6300 de lei – salariul minim propus de Guvern, în 2026. Reacția sindicatelor: „Nu acoperă un trai decent”

Salariul minim pe țară pentru anul viitor ar urma să fie de 6300 de lei, sau cu 800 de lei mai mult decât este în prezent. Propunerea a fost înaintată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Instituția argumentează că inițiativa are drept obiectiv o majorare sustenabilă a salariului minim, ținând cont atât de nevoile salariaților, cât și de condițiile economice și bugetare actuale. Sindicatele critică însă propunerea, considerând suma insuficientă și solicitând un nivel mai ridicat, de 8 050 de lei.

Potrivit Ministerului Muncii și Protecției Sociale, implementarea noii valori va urmări asigurarea unui cadru de previzibilitate și echitate, care să sprijine realizarea obiectivului Guvernului de creștere etapizată a salariului minim pe țară, de reducere a sărăciei și de combatere a muncii nedeclarate.

Instituția de resort a prezentat și evoluția salariului minim național (brut), la nivel de țară, în ultimii ani, care a fost una accelerată:
 2021 – 2 935 lei
 2022 – 3 500 lei (creștere de aproximativ +19% față de 2021)
 2023 – 4 000 lei (creștere de circa +12,5% față de 2022)
 2024 – 5 000 lei (creștere de +25% față de 2023)
 2025 – 5 500 lei (creștere de +10% față de 2024)
 2026 – propus la 6 300 lei, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ +15% față de 2025 și o majorare totală de circa +115% față de 2021.

Sindicatele resping propunerea: 6 300 lei nu asigură un trai decent

Sindicaliștii susțin că salariul minim propus de 6 300 de lei nu acoperă necesitățile vitale ale angajaților și nu reușește să scoată lucrătorii din sărăcie, fiind insuficient pentru a asigura un trai decent pentru salariați și familiile lor. De asemenea, această sumă nu garantează obținerea pensiei minime după 40 de ani de activitate și nu respectă cerințele Directivei UE 2022/2041.

În plus, salariul minim propus nu contribuie la atingerea obiectivului Guvernului de a ajunge la un nivel de 10 000 de lei până la finalul mandatului, așa cum este prevăzut în Programul de activitate „UE, Pace, Dezvoltare”. Opinia a fost exprimată în cadrul ședinței Grupului de lucru tehnic de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, desfășurată pe 21 noiembrie 2025, la solicitarea CNSM.

„CNSM consideră că salariul minim care urmează a fi stabilit trebuie să corespundă costului real al vieții și standardele europene privind protecția socială. În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 20 noiembrie, Ministerul Finanțelor a prezentat și opțiunea stabilirii unui salariu minim de 6500 de lei, iar costul în cazul dat s-ar fi majorat cu doar 130 milioane de lei pe an, din care circa 50% urmau să fie încasate în bugetul public național sub formă de impozit pe venit, prime medicale și contribuții sociale, ceea ce considerăm că este un cost neesențial pentru buget”, se arată în comunicatul sindicatelor.

Amintim că salariul minim pe țară reprezintă mărimea minimă a retribuţiei, în lei, stabilită de stat pentru o muncă simplă, necalificată, sub nivelul căreia angajatorul nu este în drept să plătească pentru norma de muncă pe lună sau pe oră, îndeplinită de angajat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Unica noastră speranță este Trump”: Costiuc și Furtună fac apel către SUA să apere libertatea de exprimare în Moldova

Liderii Partidului Democrația Acasă (PDA) și Partidului „Moldova Mare” au făcut apeluri publice către administrația Statelor Unite pentru protejarea libertății de exprimare în Republica Moldova. Vasile Costiuc a solicitat Departamentului de Stat și secretarului de stat Marco Rubio să investigheze presupuse restricții aplicate mass-mediei și mediului online de către autoritățile moldovene, în timp ce Victoria Furtună a criticat sancțiunile europene impuse asupra sa, pe care le consideră o măsură motivată politic și o încălcare a dreptului la exprimare.

Într-un mesaj video difuzat pe 24 decembrie, Costiuc a declarat că, în ultimii ani, în Republica Moldova ar avea loc „derapaje grave de la standardele democratice”, invocând închiderea unor televiziuni, presiuni asupra mass-mediei și cenzurarea spațiului online. Potrivit acestuia, astfel de acțiuni ar contribui la „degradarea democrației” și ar afecta relația Chișinăului cu principalul partener strategic al țării – Statele Unite ale Americii.

„Noi astăzi, din numele Partidului Democrației Acasă, facem un apel public și am semnat un demers, o declarație, un manifest, dacă vreți, în semn de solidaritate și de susținere cu acțiunile Secretarului de Stat Marco Rubio, care recent, în spiritul declarat de către Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, luptă și implică mecanisme de stat americane pentru protejarea libertății de exprimare pentru toată Europa”, a declarat liderul PDA.

El a afirmat că relațiile dintre Chișinău și Washington s-ar fi tensionat, menționând că o întâlnire programată între președintele Parlamentului, Igor Grosu, și secretarul de stat american ar fi fost anulată în timpul unei recente vizite în SUA, calificând acest fapt drept „un semnal de avertizare” pentru autoritățile moldovene.

Prin demersul adresat Departamentului de Stat, Costiuc solicită investigarea acțiunilor unor funcționari publici și reprezentanți ai societății civile din Republica Moldova, pe care îi acuză că ar fi contribuit la cenzurarea mediului online și la limitarea libertății de exprimare. Liderul PDA a cerut ca, în cazul în care se va constata încălcarea drepturilor fundamentale, persoanele vizate să fie incluse pe liste de sancțiuni americane, inclusiv prin retragerea vizelor.

„Eu acest demers o să-l depun la ambasadă și o să-l trimit și pe adresa oficială a Departamentului de Stat. Eu am să merg personal în Statele Unite și o să caut să discutăm, să comunicăm toate aceste derapaje democratice de la Chișinău, administrației prezidențiale Trump. O să merg să vorbesc și cu partenerii pe care îi avem în comunitatea europeană, partidele conservatoare, pentru a ne consolida și pentru a ne putea apăra reciproc de abuzurile pe care le fac această rețea numită între ghilimele rețeaua Soros”, a mai afirmat Costiuc.

Cu un apel către administrația Trump a venit și lidera Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care susține că a fost inclusă pe liste de sancțiuni europene și că i-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada din motive politice, fără a avea antecedente penale sau condamnări judecătorești.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Furtună afirmă că sancțiunile ar fi fost aplicate din cauza convingerilor sale suveraniste și a sprijinului deschis pentru fostul președinte al SUA, Donald Trump. Potrivit acesteia, măsurile nu ar avea legătură cu încălcări ale legii, ci reprezintă „persecuție politică”.

„Pentru convingerile mele suveraniste și pentru sprijinul meu deschis acordat lui Donald Trump, președintele Statelor Unite, fără a avea vreun cazier judiciar sau vreo condamnare, am fost supusă sancțiunilor europene și mi-a fost interzis accesul în Uniunea Europeană și Canada. Cenzura nu vizează doar Partidul Moldova Mare. În Republica Moldova, 12 posturi de televiziune și peste 100 de portaluri informaționale care reflectau pluralismul de idei au fost închise”, a scris Furtună.

Lidera Partidului „Moldova Mare” mai vorbește despre existența unui „model coordonat de reprimare” îndreptat împotriva opoziției politice și a presei conservatoare, model care, în opinia sa, ar fi justificat sub pretextul apărării valorilor europene.

Apelul celor doi șefi de partide vine la o zi după ce secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a acuzat „ideologi din Europa” că ar fi desfășurat eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să sancționeze puncte de vedere americane pe care le dezaprobă. În mesajul său, Rubio a avertizat că administrația Trump „nu va mai tolera aceste acte flagrante de cenzură extraterritorială”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: