Librăriile noastre sunt ca și oamenii: își fac prieteni și creează punți emoționale reale Interviu cu Vlad Crețu, manager CĂRTUREȘTI Chișinău

Cărturești nu este doar o librărie. Este un loc în care să te oprești ca să respiri, să descoperi, să te lași surprins. Un spațiu care, de 25 de ani, reușește să construiască în România o cultură a lecturii și a timpului trăit frumos. Din 2019, această experiență profundă și caldă, a ajuns și la Chișinău – într-un oraș care avea nevoie de un astfel de reper. Despre ce înseamnă Cărturești în Republica Moldova, cum a fost adus brandul aici, ce valori îl definesc și ce urmează, discutăm cu Vlad Crețu, managerul Cărturești Chișinău – omul care coordonează această filă nouă dintr-o poveste ce nu este doar despre cărți, ci despre comunitate, emoție și sens.

Dle Vlad Crețu, cum ați defini spiritul Cărturești în câteva cuvinte?

Câteva cuvinte nu-mi ajung. Este complicat să povestești despre conceptul și spiritul Cărturești după șapte ani de colaborare, comunicare și explorare cotidiană. Cărturești este un sistem complex de valori, nu doar declarative, ci asumate. Un sistem dinamic care se adaptează continuu, își dezvoltă necesitățile și oferă noi experiențe clienților noștri. Pentru mine, Cărturești este una dintre puținele companii care reușește să formeze un adevărat ecosistem uman – un spațiu înrădăcinat în valori culturale și intelectuale, unde se nasc și se cultivă relații autentice între toți cei implicați: angajați, angajatori, clienți, parteneri și furnizori deopotrivă. Oameni frumoși, care dau viață unei comunități construite în strânsă legătură cu publicul său.

Ce oferă Cărturești dincolo de rolul unei librării? Ce valori întruchipează acest brand în peisajul cultural și social al fiecărei comunități din care face parte?

În primul rând, proiectul nostru este un exemplu inspirațional de afacere culturală care se autosusține. Dacă nu ar exista profit, nu ar exista nici acest proiect cultural – matematica e simplă. Cine și-ar fi imaginat, acum cinci ani, că o librărie-concept ar putea prinde viață în incinta Muzeului Național de Istorie, fără sponsorizări și fără a apela la fonduri publice? În al doilea rând, Cărturești este mai mult decât o librărie – este o gazdă generoasă, care creează un cadru autentic pentru evenimente culturale, educaționale, de promovare a valorilor și ideilor relevante pentru societate. Dacă la început organizam câteva zeci de evenimente, astăzi, doar pentru 2025, avem deja planificate peste 100. Iar la nivel de rețea, vorbim de peste 1.000 de evenimente culturale desfășurate anual! Fiecare eveniment găzduit de Cărturești are propria sa identitate, propriul farmec – și ne străduim să-l transformăm într-o experiență memorabilă. Prin tot ceea ce facem, susținem ecosistemul cultural și creativ din Republica Moldova, contribuind activ la dezvoltarea lui. Rezultatele vorbesc de la sine: am construit cluburi de lectură, am organizat lansări de carte, ateliere educaționale, dezbateri pe teme de actualitate, festivaluri locale și internaționale. Și totul – cu pasiune, consecvență și respect pentru publicul nostru.

Dar implicarea librăriilor Cărturești în viața comunității noastre merge mult dincolo de organizarea de evenimente culturale precum lansări de carte, ateliere sau expoziții…

Aveți perfectă dreptate! Atunci când vorbim despre contribuția Cărturești la viața culturală și comunitară, nu putem să nu amintim bursele și rezidențele Cărturești — un proiect de referință devenit deja reper pentru scriitorii din România și Republica Moldova. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, bursele Cărturești încurajează autorii români contemporani să scrie, punându-le la dispoziție un spațiu de creație intim și resursele necesare pentru a lucra la cărțile lor. Unul dintre proiectele de suflet este „Bursa pentru scriitori basarabeni”, care atrage an de an numeroși participanți din Republica Moldova, încurajând și susținând vocile locale autentice. Aș adăuga aici și concursul Cărturino, dedicat autorilor și ilustratorilor români de carte pentru copii. Aflat deja la cea de-a doua ediție, concursul a premiat inclusiv lucrări scrise, ilustrate și editate în Republica Moldova — un semn clar că valorile creative locale sunt recunoscute și promovate cu grijă și entuziasm.

Cum a apărut ideea de a aduce Cărturești în Republica Moldova? Cine sau ce a determinat această decizie strategică?

Cu o experiență de peste două decenii în domeniul cultural și editorial și cu deplasări frecvente în România, eram deja familiarizați cu evoluția remarcabilă a brandului Cărturești. De fiecare dată când ajungeam la București, librăria Cărturești Verona — era o oază de inspirație. Formatul, atmosfera, grija pentru detalii,  filosofia din spatele acestui concept – toate conturau o experiență culturală completă. 

Fiecare membru din echipa noastră a avut propria legătură cu Cărturești. Pentru mine, acel “trigger” a fost deschiderea, în 2015, a librăriei Cărturești Carusel, devenită rapid un reper internațional și inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume. Așteptam lansarea acestui spațiu de ceva timp, citisem mult despre el, dar ceea ce am descoperit atunci a depășit orice așteptare. Am fost copleșit. Nu doar de frumusețea locului, ci de energia care transforma experiența lecturii într-un adevărat ritual. Atunci am înțeles de ce oamenii revin mereu în librăriile Cărturești. Și tot atunci s-a născut, clar și irevocabil, visul de a aduce Cărturești și la Chișinău. Vis, împărtășit de toată echipa noastră.

Desigur, nu a fost un proces simplu sau rapid. A urmat o perioadă de analiză atentă a conceptului, a modelului de afacere și a modului în care Cărturești funcționează. Am avut discuții interne, întâlniri de echipă, reflecții strategice — iar convingerea noastră a crescut constant: Republica Moldova merită un Cărturești. Mai mult decât atât, are nevoie de el. Eram convinși că acest proiect poate contribui semnificativ la dezvoltarea pieței de carte, dar și la transformarea percepției asupra librăriei ca spațiu cultural. Ne-am dorit să schimbăm statisticile triste care ne plasează pe ultimele locuri la capitolul lectură și să oferim publicului un altfel de reper cultural. Am făcut primul pas printr-o discuție cu fondatorii Cărturești, iar spre surprinderea noastră, ideea de extindere în Republica Moldova exista deja în planurile lor. Am descoperit apoi o echipă excepțională — oameni care împărtășeau aceeași viziune, aceleași valori și același vis. Au urmat luni de negocieri, planificări și organizare. Iar în 2019, la Chișinău, s-a deschis prima librărie Cărturești din afara granițelor României.

Totuși, ce primează: profitul sau conceptul? 

Pentru noi, conceptul a fost mereu prioritar — chiar dacă, uneori, această alegere a venit în detrimentul profitului. Am făcut conștient alegeri care să respecte filosofia brandului și să ofere o experiență autentică, chiar dacă asta a presupus investiții mai mari. De exemplu, designul arhitectural al librăriilor noastre este unul atent gândit și presupune costuri considerabile. Dar am pus mereu pe primul loc calitatea și estetica spațiului, lucrând cu arhitecți talentați din Republica Moldova, precum Mihai Stamati și echipa Piko Studio, condusă de Constantin Șarcov. Am redus intenționat densitatea rafturilor de expunere — chiar dacă asta înseamnă un potențial mai mic de vânzare — pentru a crea locuri aerisite, prietenoase, în care cititorii să se simtă bine, să poată răsfoi în liniște o carte, să participe la evenimente sau să viziteze o expoziție. Calitatea serviciilor și confortul cititorului sunt esențiale pentru noi. Bucuria noastră cea mai mare este că această viziune a fost validată rapid, atât de publicul larg, cât și de comunitatea culturală. Asta ne confirmă că am ales corect și că un proiect construit cu grijă și consecvență poate avea impact real.

Care au fost cele mai mari provocări în procesul de deschidere a librăriilor Cărturești la Chișinău?

Dincolo de riscurile financiare și investiționale, firești pentru orice debut antreprenorial – mai ales într-un proiect atât de complex precum cel dedicat cărții – una dintre cele mai mari provocări în prima etapă a fost formarea echipei. Ne-am concentrat pe procesul de integrare și instruire a noilor colegi, care, într-un timp relativ scurt, au fost invitați nu doar să-și reconfigureze rutina profesională, ci și să interiorizeze valorile Cărturești și setul nostru de standarde înalte. A fost un proces intens, care a presupus deschidere, adaptabilitate și multă dedicare din partea tuturor. Cel mai puternic factor motivațional l-a constituit, însă, reacția extraordinar de pozitivă a publicului și a comunității culturale din Chișinău. Entuziasmul cu care a fost întâmpinat proiectul ne-a întrecut așteptările și ne-a oferit încrederea necesară pentru a merge mai departe. Astfel, am avut curajul să extindem prezența Cărturești în Chișinău, deschizând alte două librării, în spiritul aceleiași viziuni care pune cultura și experiența cititorului în centrul tuturor acțiunilor noastre.

Există criterii specifice pentru a deveni librar la Cărturești? Ce competențe sunt necesare?Librarii noștri sunt oameni foarte importanți pentru noi. În esență, sunt persoane obișnuite, dar cu o pasiune autentică pentru lectură. Majoritatea librarilor Cărturești sunt cititori pasionați, care au decis să transforme această pasiune într-o profesie – un mod de a petrece timpul într-un mediu care le place, dar și de a contribui la experiența altor cititori. Marea parte dintre ei provin din comunitățile noastre, ne cunosc și împărtășesc dragostea pentru carte și arte. Recent, am organizat o discuție publică intitulată „Între raft și cititor”, la care au participat și librari din alte rețele. Un consens clar a fost că cea mai importantă calitate a unui librar adevărat este dragostea sinceră pentru lectură. Această pasiune este fundamentul pe care ne bazăm în procesul de recrutare. Desigur, un librar Cărturești trebuie să aibă și abilități de comunicare, empatie și deschidere față de cititori, dar pasiunea pentru carte rămâne criteriul esențial care face diferența.

Cărturești a devenit în multe orașe un reper important pentru cultura urbană, impunând standarde ridicate. Cum evaluați impactul său la Chișinău și ce tipuri de evenimente sau inițiative intenționați să promovați în continuare în capitală?

Pe lângă activitățile deja existente, ne propunem să aducem tot mai multe proiecte originale dezvoltate de Cărturești, precum Mișcarea pentru lectură, Street Delivery și alte inițiative cu un impact cultural profund și dovedit. Cărturești a ridicat nivelul standardelor nu ca scop în sine, ci printr-o selecție riguroasă a produselor, printr-o atitudine atentă și respectuoasă față de public, prin implicarea activă în comunitate și prin evenimentele culturale de calitate pe care le organizăm constant. Astfel, Cărturești nu doar reflectă tendințele culturale, ci contribuie activ la crearea și modelarea lor — de la concept și ofertă, până la calitatea experiențelor culturale pe care le oferim. Această abordare inspiră, în mod firesc, și concurența să își ridice nivelul de ambiție și să ofere publicului experiențe tot mai valoroase.

Cum colaborați cu autorii, editorii, artiștii și organizațiile culturale locale? 

Din start ne-am propus să avem o colaborare cât mai productivă cu reprezentanții mediului cultural și de afaceri local și să cuprindem un spectru amplu de domenii culturale. Evident, colaborăm cu editorii și scriitorii cărțile cărora sigur se regăsesc pe rafturile librăriilor noastre și pe care îi încurăjăm să le lanseze la noi prin evenimente cu public. În toată perioada de activitate am insistat să promovăm artiștii și meșterii artizanali locali, asigurându-le spațiu de expunere pe rafturi și vorbind despre ei – ilustrații, obiecte de artă, ceramică, etc. Cărturești nu este doar despre carte. Noi promovăm oamenii de artă și valorile culturale locale, asigurând acoperirea nu doar a domeniilor în care ei activează, dar și a produselor educaționale de diverse genuri. Nici nu vă puteți imagina câtă lume frumoasă și talentată avem!

Ce planuri de dezvoltare are Cărturești în Moldova – urmează să extindeți rețeaua și în alte orașe?

Planurile noastre nu se raliază neapărat la sporirea pe orizontală, în dimensiuni. Deși avem multe propuneri pentru noi spații și ne bucurăm de încurajările publicului din afara Chișinăului care își dorește să aibă acces mai facil la experiența Cărturești, nu ne grăbim. Rămânem pe calitate. Deocamdată, suntem la Chișinău în ceea ce privește rețeaua de librării, iar în afara capitalei, încercăm să avem tot mai multe discuții publice despre literatură, antrenând în acestea scriitori și cititori. Spre exemplu, anul trecut, ne-am implicat cu toată dedicația în proiectarea și organizarea festivalului de lectură din Cahul. Vom organiza cât mai multe asemenea evenimente. Și, cine știe, poate că vom ajunge timpuri când Cărturești va fi o rețea cu acoperire națională!

Într-o lume în care digitalizarea câștigă tot mai mult teren, inclusiv în sfera culturală, cum vedeți astăzi rolul librăriilor – și, în mod special, al librăriilor Cărturești?

Este o temă abordată tot mai frecvent în societate, mai ales după apariția și popularizarea cărților în format digital. Îmi amintesc cum, acum aproximativ 20 de ani, fondatorul uneia dintre cele mai mari rețele de librării din România de la acea vreme ne asigura că în maximum un deceniu cititorii vor renunța masiv la cărțile tipărite în favoarea celor electronice. Iată că au trecut două decenii și predicția nu s-a adeverit – cererea pentru formatul digital a crescut, dar într-un ritm moderat și fără a înlocui formatul clasic. Tendința e clară – digitalul va continua să câștige teren, dar nu cred că va înlocui vreodată cartea tipărită și, cu atât mai puțin, librăriile. Știți de ce? Pentru că majoritatea celor care ne trec pragul nu o fac ocazional sau strict tranzacțional. O fac din plăcere. Vin pentru a petrece timp într-un spațiu cald, primitor, pentru dialogul cu librarii noștri și pentru recomandările sincere privind cele mai noi apariții editoriale.

Nimeni nu intră și iese grăbit de la Cărturești. Am observat că, în medie, vizitatorii noștri petrec peste 30 de minute în librărie. Și nu e deloc neobișnuit să vezi grupuri de tineri discutând despre o carte sau pur și simplu savurând o conversație – avem spații dedicate pentru asta, cu fotolii, măsuțe, canapele.

Cărturești Muzeu a devenit un punct de întâlnire. Angajații din zona istorică a orașului vin adesea în pauza de masă să citească sau să lucreze la laptop, atrași de atmosfera aparte. Librăria, și în special Cărturești, nu este doar un loc – este un ritual, o experiență. Este acel tip de spațiu care nu poate fi replicat de niciun format digital, pentru că întreține comunități vii și creează legături reale, umane. Librăriile noastre sunt ca oamenii: își fac prieteni, inspiră loialitate și cultivă emoții autentice…

Un final frumos pentru acest interviu! Totuși, în calitate de post scriptum: ce mesaj aveți pentru noi, cititorii?

Vă îndemn să intrați într-o librărie măcar o dată pe săptămână. Și să-i încurajați și pe colegii sau prietenii voștri să facă la fel. Nu trebuie neapărat să cumpărați ceva. Doar priviți cărțile, citiți titlurile, judecați copertele, strâmbați din sprânceană dacă ceva nu vă convinge, zâmbiți când o carte vă atrage și răsfoiți-o în tihnă. Veți ieși de acolo cu o stare mai bună, poate chiar cu un gând nou, cu o idee care vă mișcă. Veți simți că sunteți un pic alt om – cu siguranță, un om mai bun.

Vă mulțumim!

Despre Cărturești Chișinău

Prima librărie Cărturești – concepută ca o comunitate de idei în jurul cărților – a fost inaugurată în anul 2000, la București. În timp, Cărturești a devenit mult mai mult decât o rețea de librării: un reper cultural, o stare de spirit, un spațiu viu al întâlnirilor dintre oameni, idei și valori. De-a lungul anilor, brandul a fost recunoscut pentru inovație și autenticitate, obținând distincții precum titlul de „Cea mai cool librărie din România” și locul al treilea în Top 100 cele mai cool branduri din România (Forbes Awards, 2013).

Pentru contribuția sa remarcabilă la promovarea culturii și pentru calitatea interacțiunii cu publicul, Cărturești România a fost desemnat Superbrand în cadrul Programului Superbrands în anii 2008, 2009 și 2013, o distincție care onorează excelența în branding și încrederea pe care o inspiră brandurile de top în rândul consumatorilor.

În 2019, Cărturești trece Prutul și deschide prima librărie la Chișinău. Rapid, acest nou spațiu devine mai mult decât un loc de vânzare a cărților – se transformă într-un adevărat centru comunitar al culturii. Cărturești Chișinău oferă nu doar o selecție atent curatoriată de titluri, ci și un loc prietenos, unde se poate citi, discuta, explora și lansa idei și noutăți editoriale. Pe lângă cărți, vizitatorii pot descoperi aici ediții rare, jocuri și jucării ingenioase, papetărie creativă, porțelanuri fine, muzică, filme și obiecte care inspiră. Cărturești Chișinău este, în esență, o experiență – una care te conectează cu tine însuți, cu ceilalți și cu lumea ideilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PAS nu a mers în bloc cu „Împreună” la parlamentare? Doina Gherman: „Experții spun că e riscant”

Președinta fracțiunii PAS, Doina Gherman, a declarat că partidul nu a format un bloc electoral cu Blocul „Împreună” pentru a participa la alegerile parlamentare, deoarece „experții și analiștii politici spun că este riscant să schimbi denumirea în preajma alegerilor”. Totodată, Gherman a subliniat că „miza acestor alegeri este mare” și că potrivit sondajelor, „PAS ar fi, până în prezent, singurul partid pro-european care ar avea șanse reale să intre în Parlament”.

Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului ZdCe, înregistrat înainte de anunțul făcut de Platforma DA privind participarea la alegeri pe lista PAS.

„Cel mai apropiat de noi este Blocul Împreună. Discuțiile despre acest front comun pentru integrare europeană se duc de mai multe săptămâni. Orice tratative pe care le avem pornesc de la un singur scop – de a salva blocarea integrării europene. Miza acestor alegeri este mare”, a subliniat aceasta.

Întrebată de ce PAS nu dorește să formeze un bloc electoral, Gherman a declarat:

„Toți experții și analiștii politici spun că este foarte riscant să schimbi denumirea entității și să vii cu două luni înainte de alegeri cu altă denumire.

Aceste alegeri sunt extrem de importante pentru a ne juca de-a politica sau de-a testatul. Este o realitate care apare din măsurările din sondajele publice și PAS, până la moment, rămâne unicul partid pro-european care are șanse reale să intre în Parlament”, a menționat Gherman.

Precizăm că Platforma DA a anunțat, pe 18 iulie, că nu va participa cu listă proprie la alegerile parlamentare din 28 septembrie și că a acceptat propunerea de parteneriat politic înaintată de PAS. În acest context, Dinu Plîngău a precizat că Liviu Vovc va prelua interimatul funcției de președinte al formațiunii.

Ulterior, Platforma DA a fost exclusă din Blocul „Împreună”. Decizia a fost adoptată în unanimitate de Consiliul Blocului, care acuză PAS de „decapitarea” forțelor pro-europene înainte de scrutin.

Pe 20 iulie, PAS a publicat lista candidaților la alegerile parlamentare în care se regăsesc foștii membri ai Platformei DA, Dinu Plîngău și Stela Macari.

parlament.md

Grosu, despre intenția Olesei Stamate de a candida la parlamentare: „Gălăgie care nu trebuie să ne sustragă”

Liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a comentat intenția deputatei neafiliate Olesea Stamate – exclusă anterior din PAS în urma scandalului privind legea amnistiei – de a participa la alegerile parlamentare din toamnă în calitate de candidat independent.

În cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova, Grosu a declarat că preocuparea sa principală este actuala echipă PAS.

„Sincer să vă spun, preocuparea mea principală este Partidul Acțiune și Solidaritate. Dumneavoastră ați spus foarte corect – a fost parte din echipă și cu asta e spus totul. Preocuparea mea este echipa PAS, echipa pe care noi am reușit să o atragem, oamenii de rezonanță, cu prestație publică foarte bună, care nu a lunecat de valori de pe parcursul pe care noi l-am setat, care nu caută scuze, nu inventează diferite piste greșite și false. Preocuparea mea e despre oamenii aceștia și parcursul european. În rest e fon, așa, gălăgie care nu trebuie să ne sustragă de la obiectivul nostru principal”, a subliniat Igor Grosu.

Amintim că deputata neafiliată Olesea Stamate a anunțat că va concura la alegerile parlamentare din această toamnă, în calitate de candidat independent. Totodată, politiciana a comunicat că urmează să înceapă lucrul pentru constituirea unei noi formațiuni politice pro-europene. Precizările au fost făcute într-un mesaj video publicat pe 20 iulie.

Olesea Stamate a fost aleasă deputat în urma alegerilor parlamentare anticipate din 2021, pe lista Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS).

Pe 4 aprilie 2025, aceasta a fost exclusă din PAS. În aceeași zi, formațiunea i-a cerut să-și depună mandatul de deputat.

Decizia PAS a fost luată în contextul scandalului privind eliberarea mai multor condamnați pe viață, acuzați de crime grave. Formațiunea de guvernământ susține că, pe vremea când era președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Stamate ar fi promovat amendamente la Legea amnistiei și Codul penal, care au permis eliberarea acestora. Deputata neagă acuzațiile și spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. Ea propus crearea unei comisii parlamentare de anchetă, însă inițiativa a fost respinsă de majoritatea PAS.

Pe 16 aprilie, Stamate și-a anunțat retragerea din fracțiunea PAS. Ea a anunțat atunci că își va continua activitatea ca deputat, doar că neafiliat. Ulterior, parlamentara a declarat public că a contestat în instanță decizia PAS de a o exclude din partid.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc în data de 28 septembrie.

„Moldova Mare” a semnat un acord de colaborare cu un partid suveranist din Bulgaria: „Ne unim pentru a apăra valorile spirituale”

Partidul politic „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, a anunțat că a semnat un acord bilateral de cooperare politică partidul bulgar „Svoboda”.

Potrivit unui comunicat emis de „Moldova Mare”, acordul prevede o „colaborare strategică” între cele două formațiuni, cu accent pe „apărarea identității naționale, valorilor tradiționale, organizarea de proiecte comune în domeniul educației și culturii, precum și participarea în structuri europene orientare patriotică”.

Ne unim forțele cu acele partide politice din Europa care apără suveranitatea, valorile spirituale și libertatea popoarelor, opunându-se presiunilor externe și curentului ideologic globalist”, a declarat Victoria Furtună în cadrul ceremoniei de semnare desfășurate la Chișinău.

Considerăm că este o responsabilitate morală să susținem forțele politice care au curajul să spună adevărul, să apere valorile tradiționale și să lupte pentru libertatea propriilor țări. Alianța cu Moldova Mare este o alianță cu poporul Republicii Moldova, care merită un viitor independent”, a declarat Vladimir Simeonov.

Memționăm că Partidul „Svoboda” este un partid conservator din Bulgaria. Potrivit informației publicate pe site-ul formațiunii, membrii partidului „pledează pentru apărarea suveranității Bulgariei, fără dependențe de forțe externe, fie ele economice sau politice”.

***

Precizăm că Victoria Furtună este fost procuror anticorupție, care a activat timp de 18 ani în sistem. Aceasta a demisionat cu scandal în martie 2024, acuzând Serviciul de Informații și Securitate că ar fi plasat-o pe lista persoanelor care reprezintă „o amenințare la adresa securității naționale”, după ce ar fi inițiat pe 11 ianuarie 2024 un dosar care ar demonstra că instituții publice ale statului ar fi fabricat și ar fi diseminat informații false împotriva judecătorilor neloiali guvernării. În reacție, SIS a declarat că avizele pe care le întocmește au la bază informații „pertinente și verificate”.

După ce a demisionat, Victoria Furtună a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să acorde interviuri, în care a abordat inclusiv subiecte politice, iar în Chișinău au apărut bannere cu imaginea sa. Toate acestea au culminat cu intrarea sa în alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, în calitate de „candidat independent”.

Scrutinul prezidențial s-a desfășurat pe fundalul unei anchete privind o schemă de corupere electorală, desfășurată de oligarhul fugar Ilan Șor. În ajunul alegerilor, Ziarul de Gardă a publicat o investigației care arată că Victoria Furtună este beneficiară a schemei.

În cadrul scrutinului prezidențial, Victoria Furtună a obținut 4,45% din voturile exprimate.

În pofida faptului că acum conduce un partid care se declară pro-european, de când a ajuns în atenția publică, Victoria Furtună s-a remarca prin declarații împotriva Uniunii Europene. Chiar în urmă cu o zi, pe 17 martie, aceasta a scris pe canalul său de Telegram că ajutorul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova este „sclavie financiară”.

Totodată, Victoria Furtună susține că Republica Moldova și Federația Rusă ar trebui să-și îmbunătățească relațiile, care au degradat după începerea invaziei ruse pe scară largă asupra Ucrainei.

Pe 6 martie, Furtună a avut o întrevedere cu ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov. Ea a publicat o fotografie făcută în timpul întâlnirii, în care apare alături de Ozerov pe fundalul unui portret al președintelui rus, Vladimir Putin, care a ordonat invadarea țării vecine.

Procuratura Generala

Doi candidați aspiră la funcția de procuror general: Cine sunt

Doi candidați și-au depus dosarele la concursul pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii Generale. Este vorba despre Alexandru Machidon, care în prezent exercită interimatul funcției, și Victor Furtună, șeful interimar al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță că va înainta demersurile necesare către instituțiile competente pentru verificarea integrității candidaților, iar în termen de 20 de zile lucrătoare de la data-limită de depunere a dosarelor, va examina conținutul acestora în ședință închisă, pentru a decide care dintre cei doi candidați este eligibil pentru funcția de procuror general.

Amintim că funcția de procuror general a devenit vacantă la sfârșitul lunii mai, după numirea lui Ion Munteanu în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Pe 12 iunie, CSP a anunțat concurs pentru ocuparea funcției de șef al PG. Între timp, Alexandru Machidon a fost numit procuror general interimar al Republicii Moldova.

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat recent că, potrivit legii, un nou procuror general trebuie numit în termen de cel mult șase luni de la declararea funcției vacante — adică până cel târziu în luna noiembrie, având în vedere că vacanța a fost anunțată pe 27 mai. Totuși, Obadă a menționat că CSP își propune ca noul procuror general să fie desemnat încă din luna septembrie, înainte de alegerile parlamentare.

Precizăm că, pentru a accede la funcția de procuror general, candidații trebuie să îndeplinească mai multe criterii – inclusiv să aibă o experiență profesională de minimum zece ani în domeniul dreptului și cel puțin cinci ani exercitați în funcții-cheie precum judecător, procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală. Este obligatoriu ca persoana să dețină cetățenia Republicii Moldova, să cunoască limba română și să nu se afle sub măsură de ocrotire judiciară.

Legea mai prevede că potențialii candidați trebuie să aibă „o reputație ireproșabilă” și să nu fie membri sau activi într-un partid sau organizație social-politică, în ultimii trei ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ucrainenii expulzați din Rusia care au rămas blocați la granița cu Georgia pentru că Moldova le-ar „bloca tranzitul” protestează față de condițiile inumane în care sunt ținuți

Zeci de ucraineni expulzați din Rusia și blocați la granița cu Georgia au protestat în fața punctului de trecere „Verhnii Lars”, cerând acces la apă și condiții umane. În timpul manifestației, unul dintre protestatari s-a rănit în zona gâtului, potrivit Медуза.

La acțiune au participat între 60 și 70 de persoane. Ei le-au cerut grănicerilor georgieni să le permită accesul în zona duty-free, „măcar ca să poată cumpăra apă îmbuteliată”, scrie Novaia Gazeta Europa, citând participanți la protest.

Potrivit sursei citate, unul dintre protestatari s-a rănit în zona gâtului. Ambulanța ar fi ajuns abia după două ore, însă bărbatul a supraviețuit. El a explicat gestul său prin faptul că, deși a cumpărat bilete de avion din Georgia de două ori, grănicerii nu l-au lăsat să treacă.

Săptămâna trecută, Novaia Gazeta Europa a relatat, citând voluntari, că la punctul de trecere „Verhnii Lars”, de la granița ruso-georgiană, există din 2023 un subsol în care sunt ținuți cetățeni ucraineni expulzați din Rusia și cărora li s-a refuzat accesul în Georgia din lipsa documentelor. În prezent, acolo s-ar afla aproximativ 90 de cetățeni ucraineni – atât foști deținuți eliberați din închisorile rusești, cât și persoane deportate din teritoriile ocupate pentru că au refuzat să colaboreze cu autoritățile ruse.

Voluntarii afirmă că în acel subsol nu există acces la aer proaspăt, hrană adecvată sau asistență medicală.

Amintim că Ucraina a evacuat 43 de cetăţeni ai săi deportaţi din Rusia şi reţinuţi în zona de tranzit de la frontiera cu Georgia în condiţii deplorabile, a declarat sâmbătă, 19 iulie, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, potrivit Agerpres.

„Condiţiile sunt inumane. Sunt privaţi de produsele de primă necesitate: hrană, apă şi condiţii sanitare”, a declarat pentru AFP Maria Belkina, responsabilă a organizaţiei neguvernamentale „Volunteers Tbilisi”.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a menționat că a discutat situația cu Ministerul ucrainean de Externe. „Aceştia sunt ucraineni eliberaţi de ruşi din închisori şi colonii penitenciare din teritoriile controlate de Rusia. Diplomaţii noştri lucrează pentru a le asigura revenirea în siguranţă în Ucraina”, a declarat Zelenski.

Anterior, Republica Moldova a fost menționată într-o investigație realizată de BBC, care documentează situația a zeci de cetățeni ucraineni deportați de autoritățile ruse și blocați, de mai bine de o lună, la frontiera dintre Rusia și Georgia. Potrivit sursei citate, aceștia sunt cazați în condiții precare, într-un subsol fără lumină naturală și fără suficiente locuri de dormit. Singura rută disponibilă pentru revenirea în Ucraina – prin Georgia și Republica Moldova – ar fi fost suspendată la începutul lunii iulie. Contactată de NM, Poliția de Frontieră a precizat că accesul străinilor pe teritoriul Moldovei este evaluat individual la punctele de trecere, iar instituția nu adoptă din timp decizii generale privind interdicțiile de intrare.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: