Andrei Mardari / NewsMaker: foto simbol

Ruși, deținuți, LGBT… Cu cine sunt gata să se înrudească locuitorii Republicii Moldova? 

Cu care dintre reprezentanții minorităților sunt gata moldovenii să fie prieteni, să se înrudească sau să-i primească ca turiști? Potrivit unui studiu, comandat de Consiliul pentru egalitate, Moldova este cel mai puțin pregătită să accepte persoanele LGBT+ și foștii deținuți, dar este gata să accepte rușii și cei care nu vorbesc limba de stat. 

Studiul a fost prezentat pe 9 iunie, la o conferință care marchează cea de-a 10-a aniversare a Legii cu privire la asigurarea egalităţii de şanse. Conferința a fost organizată de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității, care a și comandat studiul.

Unul dintre scopurile studiului a fost pentru măsurarea distanței sociale pe care moldovenii o păstrează față de membrii grupurilor vulnerabile și excluse social.

În total au fost identificate 13 astfel de grupuri: reprezentanții LGBT+, persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA, foști deținuți, persoane de ascendență africană, musulmani, romi, persoane cu dizabilități mintale și intelectuale, străini (apatrizi), evrei, minorități religioase, persoane cu dizabilități fizice, persoane care nu vorbesc limba de stat, ruși.

Cel mai scăzut nivel de respingere este față de ruși și cei care nu vorbesc limba de stat, cu ei sunt gata să fie prieteni, să fie vecini și să lucreze împreună.

Cele mai respinse grupuri – LGBT+, persoanele care trăiesc cu HIV, foștii deținuți și persoanele de origine africană. Aceștia pot fi acceptați doar ca cetățeni ai Moldovei. Persoanele din comunitatea LGBT+, în medie, sunt acceptate nu mai aproape decât la nivelul unui turist (în mediu – 4,5 puncte).

Distanța a fost determinată folosind Scala distanței și Indicele distanței sociale (IDS), care arată gradul de „respingere”. De exemplu, acceptarea ca fiind membru al familiei este la cea mai mică distanță (zero IDS), iar dorința de a expulza o persoană din țară – cea mai mare distanță (IDS 6 puncte). Astfel, indicele zero înseamnă acceptarea unei anumite persoane în toate pozițiile, iar indicele 6 înseamnă respingerea sa în toate pozițiile.

Potrivit studiului, IDS mediu a fost de 2,7 puncte, ceea ce înseamnă acceptare la nivelul unui coleg de muncă. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate din respondenți nu acceptă reprezentanți ai minorităților menționate ca vecini, prieteni și membri ai familiei. În 2018 și 2015, IDS mediu a fost de 2,4, respectiv – 2,8 puncte.

Studiul a mai arătat că discriminarea se află pe locul 10 printre problemele care preocupă societatea moldovenească. Primele trei sunt: pensiile și salariile mici, prețurile în creștere și corupția.

***

Studiul a fost efectuat de IMAS în 2021, la comanda Consiliului pentru Egalitate ca parte a unui proiect comun cu Uniunea Europeană și Consiliul Europei. Autorii studiului au realizat două sondaje: la nivel național și cu participarea minorităților. Prin urmare, rezultatele finale sunt datele medii ale sondajelor. 2013 persoane au participat la sondaje. Anchete sociale similare au fost efectuate în 2015 și 2018.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Aflat în SUA, Costiuc cheamă forțele „patriotice” să se unească la alegerile parlamentare

Președintele Partidului „Democrația Acasa” (PDA), Vasile Costiuc, propune consolidarea forțelor „patriotice” în contextul alegerilor parlamentare din această toamnă. Politicianul a precizat că urmează să înceapă discuții în acest sens. Precizările au au fost făcute într-un videoclip publicat pe Facebook pe 9 iunie.

Oameni buni, ceea ce nu așteaptă de la noi guvernarea PAS: că noi ne putem organiza și mobiliza. Răspunsul moldovenilor trebuie să fie organizare, disciplină și fiecare să vină și să contribuie la crearea unui partid patriotic, care să opună rezistență globaliștilor și sataniștilor care au ajuns astăzi la guvernare. Știu că sună dur ceea ce vă spun eu, dar noi altă cale n-avem. (…) Noi revenim la Chișinău și purtăm discuții pentru consolidarea unui nucleu mare, care o să răspundă așteptărilor moldovenilor la următoarele alegeri parlamentare. Să știți: se începe o nouă etapă în dezvoltarea partidului și în susținerea externă pe care o avem. Mulți nici n-au visat”, a declarat Vasile Costiuc.

Precizăm că, actualmente, liderul PDA se află într-o deplasare de lucru la Washington. Pe 8 iunie, acesta anunțase că a avut întlniri cu senatorii republicani Robert Brown Aderholt, Andy Ogles și Anna Paulina Luna, cu care a discutat despre presupusa „lipsă a democrației la Chișinău” și „cenzura instaurată de guvernarea PAS”. „Am primit asigurări ca vor veni în Republica Moldova mai aproape de alegerile parlamentare din toamna acestui an”, a menționat el.

Formațiunea de guvernământ nu a comentat, deocamdată, acuzațiile lansate de politician.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: