Librăriile noastre sunt ca și oamenii: își fac prieteni și creează punți emoționale reale Interviu cu Vlad Crețu, manager CĂRTUREȘTI Chișinău

Cărturești nu este doar o librărie. Este un loc în care să te oprești ca să respiri, să descoperi, să te lași surprins. Un spațiu care, de 25 de ani, reușește să construiască în România o cultură a lecturii și a timpului trăit frumos. Din 2019, această experiență profundă și caldă, a ajuns și la Chișinău – într-un oraș care avea nevoie de un astfel de reper. Despre ce înseamnă Cărturești în Republica Moldova, cum a fost adus brandul aici, ce valori îl definesc și ce urmează, discutăm cu Vlad Crețu, managerul Cărturești Chișinău – omul care coordonează această filă nouă dintr-o poveste ce nu este doar despre cărți, ci despre comunitate, emoție și sens.

Dle Vlad Crețu, cum ați defini spiritul Cărturești în câteva cuvinte?

Câteva cuvinte nu-mi ajung. Este complicat să povestești despre conceptul și spiritul Cărturești după șapte ani de colaborare, comunicare și explorare cotidiană. Cărturești este un sistem complex de valori, nu doar declarative, ci asumate. Un sistem dinamic care se adaptează continuu, își dezvoltă necesitățile și oferă noi experiențe clienților noștri. Pentru mine, Cărturești este una dintre puținele companii care reușește să formeze un adevărat ecosistem uman – un spațiu înrădăcinat în valori culturale și intelectuale, unde se nasc și se cultivă relații autentice între toți cei implicați: angajați, angajatori, clienți, parteneri și furnizori deopotrivă. Oameni frumoși, care dau viață unei comunități construite în strânsă legătură cu publicul său.

Ce oferă Cărturești dincolo de rolul unei librării? Ce valori întruchipează acest brand în peisajul cultural și social al fiecărei comunități din care face parte?

În primul rând, proiectul nostru este un exemplu inspirațional de afacere culturală care se autosusține. Dacă nu ar exista profit, nu ar exista nici acest proiect cultural – matematica e simplă. Cine și-ar fi imaginat, acum cinci ani, că o librărie-concept ar putea prinde viață în incinta Muzeului Național de Istorie, fără sponsorizări și fără a apela la fonduri publice? În al doilea rând, Cărturești este mai mult decât o librărie – este o gazdă generoasă, care creează un cadru autentic pentru evenimente culturale, educaționale, de promovare a valorilor și ideilor relevante pentru societate. Dacă la început organizam câteva zeci de evenimente, astăzi, doar pentru 2025, avem deja planificate peste 100. Iar la nivel de rețea, vorbim de peste 1.000 de evenimente culturale desfășurate anual! Fiecare eveniment găzduit de Cărturești are propria sa identitate, propriul farmec – și ne străduim să-l transformăm într-o experiență memorabilă. Prin tot ceea ce facem, susținem ecosistemul cultural și creativ din Republica Moldova, contribuind activ la dezvoltarea lui. Rezultatele vorbesc de la sine: am construit cluburi de lectură, am organizat lansări de carte, ateliere educaționale, dezbateri pe teme de actualitate, festivaluri locale și internaționale. Și totul – cu pasiune, consecvență și respect pentru publicul nostru.

Dar implicarea librăriilor Cărturești în viața comunității noastre merge mult dincolo de organizarea de evenimente culturale precum lansări de carte, ateliere sau expoziții…

Aveți perfectă dreptate! Atunci când vorbim despre contribuția Cărturești la viața culturală și comunitară, nu putem să nu amintim bursele și rezidențele Cărturești — un proiect de referință devenit deja reper pentru scriitorii din România și Republica Moldova. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, bursele Cărturești încurajează autorii români contemporani să scrie, punându-le la dispoziție un spațiu de creație intim și resursele necesare pentru a lucra la cărțile lor. Unul dintre proiectele de suflet este „Bursa pentru scriitori basarabeni”, care atrage an de an numeroși participanți din Republica Moldova, încurajând și susținând vocile locale autentice. Aș adăuga aici și concursul Cărturino, dedicat autorilor și ilustratorilor români de carte pentru copii. Aflat deja la cea de-a doua ediție, concursul a premiat inclusiv lucrări scrise, ilustrate și editate în Republica Moldova — un semn clar că valorile creative locale sunt recunoscute și promovate cu grijă și entuziasm.

Cum a apărut ideea de a aduce Cărturești în Republica Moldova? Cine sau ce a determinat această decizie strategică?

Cu o experiență de peste două decenii în domeniul cultural și editorial și cu deplasări frecvente în România, eram deja familiarizați cu evoluția remarcabilă a brandului Cărturești. De fiecare dată când ajungeam la București, librăria Cărturești Verona — era o oază de inspirație. Formatul, atmosfera, grija pentru detalii,  filosofia din spatele acestui concept – toate conturau o experiență culturală completă. 

Fiecare membru din echipa noastră a avut propria legătură cu Cărturești. Pentru mine, acel “trigger” a fost deschiderea, în 2015, a librăriei Cărturești Carusel, devenită rapid un reper internațional și inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume. Așteptam lansarea acestui spațiu de ceva timp, citisem mult despre el, dar ceea ce am descoperit atunci a depășit orice așteptare. Am fost copleșit. Nu doar de frumusețea locului, ci de energia care transforma experiența lecturii într-un adevărat ritual. Atunci am înțeles de ce oamenii revin mereu în librăriile Cărturești. Și tot atunci s-a născut, clar și irevocabil, visul de a aduce Cărturești și la Chișinău. Vis, împărtășit de toată echipa noastră.

Desigur, nu a fost un proces simplu sau rapid. A urmat o perioadă de analiză atentă a conceptului, a modelului de afacere și a modului în care Cărturești funcționează. Am avut discuții interne, întâlniri de echipă, reflecții strategice — iar convingerea noastră a crescut constant: Republica Moldova merită un Cărturești. Mai mult decât atât, are nevoie de el. Eram convinși că acest proiect poate contribui semnificativ la dezvoltarea pieței de carte, dar și la transformarea percepției asupra librăriei ca spațiu cultural. Ne-am dorit să schimbăm statisticile triste care ne plasează pe ultimele locuri la capitolul lectură și să oferim publicului un altfel de reper cultural. Am făcut primul pas printr-o discuție cu fondatorii Cărturești, iar spre surprinderea noastră, ideea de extindere în Republica Moldova exista deja în planurile lor. Am descoperit apoi o echipă excepțională — oameni care împărtășeau aceeași viziune, aceleași valori și același vis. Au urmat luni de negocieri, planificări și organizare. Iar în 2019, la Chișinău, s-a deschis prima librărie Cărturești din afara granițelor României.

Totuși, ce primează: profitul sau conceptul? 

Pentru noi, conceptul a fost mereu prioritar — chiar dacă, uneori, această alegere a venit în detrimentul profitului. Am făcut conștient alegeri care să respecte filosofia brandului și să ofere o experiență autentică, chiar dacă asta a presupus investiții mai mari. De exemplu, designul arhitectural al librăriilor noastre este unul atent gândit și presupune costuri considerabile. Dar am pus mereu pe primul loc calitatea și estetica spațiului, lucrând cu arhitecți talentați din Republica Moldova, precum Mihai Stamati și echipa Piko Studio, condusă de Constantin Șarcov. Am redus intenționat densitatea rafturilor de expunere — chiar dacă asta înseamnă un potențial mai mic de vânzare — pentru a crea locuri aerisite, prietenoase, în care cititorii să se simtă bine, să poată răsfoi în liniște o carte, să participe la evenimente sau să viziteze o expoziție. Calitatea serviciilor și confortul cititorului sunt esențiale pentru noi. Bucuria noastră cea mai mare este că această viziune a fost validată rapid, atât de publicul larg, cât și de comunitatea culturală. Asta ne confirmă că am ales corect și că un proiect construit cu grijă și consecvență poate avea impact real.

Care au fost cele mai mari provocări în procesul de deschidere a librăriilor Cărturești la Chișinău?

Dincolo de riscurile financiare și investiționale, firești pentru orice debut antreprenorial – mai ales într-un proiect atât de complex precum cel dedicat cărții – una dintre cele mai mari provocări în prima etapă a fost formarea echipei. Ne-am concentrat pe procesul de integrare și instruire a noilor colegi, care, într-un timp relativ scurt, au fost invitați nu doar să-și reconfigureze rutina profesională, ci și să interiorizeze valorile Cărturești și setul nostru de standarde înalte. A fost un proces intens, care a presupus deschidere, adaptabilitate și multă dedicare din partea tuturor. Cel mai puternic factor motivațional l-a constituit, însă, reacția extraordinar de pozitivă a publicului și a comunității culturale din Chișinău. Entuziasmul cu care a fost întâmpinat proiectul ne-a întrecut așteptările și ne-a oferit încrederea necesară pentru a merge mai departe. Astfel, am avut curajul să extindem prezența Cărturești în Chișinău, deschizând alte două librării, în spiritul aceleiași viziuni care pune cultura și experiența cititorului în centrul tuturor acțiunilor noastre.

Există criterii specifice pentru a deveni librar la Cărturești? Ce competențe sunt necesare?Librarii noștri sunt oameni foarte importanți pentru noi. În esență, sunt persoane obișnuite, dar cu o pasiune autentică pentru lectură. Majoritatea librarilor Cărturești sunt cititori pasionați, care au decis să transforme această pasiune într-o profesie – un mod de a petrece timpul într-un mediu care le place, dar și de a contribui la experiența altor cititori. Marea parte dintre ei provin din comunitățile noastre, ne cunosc și împărtășesc dragostea pentru carte și arte. Recent, am organizat o discuție publică intitulată „Între raft și cititor”, la care au participat și librari din alte rețele. Un consens clar a fost că cea mai importantă calitate a unui librar adevărat este dragostea sinceră pentru lectură. Această pasiune este fundamentul pe care ne bazăm în procesul de recrutare. Desigur, un librar Cărturești trebuie să aibă și abilități de comunicare, empatie și deschidere față de cititori, dar pasiunea pentru carte rămâne criteriul esențial care face diferența.

Cărturești a devenit în multe orașe un reper important pentru cultura urbană, impunând standarde ridicate. Cum evaluați impactul său la Chișinău și ce tipuri de evenimente sau inițiative intenționați să promovați în continuare în capitală?

Pe lângă activitățile deja existente, ne propunem să aducem tot mai multe proiecte originale dezvoltate de Cărturești, precum Mișcarea pentru lectură, Street Delivery și alte inițiative cu un impact cultural profund și dovedit. Cărturești a ridicat nivelul standardelor nu ca scop în sine, ci printr-o selecție riguroasă a produselor, printr-o atitudine atentă și respectuoasă față de public, prin implicarea activă în comunitate și prin evenimentele culturale de calitate pe care le organizăm constant. Astfel, Cărturești nu doar reflectă tendințele culturale, ci contribuie activ la crearea și modelarea lor — de la concept și ofertă, până la calitatea experiențelor culturale pe care le oferim. Această abordare inspiră, în mod firesc, și concurența să își ridice nivelul de ambiție și să ofere publicului experiențe tot mai valoroase.

Cum colaborați cu autorii, editorii, artiștii și organizațiile culturale locale? 

Din start ne-am propus să avem o colaborare cât mai productivă cu reprezentanții mediului cultural și de afaceri local și să cuprindem un spectru amplu de domenii culturale. Evident, colaborăm cu editorii și scriitorii cărțile cărora sigur se regăsesc pe rafturile librăriilor noastre și pe care îi încurăjăm să le lanseze la noi prin evenimente cu public. În toată perioada de activitate am insistat să promovăm artiștii și meșterii artizanali locali, asigurându-le spațiu de expunere pe rafturi și vorbind despre ei – ilustrații, obiecte de artă, ceramică, etc. Cărturești nu este doar despre carte. Noi promovăm oamenii de artă și valorile culturale locale, asigurând acoperirea nu doar a domeniilor în care ei activează, dar și a produselor educaționale de diverse genuri. Nici nu vă puteți imagina câtă lume frumoasă și talentată avem!

Ce planuri de dezvoltare are Cărturești în Moldova – urmează să extindeți rețeaua și în alte orașe?

Planurile noastre nu se raliază neapărat la sporirea pe orizontală, în dimensiuni. Deși avem multe propuneri pentru noi spații și ne bucurăm de încurajările publicului din afara Chișinăului care își dorește să aibă acces mai facil la experiența Cărturești, nu ne grăbim. Rămânem pe calitate. Deocamdată, suntem la Chișinău în ceea ce privește rețeaua de librării, iar în afara capitalei, încercăm să avem tot mai multe discuții publice despre literatură, antrenând în acestea scriitori și cititori. Spre exemplu, anul trecut, ne-am implicat cu toată dedicația în proiectarea și organizarea festivalului de lectură din Cahul. Vom organiza cât mai multe asemenea evenimente. Și, cine știe, poate că vom ajunge timpuri când Cărturești va fi o rețea cu acoperire națională!

Într-o lume în care digitalizarea câștigă tot mai mult teren, inclusiv în sfera culturală, cum vedeți astăzi rolul librăriilor – și, în mod special, al librăriilor Cărturești?

Este o temă abordată tot mai frecvent în societate, mai ales după apariția și popularizarea cărților în format digital. Îmi amintesc cum, acum aproximativ 20 de ani, fondatorul uneia dintre cele mai mari rețele de librării din România de la acea vreme ne asigura că în maximum un deceniu cititorii vor renunța masiv la cărțile tipărite în favoarea celor electronice. Iată că au trecut două decenii și predicția nu s-a adeverit – cererea pentru formatul digital a crescut, dar într-un ritm moderat și fără a înlocui formatul clasic. Tendința e clară – digitalul va continua să câștige teren, dar nu cred că va înlocui vreodată cartea tipărită și, cu atât mai puțin, librăriile. Știți de ce? Pentru că majoritatea celor care ne trec pragul nu o fac ocazional sau strict tranzacțional. O fac din plăcere. Vin pentru a petrece timp într-un spațiu cald, primitor, pentru dialogul cu librarii noștri și pentru recomandările sincere privind cele mai noi apariții editoriale.

Nimeni nu intră și iese grăbit de la Cărturești. Am observat că, în medie, vizitatorii noștri petrec peste 30 de minute în librărie. Și nu e deloc neobișnuit să vezi grupuri de tineri discutând despre o carte sau pur și simplu savurând o conversație – avem spații dedicate pentru asta, cu fotolii, măsuțe, canapele.

Cărturești Muzeu a devenit un punct de întâlnire. Angajații din zona istorică a orașului vin adesea în pauza de masă să citească sau să lucreze la laptop, atrași de atmosfera aparte. Librăria, și în special Cărturești, nu este doar un loc – este un ritual, o experiență. Este acel tip de spațiu care nu poate fi replicat de niciun format digital, pentru că întreține comunități vii și creează legături reale, umane. Librăriile noastre sunt ca oamenii: își fac prieteni, inspiră loialitate și cultivă emoții autentice…

Un final frumos pentru acest interviu! Totuși, în calitate de post scriptum: ce mesaj aveți pentru noi, cititorii?

Vă îndemn să intrați într-o librărie măcar o dată pe săptămână. Și să-i încurajați și pe colegii sau prietenii voștri să facă la fel. Nu trebuie neapărat să cumpărați ceva. Doar priviți cărțile, citiți titlurile, judecați copertele, strâmbați din sprânceană dacă ceva nu vă convinge, zâmbiți când o carte vă atrage și răsfoiți-o în tihnă. Veți ieși de acolo cu o stare mai bună, poate chiar cu un gând nou, cu o idee care vă mișcă. Veți simți că sunteți un pic alt om – cu siguranță, un om mai bun.

Vă mulțumim!

Despre Cărturești Chișinău

Prima librărie Cărturești – concepută ca o comunitate de idei în jurul cărților – a fost inaugurată în anul 2000, la București. În timp, Cărturești a devenit mult mai mult decât o rețea de librării: un reper cultural, o stare de spirit, un spațiu viu al întâlnirilor dintre oameni, idei și valori. De-a lungul anilor, brandul a fost recunoscut pentru inovație și autenticitate, obținând distincții precum titlul de „Cea mai cool librărie din România” și locul al treilea în Top 100 cele mai cool branduri din România (Forbes Awards, 2013).

Pentru contribuția sa remarcabilă la promovarea culturii și pentru calitatea interacțiunii cu publicul, Cărturești România a fost desemnat Superbrand în cadrul Programului Superbrands în anii 2008, 2009 și 2013, o distincție care onorează excelența în branding și încrederea pe care o inspiră brandurile de top în rândul consumatorilor.

În 2019, Cărturești trece Prutul și deschide prima librărie la Chișinău. Rapid, acest nou spațiu devine mai mult decât un loc de vânzare a cărților – se transformă într-un adevărat centru comunitar al culturii. Cărturești Chișinău oferă nu doar o selecție atent curatoriată de titluri, ci și un loc prietenos, unde se poate citi, discuta, explora și lansa idei și noutăți editoriale. Pe lângă cărți, vizitatorii pot descoperi aici ediții rare, jocuri și jucării ingenioase, papetărie creativă, porțelanuri fine, muzică, filme și obiecte care inspiră. Cărturești Chișinău este, în esență, o experiență – una care te conectează cu tine însuți, cu ceilalți și cu lumea ideilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Traficul rutier pe traseul R-6, prin Mălăești, va fi blocat temporar în această seară. Precizările poliției

Circulația rutieră pe porțiunea traseului R-6 care tranzitează localitatea Mălăiești va fi suspendată pe 9 septembrie, de la ora 22:00, timp de 30 de minute, din ambele sensuri. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției (IGP) într-un comunicat.

În această seară, începând cu ora 22:00, pe o porțiune a traseului național R-6, care tranzitează localitatea Mălăiești din Orhei, circulația rutieră va fi suspendată, pentru jumătate de oră, din ambele sensuri. Traficul rutier va fi blocat în contextul unor acțiuni de urmărire penală într-o cauză ce vizeazǎ un accident rutier soldat cu deces”, a transmis IGP.

Cu Sens/Facebook

Ministerul Justiției: Atena nu a notificat oficial Chișinăul referitor la decizia privind extrădarea lui Plahotniuc

Ministerul Justiției din R. Moldova nu a fost notificat oficial de instituția omoloagă din Grecia despre vreo decizie privind extrădarea ex-liderului PDM Vladimir Plahotniuc la Chișinău. Precizarea a fost făcută de secretaru de stat al Ministerului Justiției, Eduard Serbenco, în cadrul ediției din 9 septembrie a emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

Ministerul Justiției grec ar fi acceptat cererea de extrădare din partea Moldovei, dar noi urmează să fim notificați oficial. La momentul actual, ministerul nu are o comunicare oficială asupra deciziei adoptate”, a declarat Eduard Serbenco.

El a precizat că R. Moldova a oferit autorităților elene garanții privind asigurarea condițiilor de detenție în conformitate cu standardele internaționale și că, cel mai probabil, Vladimir Plahotniuc va fi plasat într-o celulă separată la Penitenciarul nr. 13.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, la aeroportul din Atena, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, la aeroportul din capitala Greciei a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au desfășurat percheziții la vila de lux pe care cei doi o închiriau în oraș, depistând zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.

Pe 23 iulie, Plahotniuc și Țuțu au fost plasați în arest preventiv. Ex-deputatul a fost eliberat între timp, însă Plahotniuc continuă să rămână în penitenciar.

Republica Moldova a expediat Greciei trei cereri privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc, iar Curtea de Apel din Atena le-a acceptat. Totuși, decizia finală privind extrădarea trebuie luată de Ministerul elen al Justiției.

Avocatul ex-liderului PDM, Lucian Rogac, a comunicat pe 5 septembrie că Ministerul Justiției al Greciei ar fi acceptat extrădarea lui Plahotniuc în Republica Moldova.

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în țara noastră pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.

Imagine simbol

Chișinăul, reacție după ce un candidat la alegeri a fost reținut în Transnistria: „Regiunea, utilizată de Rusia ca instrument de destabilizare”

Biroul Politici de Reintegrare anunță că verifică informațiile comunicate de Partidul Liberal, potrivit cărora Vladimir Meleca, locuitor din stânga Nistrului și candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ar fi fost reținut ilegal de către așa-zisele structuri de la Tiraspol.

„În cazul confirmării acesteia, vor solicita eliberarea imediată a persoanei vizate”, a precizat instituția.

Reacția vine după ce PL a anunțat că reprezentantul său a fost eliberat, dar că pe numele lui a fost intentat un „dosar” pentru „declarațiile politice” făcute.

Biroul amintește, în acest context, că „regiunea transnistreană, aflată în afara controlului constituțional, „este utilizată de Federația Rusă ca instrument de destabilizare a proceselor democratice din Republica Moldova”.

„Autoritățile de la Chișinău solicită consecvent respectarea drepturilor cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv dreptul la libera circulație”, a conchis instituția.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
ChatGPT Image

Holocaust vs Gulag: Cum se construiește memoria comună în UE (ANALIZĂ)

Istoricul și politologul polonez Piotr Oleksy a analizat modul în care Uniunea Europeană încearcă să construiască un spațiu de dialog despre trecut, felul în care discuțiile despre Holocaust și Gulag modelează cultura europeană a memoriei, de ce fără acest proces nu putem vorbi despre o Europă comună și ce experiență unică poate aduce Moldova în această dezbatere.

Împreună cu prietena mea moldoveancă Carolina am vizitat Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău. Ne-am oprit pentru o clipă lângă un tablou care înfățișa o scenă de bătălie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

— Când mă uit la acest tablou, niciodată nu știu — sunt ai noștri cei care bat sau pe ai noștri îi bat, — a comentat Carolina, surprinzând cu exactitate ambiguitatea privirii moldovenești asupra istoriei secolului XX.

S-a întâmplat în 2012 sau 2013. Pe atunci eu consideram că disputele despre memorie sunt o trăsătură caracteristică a Europei de Est contemporane și a Balcanilor. Eu priveam Uniunea Europeană ca pe un spațiu unde oamenii mai mult se ceartă despre taxe, accesul la piața muncii sau drepturile comunității LGBT. Câțiva ani mai târziu, în 2020, am fost invitat să lucrez într-un proiect științific dedicat „culturii europene a memoriei”. În el au participat istorici și sociologi din Polonia, Ungaria, Franța, Germania și Canada. După primele discuții ne-am convins că încă suntem departe de o memorie europeană comună și că trecutul, ca și înainte, poate atât să unească, cât și să divizeze. În interiorul însăși al UE el rămâne obiect al disputelor și instrument al luptei politice. Cu toate acestea, anume UE ne oferă instrumentele pentru discuții, unde fiecare voce are șansa să fie auzită. După câțiva ani de lucru la acest proiect, m-am convins că principiile fundamentale ale culturii europene a memoriei sunt polifonia și arta consensului, chiar dacă atingerea acestuia este foarte dificilă.

Uniunea Europeană a fost creată pentru a elibera continentul de războaiele aprinse de naționalism, lupta pentru resurse și stereotipurile naționale reciproce. Acest proiect a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și Comunitatea Economică Europeană – Integrarea economică urmărea să lege statele într-un ansamblu, astfel încât războiul dintre ele să devină neavantajos. Cea politică a venit ulterior, ca o continuare firească. Totuși, odată cu crearea Uniunii Europene în 1992, a devenit clar că este și un organism care are nevoie de propria identitate, simboluri și valori ce să-i unească pe locuitorii săi. Întregul proiect de la bun început era orientat spre reflecții despre viitor, dar trecutul dureros nu poate fi șters. Fără memorie comună nu există identitate comună.

În anul 2000, la Stockholm, a avut loc o mare conferință internațională dedicată educației, memoriei și cercetării Holocaustului. În rezultatul muncii istoricilor din patruzeci și cinci de țări a fost instituită Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului. Din acel moment a devenit unanim recunoscut că memoria despre Holocaust și lupta cu nazismul sunt fundamentul culturii europene a memoriei. Mitul unificator a devenit concentrarea pe memoria victimelor, mișcărilor de rezistență și victoria asupra celui de-al Treilea Reich. Principalul slogan, care a definit discursul memoriei, a devenit „Niciodată mai mult Auschwitz”. Această temă a devenit esențială în discuțiile despre natura comunității europene. Cunoscutul istoric britanic Tony Judt afirma chiar că „recunoașterea Holocaustului – este biletul modern în Europa”.

Situația s-a complicat când, în 2004, la UE s-au alăturat opt țări ale fostului bloc estic: trei republici baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria și Slovenia. Curând a devenit clar că memoria lor este concentrată pe traumele pe care partenerii lor occidentali nu le înțeleg.

La 24 martie 2004, la Leipzig, ministrul Afacerilor Externe al Letoniei, Sandra Kalniete, a rostit un discurs intitulat „Vechea Europă, Noua Europă”. Pornind de la propria experiență — tatăl lui Kalniete a fost deportat de NKVD în Siberia — ea a declarat, printre altele:

„După război și vărsare de sânge era pe deplin clar că doar puțini erau în stare să privească în față adevărul amar, în special acel fapt că teroarea încă domnea pe teritoriul jumătății Europei, că dincolo de cortina de fier regimul sovietic realiza genocid împotriva popoarelor est-europene, precum și împotriva propriilor cetățeni. 50 de ani istoria Europei a fost scrisă fără noi. (…) [Materialele] de arhivă dovedesc că ambele regimuri – nazismul și comunismul – au fost la fel de criminale. Nu se poate căuta diferențe între ele doar pentru faptul că una dintre părți s-a dovedit a fi printre învingători. (…) Istoria modernă a țărilor Europei de Est, cum este Letonia, care din nou se întorc în Europa, este la fel de dramatică. Asemenea lucruri nu trebuie să se repete niciodată. Anume de aceea eu consider că nu există Europă Veche și Europă Nouă. Există o singură, unică Europă, în care fiecare om este de neprețuit”.

Cuvintele ministrului Afacerilor Externe al Letoniei au provocat uimire și chiar indignare în presa germană. Până acum Holocaustul în Occident era considerat un fenomen absolut unic. Faptul că șefa MAE a Letoniei l-a comparat cu alte crime a fost perceput ca o încercare de a diminua importanța exterminării evreilor. Această atitudine ilustrează bine cuvintele Simonei Veil, personalitate politică franceză, fostă președintă a Parlamentului European și fostă deținută a lagărului de concentrare Auschwitz:

„În special, în unele țări ale Europei de Est semnificația Șoah-ului rămâne insuficient înțeleasă. În urma manipulărilor regimurilor comuniste (…) memoria despre suferințele cauzate acestor popoare de către ocupanții naziști a acoperit memoria despre suferințele cauzate evreilor, uneori chiar cu acordul tacit al acestor popoare. (…) Mai rău e că: memoria și istoria uneori sunt supuse unei manipulări atât de puternice încât, indicând asupra suferințelor cauzate de sovietici, ele servesc drept justificare antisemitismului. În epoca în care Europa se deschide către Est, asemenea distorsionări provoacă o extremă îngrijorare, deoarece aceste presupuse contradicții istorice, în realitate, privesc însăși esența identității Europei viitoare”.

Între vechii și noii membri ai UE a apărut un soi de concurență în sfera memoriei. Trauma Holocaustului concura cu trauma Gulagului. Pentru ambele părți această dispută era principială. Societățile occidentale considerau memoria despre exterminarea evreilor drept criteriu universal al cruzimii, cu care nimic nu putea fi comparat. Pentru noii membri ai UE, amarnic afectați de represiunile comuniste, aceasta însemna relativizarea propriei experiențe tragice. Occidentul acuza Estul de antisemitism. Estul acuza Occidentul de ignoranță istorică și morală.

Totuși această dispută a adus rezultate concrete. În 2007, Comisia Europeană a lansat programul Active European Remembrance, în cadrul căruia au fost finanțate proiecte legate de perpetuarea memoriei atât despre crimele naziste, cât și despre cele staliniste. În 2008 a fost instituită Ziua Europeană a Memoriei Victimelor Stalinismului și Nazismului, care este marcată pe 23 august. În 2010, în Parlamentul European și-a început activitatea Grupul pentru reconcilierea istoriilor europene (Reconciliation of European Histories Group), sub președinția Sandrei Kalniete. În mai și iunie 2011, la sediul Parlamentului European au avut loc expozițiile Birch Bark Letters from Siberia și Your Past is Our Past. Un rol enorm în răspândirea cunoștințelor despre crimele aparatului represiv sovietic l-a jucat de asemenea cartea lui Anne Applebaum „GULAG”, publicată pentru prima dată în 2003 (a primit Premiul Pulitzer în 2004).

Zeci de ore de discuții cu colegii din Europa de Vest nu îmi permit să afirm că ei în prezent conștientizează pe deplin amploarea și semnificația terorii comuniste în Europa de Est. Cu toate acestea, sensibilitatea față de aceste chestiuni astăzi este mult mai mare decât zece ani în urmă. Și ce este cel mai important — purtând aceste dispute, nu îmi revine să explic totul de la zero — există surse, materiale și programe educaționale la care pot face referire.

Nu există îndoieli că istoria este exploatată în întreaga lume pentru a ațâța vrajba – atât între țări, cât și în interiorul lor – în scopuri politice de scurtă durată. Același lucru se întâmplă și în UE. Un exemplu recent poate servi reînnoirea disputei polono-germane despre compensația financiară pentru distrugerile din timpul celui de-al Doilea Război Mondial sau veto-ul bulgar asupra începerii negocierilor despre aderarea Macedoniei de Nord la UE, motivat de probleme de memorie și identitate. Formarea culturii europene a memoriei — este un proces neîntrerupt, și nu o stare care poate fi atinsă odată.

Moldova poate aduce în Uniunea Europeană o experiență unică. Printre locuitorii ei sunt descendenți ai victimelor atât ale fascismului, cât și ale comunismului. Memoria ambelor crime aici este vie. De-a lungul multor ani ea a servit și servește până acum drept instrument pentru ațâțarea disputelor politice. Reevaluarea onestă, intelectuală și morală a crimelor trecutului rămâne în continuare extrem de necesară – atât în Moldova, cât și în întreaga Europă.

Și atunci întrebarea despre faptul dacă îi bat pe ai noștri sau ai noștri îi bat poate să treacă pe plan secundar.

Traducere din poloneză: Irena Șevcenko

Dr. Piotr Oleksy — istoric și politolog polonez, colaborator al Universității „Adam Mickiewicz” din Poznań și al Institutului Europei Centrale din Lublin; autor al cărții „Naddniestrze. Terror tożsamości”.

Articolul este publicat în cadrul proiectului Piața europeană, cu sprijinul Centrului Mieroszewski.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Marian, după declarațiile lui Usatîi despre etnia sa: „Să-i fie rușine”. Reacția ombudsmanului și Platformei Femeilor Rome 

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a reacționat pe rețelele sociale după ce Renato Usatîi, comentând cazul ziarelor din comuna Dobrușa, raionul Șoldănești, a făcut referire la etnia acestuia, care este romă. Într-o intervenție video, Marian l-a acuzat pe Usatîi de instigare la ură, afirmând că ar trebui să-i fie rușine pentru faptele sale. Pe de altă parte, Partidul Nostru neagă acuzațiile. Cazul a provocat și reacția Avocatului Poporului și a Platformei Femeilor Rome „Romni“ din Moldova, care susțin că astfel de declarații sunt inacceptabile în campania electorală.

Să-i fie rușine pentru instigarea la ură de care a dat dovadă. S-a referit și la etnia mea. Eu am origini etnice diferite: am avut un bunel rom, români și origini evreiești. Mă consider moldovean. Toată viața mea am trăit cinstit, spre deosebire de Renato, care s-a lăfăit în lux din bani murdari și suspecți. Vreau să spun că nu contează ce etnie ești dacă ești hoț și nu contează ce etnie ești dacă ești un om cinstit”, a menționat Marian într-o intervenție video.

Pe de altă parte, Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, respinge acuzațiile pe care le consideră false.

Partidul Nostrucondamnă cu fermitate falsurile și acuzațiile mincinoase răspândite de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și reprezentanții săi. În loc să se ocupe de guvernarea țării, oamenii galbeni inventează scandaluri și manipulează opinia publică. (…) Marian a afirmat că Renato Usatîi i-ar fi numit pe toți romii „hoți” – o minciună grosolană și o manipulare de cea mai joasă speță. Îndemnăm cetățenii să privească mesajul video al lui Renato Usatîi, cel care a stârnit reacția PAS, pentru a se convinge singuri cât de departe merg cei de la guvernare în minciună și manipulare”, se menționează în comunicatul formațiunii.

Cazul a atras reacții din partea instituțiilor de protecție a drepturilor omului. Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a declarat că este „absolut inacceptabil ca, în campania electorală, un contracandidat să recurgă la referințe cu caracter rasist, făcând aluzie la etnia unui alt concurent pentru a-l denigra”.

Un asemenea limbaj, rostit în mod conștient și cu intenția de a discredita, depășește limitele unei dezbateri democratice și contravine flagrant principiilor drepturilor omului și ale nediscriminării. Astfel de adresări nu doar că sunt bazate pe prejudecăți, dar alimentează societatea cu percepții false, contribuie la stigmatizarea comunității rome și încurajează ura și divizarea socială. Este regretabil atunci când un candidat la alegerile parlamentare folosește discursuri rasiste pentru a-și crea avantaje politice prin promovarea unei presupuse superiorități etnice. Cu atât mai grav este atunci când asemenea practici vin din partea unor persoane care aspiră la funcții înalte în stat, care ar trebui să ofere exemple de integritate și discursuri aliniate la standardele drepturilor omului. Referințele la etnia unei persoane nu au nicio relevanță într-un discurs democratic, cu atât mai puțin în contextul unor alegeri”, a scris ombudsmanul în postarea sa.

Totodată, avocatul poporului a condamnat acțiunile și a solicitat instituțiilor statului să întreprindă măsuri pentru a preveni și a combate repetarea unor astfel de cazuri”.

Platforma Femeilor Rome „Romni“ a condamnat de asemenea afirmațiile lui Usatîi, calificându-le drept „discurs de ură intolerabil, care lovește întreaga comunitate romă și încalcă valorile democratice, drepturile omului și legislația anti-discriminare”.

Afirmațiile prin care etnia romă este stigmatizată și asociată cu prejudecăți degradante („țineți caii în ogradă și bine legați… aveți grijă de tot ce aveți pe lângă casă”) reprezintă discurs de ură intolerabil, care lovește nu doar în persoana vizată, ci în întreaga comunitate romă din Republica Moldova. Condamnăm ferm acest comportament și atragem atenția că reproducerea stereotipurilor și instigarea la frică și ură împotriva romilor constituie o gravă încălcare a valorilor democratice, a drepturilor omului și a legislației privind combaterea discriminării”, se menționează în comunicatul emis de platformă.

Incidentul a fost generat de un mesaj video publicat pe Facebook de Renato Usatîi, în care comentând despre Radu Marian, acesta spunea: „Oameni buni, cum îl vedeți pe Radu Marian într-un sat, în primul rând: țineți caii în ogradă și bine legați. Dacă cumva e vreun zgomot de cal, în general, aveți grijă de tot ce aveți pe lângă casă.” Usatîi a făcut referire în video la celebrul film sovietic „Întoarcerea lui Budulai”.

PAS a solicitat ca Usatîi să-și ceară scuze publice și ca Consiliul de Discriminare să ia poziție față de această manifestare de instigare la ură interetnică.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: