nostru și Partidul „Democrația Acasă” al lui Vasile Costiuc (câte 6 mandate). Unele concluzii sunt deja evidente. NM explică ce lecții pot fi învățate și ce scenarii deja se conturează.
Concluzia 1. Moldova se mișcă mai departe în UE
Principala intrigă a campaniei a fost rezultatul PAS. Își va păstra partidul de guvernare majoritatea sau va fi nevoit să caute parteneri de coaliție? Sondajele au oferit prognoze diferite: de la o majoritate confortabilă până la scenariul în care PAS ar fi ajuns pe locul doi și chiar în opoziție.
În cele din urmă, PAS și-a menținut statutul de partid de guvernare și, chiar dacă a pierdut o parte din mandate (în legislativul precedent avea 63 de deputați), va putea forma de unul singur viitorul guvern. Estimările preliminare arată că formațiunea va obține o majoritate relativ stabilă — în jur de 55 de mandate. O parte din acest rezultat se datorează, ca de obicei, votului diasporei: fără sprijinul alegătorilor de peste hotare, PAS risca să nu atingă majoritatea parlamentară.
Așadar, PAS, al cărui lider de facto și „locomotivă” rămâne președinta Maia Sandu, păstrează în mâinile sale toată puterea în țară.
Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova la ONU și Consiliul Europei, comentatorul politic Alexei Tulbure, a menționat că formațiunea a reușit să-și mobilizeze la maximum electoratul tradițional și, în același timp, să atragă o parte dintre alegătorii indeciși.
„Tactica alarmistă a funcționat. În general alegătorul a repetat modelul de comportament de la alegerile prezidențiale de anul trecut. Moldova se mișcă mai departe în UE”, a spus expertul.
Principala promisiune a partidului în această campanie a fost — aderarea Moldovei la UE până în anul 2028.
Concluzia 2. În alegeri a contat TikTok (și Șor?)
Principala surpriză a scrutinului a fost rezultatul Partidului „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc. Dacă sondajele îi acordau formațiunii cel mult 2-3%, în final aceasta a reușit să depășească pragul electoral. El a cumulat peste 5% și a trecut, astfel, în Parlament.
Cine este Vasile Costiuc? „Democrația Acasă” este un partid unionist, sprijinit de suveraniștii români din AUR. Liderul său este apropiat de George Simion, pe care l-a susținut deschis în campania prezidențială din România din această primăvară. Ulterior, cei doi au efectuat împreună o vizită în Statele Unite, unde au avut întrevederi cu reprezentanți ai administrației lui Donald Trump. Sprijinul unei părți din electoratul unionist și suveranist, dar și al indecișilor dezamăgiți de PAS, ar putea explica ascensiunea surprinzătoare a partidului lui Costiuc.
La fel ca și AUR, Costiuc a mizat pe TikTok. Rețeaua de socializare s-a dovedit o armă electorală surprinzător de eficientă atât în Moldova, cât și în România. Dacă în 2024 a propulsat candidatura lui Călin Georgescu, anul acesta l-a ajutat pe Costiuc să câștige vizibilitate. Totuși, succesul său nu se explică doar prin TikTok: acesta de mai mult timp realizează transmisiuni live în care abordează problemele țării, și-a format o audiență fidelă, iar live-urile sale adună zeci, uneori chiar sute de mii de vizualizări.
Totuși, doar rețelele sociale nu ar fi fost suficiente, cel mai probabil, pentru un asemenea salt în Parlament. În opinia lui Alexei Tulbure, pentru Costiuc ar fi putut să intervină „rețeaua Șor” sau cel puțin o parte a acesteia. În competiția electorală nu au rămas proiecte deschis asociate cu Ilan Șor, deși Victoria Furtună, lidera Partidului „Moldova Mare”, a fost acuzată de legături cu oligarhul fugar. Însă chiar în ziua scrutinului formațiunea ei a fost exclusă din alegeri. Și partidul suveraniștilor, care în același timp are propria sa bază „nativă” de susținători, teoretic ar fi putut deveni o opțiune.
Concluzia 3. Eșecul alternativei
Pe locul trei, potrivit rezultatelor preliminare, s-a clasat Blocul „Alternativa”. Dacă PAS și Blocul Patriotic, de orientare pro-rusă, au mizat pe polarizare și și-au mobilizat electoratul fidel, strategia „Alternativei” de a ocupa nișa centristă nu și-a atins obiectivul. Sau cel puțin a dat rezultate mai slabe decât se anticipa.
„De la „Alternativa” toți așteptau mai mult”, spune Angela Colațchi, doctor în științe politice.
Blocul a acumulat puțin mai mult de 8% și a trecut în Parlament, dar nu a reușit să ocupe primele poziții nici la Chișinău, unde primarul Ion Ceban este tradițional popular, nici în Găgăuzia, unde Alexandr Stoianoglo anterior primea un sprijin înalt. În ambele cazuri, „Alternativa” s-a dovedit a fi pe locurile secunde.
În opinia Angelei Colațchi, rezultatul partidului MAN, condus de Ion Ceban, ar fi fost mai bun dacă acesta nu ar fi decis să formeze un bloc electoral: „Aceste ciorchini l-au tras pe Ceban în jos”.
Concluzia 4. Alternativă proeuropeană nu există
Niciun partid clar proeuropean, în afară de PAS, nu a reușit să depășească pragul sau măcar să se apropie de el.
PSDE, CUB, LOC, ALDE, Respect Moldova — toate au acumulat mai puțin de un procent. Blocul „Împreună”, care se declara ca alternativă la PAS, a luat chiar mai puține voturi decât candidații independenți — Andrei Năstase, și chiar Olesea Stamate, care de foarte puțin timp și-a început cariera politică independentă.
Astfel, flancul proeuropean în întregime a rămas la PAS.
„Alegătorul a mizat pe „votul rațional” — a votat pentru partidul cu șanse să treacă în parlament, pornind de la principiul că caii nu se schimbă la vad. S-ar putea vorbi despre un front proeuropean larg, dar deocamdată nici PAS, nici alte partide nu au învățat să se înțeleagă”, a menționat Angela Colațchi.
Concluzia 5. Usatîi a reușit, după 11 ani
În Parlament ajunge și „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi. Formațiunii i-a reușit acum ceea ce nu reușea de mai bine de un deceniu — să depășească pragul electoral.
În 2014, partidul avea șanse să devină o fracțiune importantă, însă cu doar trei zile înainte de scrutin a fost scos din cursă. Ulterior, instanța a declarat această decizie ilegală. La următoarele alegeri, „Partidul Nostru” deja nu a mai reușit să treacă pragul și a pierdut din popularitate, chiar dacă Renato Usatîi a continuat să fie o figură vizibilă pe scena politică.
Acum, după 11 ani, partidul totuși a intrat în parlament. Deși, văzând rezultatele preliminare ale alegerilor, Usatîi a recunoscut că aștepta un rezultat mai bun.
„Dar pentru Usatîi aceasta, desigur, este o victorie. Dacă și de această dată ei nu ar fi depășit pragul, ar fi fost un eșec serios”, a remarcat Colațchi.
Este adevărat, Renato Usatîi nu va deține nici de această dată „votul de aur” — majoritatea parlamentară este deja asigurată fără sprijinul său. Totuși, acest lucru s-ar putea dovedi chiar avantajos: până acum, orice alianță politică l-a costat scump pe liderul „Partidului Nostru”. Rămas în afara coalițiilor, el va avea șansa să joace după propriile reguli.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
