Politică

50 de lideri europeni și Republica Moldova. Totul ce trebuie să știți despre Comunitatea Politică Europeană

Nicolai Paholinițchii
| 31 mai, 2023
18:09

Summit-ul Comunității Politice Europene se va desfășura în data de 1 iunie în Moldova. Ce fel de eveniment este acesta, ce include agenda summit-ului și de ce va fi organizat în Moldova aflați de la NM.

Ce fel de summit se va desfășura în Moldova?

În data de 1 iunie, Moldova va găzdui ce de-al doilea summit al Comunității Politice Europene. În cadrul summit-ului, Moldova va fi vizitată de lideri ai aproape 50 de țări, dar și de șeful Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și șefa Parlamentului European, Roberta Metsola.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, 48 dintre cei 50 de oficiali invitați la eveniment și-au confirmat prezența. Autoritățile nu dezvăluie deocamdată numele liderilor care nu și-au confirmat participarea la eveniment, dar nu este exclus ca unul dintre aceștia să fie președintele Ucrainei. Din Motive de securitate, Guvernul de la Chișinău nu oferă niciun fel de informații despre participarea lui Volodimir Zelenski la summit.

Ce este Comunitatea Politică Europeană?

Comunitatea Politică Europeană este o platformă de coordonare politică, creată în 2022 la propunerea președintelui francez Emmanuel Macron și a fost lansată în perioada în care Franța deținea președinția Consiliului UE.

Potrivit ideii, comunitatea urma să unească membrii și să elaboreze proiecte concrete care ar fi prezentat interes reciproc. În mod special, este vorba despre protejarea infrastructurii critice, combaterea amenințărilor cibernetice și a dezinformării, asigurarea rezilienței energetice, reunirea tinerilor de pe tot continentul, cooperarea în domeniul migrației, coordonarea acțiunilor pentru soluționarea problemelor regionale majore și susținerea refacerii Ucrainei, care a avut de suferit în urma agresiunii Rusiei.

Din Comunitatea Politică Europeană fac parte aproape toate statele europene – toate statele UE, dar și țări care nu sunt membre ale UE așa ca: Moldova, Turcia, Armenia, Albania, Macedonia de Nord, inclusiv Kosovo. Din comunitate nu fac parte Rusia, Belarus, Kazahstan și Vatican.

Unde va fi organizat summit-ul și ce se va decide în cadrul acestuia?

Summit-ul se va desfășura în data de 1 iunie la castelul MIMI din Bulboaca, raionul Anenii Noi. Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a spus pentru NM că summit-ul va începe cu o sesiune plenară în cadrul căreia liderii țărilor participante își vor expune poziția referitor la diferite teme.

Ulterior, șefii de stat se vor împărți în diferite grupuri de lucru printre care: pacea și securitatea în Europa, tranziția energetică și climatică, integrarea țărilor europene prin intermediul proiectelor, etc. În cadrul summit-ului vor fi amenajate spații pentru întâlniri bilaterale între liderii țărilor europene. Evenimentul va începe la ora 10.30 și se va încheia aproximativ la 19.00.

Participanții nu vor semna o declarație comună la sfârșitul summit-ului, dar vor aproba câteva decizii și vor face câteva declarații ce vor viza Moldova. „O parte dintre declarații vor fi făcute în după-amiaza de 31 mai, în timpul vizitelor. […] În data de 2 iunie vom face publică lista declarațiilor și a acțiunilor ce vor viza Moldova” a spus Nicu Popescu în cadrul unei conferințe de presă susținută în data de 30 mai.

Potrivit lui Popescu, organizarea summit-ului în Moldova demonstrează sprijinul european oferit țării noastre, așa cum majoritatea participanților sunt membri ai UE. Pentru Moldova, susține Popescu, summit-ul este o oportunitate de a demonstra vectorul proeuropean al țării, de a arăta progresele Moldovei în domeniul integrării în UE și în mod special în implementarea celor nouă recomandări ale UE.

Cu câteva zile înainte de eveniment, în presă a apărut o informație potrivit căreia, la summit va fi semnat un acord de pace între Armenia și Azerbaidjan privind Karabahul de Munte. Informația, însă nu a fost confirmată oficial.

Când ajung oaspeții?

Aproape jumătate dintre delegații ajung în Moldova în data de 31 mai, iar cealaltă în prima parte a zilei de 1 iunie. NM a scris anterior că unele hoteluri au majorat prețurile pentru cazare în această perioadă de două, trei, iar unele și de șase ori. Cu toate acestea, mai sunt camere libere inclusiv în hoteluri de 4* și 5*.

Managerii hotelului Radisson Blu Leogrand Hotel, situat în centrul orașului, au anunțat anterior că toate camerele, peste 300, au fost rezervate pentru perioada 31 mai – 2 iunie. Aceștia au refuzat să spună dacă în hotel vor fi cazați membri ai delegațiilor oficiale, dar administrația centrului comercial Sun City a anunțat că din motive de securitate circulația pe strada Mitropolit Varlaam, pe care este situat hotelul, dar și o intrare în centrul comercial, va fi sistată. Accesul în Sun City va fi posibil din alte două străzi.

Pe lângă delegațiile oficiale, în Moldova vor sosi și jurnaliști. Potrivit datelor MAEIE, 665 de jurnaliști au fost acreditați la eveniment, dintre aceștia 177 sunt din Moldova, 60 din Franța, 40 din România, 47 din Germania, 38 din Azerbaidjan, 37 din Spania, 32 din Marea Britanie, 31 din Italia.

Ce se va întâmpla în Chișinău pe perioada summit-ului?

Autoritățile au informat din timp că pe perioada summit-ului o parte din centrul Capitalei și bulevardul Dacia vor fi închise. La fel, în data de 1 iunie, circulația pe traseul Chișinău-Bulboaca va fi sistată. Care vor fi porțiunile cu acces restricționat și care sunt rutele de alternativă puteți afla aici.

Se presupune că pietonii nu vor avea niciun fel de restricții, în schimb itinerarele transportului public vor fi modificate.

În data de 1 iunie, spațiul aerian al Moldovei va fi închis pentru 24 de ore, cu excepția zborurilor delegațiilor oficiale. De exemplu, avionul companiei aeriene FlyOne de pe cursa Londra-Chișinău, care urma să ajungă la Chișinău în noaptea de 1 iunie, va ateriza în orașul Bacău din România.

NM a discutat anterior și cu oameni de afaceri. O parte dintre ei ne-au spus că își vor continua activitatea pe perioada summit-ului în pofida restricțiilor de circulație, alții însă și-au luat zile libere.

Curiozități legate de summit

Pentru perioada summit-ului, Moldova a elaborat un mecanism de oferire a vizelor pentru cetățenii din Kosovo. Este de remarcat faptul că delegația din Kosovo va participa la summit-ul Comunității Politice Europene, dar Moldova nu recunoaște independența statului Kosovo, considerându-l teritoriu al Serbiei.

Acum deținătorii de pașapoarte ale statului Kosovo vor primi vize electronice pe termen scurt pentru a putea vizita Moldova. Apropo, cetățenii moldoveni la fel au nevoie de viză pentru a călători în Kosovo. Aceasta poate fi obținută la consulatul statului Kosovo din Turcia sau Albania.

Următorul summit al Comunității Politice Europene se va desfășura în această toamnă în Spania.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

comunitatea politică europeană, top

Știri similare

Viață

O nouă conexiune între Franța și R.Moldova: a fost lansată cursa directă Paris Orly – Chișinău

NM espresso

NM Espresso: De ce pleacă bogații din Moldova, ce a provocat ruptura în Blocul «Împreună», ce alte vedete au fost incluse pe lista PAS

Politică

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Doina Buruiană
| 7 iulie, 2025
21:17

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc.

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.