Librăriile noastre sunt ca și oamenii: își fac prieteni și creează punți emoționale reale Interviu cu Vlad Crețu, manager CĂRTUREȘTI Chișinău

Cărturești nu este doar o librărie. Este un loc în care să te oprești ca să respiri, să descoperi, să te lași surprins. Un spațiu care, de 25 de ani, reușește să construiască în România o cultură a lecturii și a timpului trăit frumos. Din 2019, această experiență profundă și caldă, a ajuns și la Chișinău – într-un oraș care avea nevoie de un astfel de reper. Despre ce înseamnă Cărturești în Republica Moldova, cum a fost adus brandul aici, ce valori îl definesc și ce urmează, discutăm cu Vlad Crețu, managerul Cărturești Chișinău – omul care coordonează această filă nouă dintr-o poveste ce nu este doar despre cărți, ci despre comunitate, emoție și sens.

Dle Vlad Crețu, cum ați defini spiritul Cărturești în câteva cuvinte?

Câteva cuvinte nu-mi ajung. Este complicat să povestești despre conceptul și spiritul Cărturești după șapte ani de colaborare, comunicare și explorare cotidiană. Cărturești este un sistem complex de valori, nu doar declarative, ci asumate. Un sistem dinamic care se adaptează continuu, își dezvoltă necesitățile și oferă noi experiențe clienților noștri. Pentru mine, Cărturești este una dintre puținele companii care reușește să formeze un adevărat ecosistem uman – un spațiu înrădăcinat în valori culturale și intelectuale, unde se nasc și se cultivă relații autentice între toți cei implicați: angajați, angajatori, clienți, parteneri și furnizori deopotrivă. Oameni frumoși, care dau viață unei comunități construite în strânsă legătură cu publicul său.

Ce oferă Cărturești dincolo de rolul unei librării? Ce valori întruchipează acest brand în peisajul cultural și social al fiecărei comunități din care face parte?

În primul rând, proiectul nostru este un exemplu inspirațional de afacere culturală care se autosusține. Dacă nu ar exista profit, nu ar exista nici acest proiect cultural – matematica e simplă. Cine și-ar fi imaginat, acum cinci ani, că o librărie-concept ar putea prinde viață în incinta Muzeului Național de Istorie, fără sponsorizări și fără a apela la fonduri publice? În al doilea rând, Cărturești este mai mult decât o librărie – este o gazdă generoasă, care creează un cadru autentic pentru evenimente culturale, educaționale, de promovare a valorilor și ideilor relevante pentru societate. Dacă la început organizam câteva zeci de evenimente, astăzi, doar pentru 2025, avem deja planificate peste 100. Iar la nivel de rețea, vorbim de peste 1.000 de evenimente culturale desfășurate anual! Fiecare eveniment găzduit de Cărturești are propria sa identitate, propriul farmec – și ne străduim să-l transformăm într-o experiență memorabilă. Prin tot ceea ce facem, susținem ecosistemul cultural și creativ din Republica Moldova, contribuind activ la dezvoltarea lui. Rezultatele vorbesc de la sine: am construit cluburi de lectură, am organizat lansări de carte, ateliere educaționale, dezbateri pe teme de actualitate, festivaluri locale și internaționale. Și totul – cu pasiune, consecvență și respect pentru publicul nostru.

Dar implicarea librăriilor Cărturești în viața comunității noastre merge mult dincolo de organizarea de evenimente culturale precum lansări de carte, ateliere sau expoziții…

Aveți perfectă dreptate! Atunci când vorbim despre contribuția Cărturești la viața culturală și comunitară, nu putem să nu amintim bursele și rezidențele Cărturești — un proiect de referință devenit deja reper pentru scriitorii din România și Republica Moldova. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, bursele Cărturești încurajează autorii români contemporani să scrie, punându-le la dispoziție un spațiu de creație intim și resursele necesare pentru a lucra la cărțile lor. Unul dintre proiectele de suflet este „Bursa pentru scriitori basarabeni”, care atrage an de an numeroși participanți din Republica Moldova, încurajând și susținând vocile locale autentice. Aș adăuga aici și concursul Cărturino, dedicat autorilor și ilustratorilor români de carte pentru copii. Aflat deja la cea de-a doua ediție, concursul a premiat inclusiv lucrări scrise, ilustrate și editate în Republica Moldova — un semn clar că valorile creative locale sunt recunoscute și promovate cu grijă și entuziasm.

Cum a apărut ideea de a aduce Cărturești în Republica Moldova? Cine sau ce a determinat această decizie strategică?

Cu o experiență de peste două decenii în domeniul cultural și editorial și cu deplasări frecvente în România, eram deja familiarizați cu evoluția remarcabilă a brandului Cărturești. De fiecare dată când ajungeam la București, librăria Cărturești Verona — era o oază de inspirație. Formatul, atmosfera, grija pentru detalii,  filosofia din spatele acestui concept – toate conturau o experiență culturală completă. 

Fiecare membru din echipa noastră a avut propria legătură cu Cărturești. Pentru mine, acel “trigger” a fost deschiderea, în 2015, a librăriei Cărturești Carusel, devenită rapid un reper internațional și inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume. Așteptam lansarea acestui spațiu de ceva timp, citisem mult despre el, dar ceea ce am descoperit atunci a depășit orice așteptare. Am fost copleșit. Nu doar de frumusețea locului, ci de energia care transforma experiența lecturii într-un adevărat ritual. Atunci am înțeles de ce oamenii revin mereu în librăriile Cărturești. Și tot atunci s-a născut, clar și irevocabil, visul de a aduce Cărturești și la Chișinău. Vis, împărtășit de toată echipa noastră.

Desigur, nu a fost un proces simplu sau rapid. A urmat o perioadă de analiză atentă a conceptului, a modelului de afacere și a modului în care Cărturești funcționează. Am avut discuții interne, întâlniri de echipă, reflecții strategice — iar convingerea noastră a crescut constant: Republica Moldova merită un Cărturești. Mai mult decât atât, are nevoie de el. Eram convinși că acest proiect poate contribui semnificativ la dezvoltarea pieței de carte, dar și la transformarea percepției asupra librăriei ca spațiu cultural. Ne-am dorit să schimbăm statisticile triste care ne plasează pe ultimele locuri la capitolul lectură și să oferim publicului un altfel de reper cultural. Am făcut primul pas printr-o discuție cu fondatorii Cărturești, iar spre surprinderea noastră, ideea de extindere în Republica Moldova exista deja în planurile lor. Am descoperit apoi o echipă excepțională — oameni care împărtășeau aceeași viziune, aceleași valori și același vis. Au urmat luni de negocieri, planificări și organizare. Iar în 2019, la Chișinău, s-a deschis prima librărie Cărturești din afara granițelor României.

Totuși, ce primează: profitul sau conceptul? 

Pentru noi, conceptul a fost mereu prioritar — chiar dacă, uneori, această alegere a venit în detrimentul profitului. Am făcut conștient alegeri care să respecte filosofia brandului și să ofere o experiență autentică, chiar dacă asta a presupus investiții mai mari. De exemplu, designul arhitectural al librăriilor noastre este unul atent gândit și presupune costuri considerabile. Dar am pus mereu pe primul loc calitatea și estetica spațiului, lucrând cu arhitecți talentați din Republica Moldova, precum Mihai Stamati și echipa Piko Studio, condusă de Constantin Șarcov. Am redus intenționat densitatea rafturilor de expunere — chiar dacă asta înseamnă un potențial mai mic de vânzare — pentru a crea locuri aerisite, prietenoase, în care cititorii să se simtă bine, să poată răsfoi în liniște o carte, să participe la evenimente sau să viziteze o expoziție. Calitatea serviciilor și confortul cititorului sunt esențiale pentru noi. Bucuria noastră cea mai mare este că această viziune a fost validată rapid, atât de publicul larg, cât și de comunitatea culturală. Asta ne confirmă că am ales corect și că un proiect construit cu grijă și consecvență poate avea impact real.

Care au fost cele mai mari provocări în procesul de deschidere a librăriilor Cărturești la Chișinău?

Dincolo de riscurile financiare și investiționale, firești pentru orice debut antreprenorial – mai ales într-un proiect atât de complex precum cel dedicat cărții – una dintre cele mai mari provocări în prima etapă a fost formarea echipei. Ne-am concentrat pe procesul de integrare și instruire a noilor colegi, care, într-un timp relativ scurt, au fost invitați nu doar să-și reconfigureze rutina profesională, ci și să interiorizeze valorile Cărturești și setul nostru de standarde înalte. A fost un proces intens, care a presupus deschidere, adaptabilitate și multă dedicare din partea tuturor. Cel mai puternic factor motivațional l-a constituit, însă, reacția extraordinar de pozitivă a publicului și a comunității culturale din Chișinău. Entuziasmul cu care a fost întâmpinat proiectul ne-a întrecut așteptările și ne-a oferit încrederea necesară pentru a merge mai departe. Astfel, am avut curajul să extindem prezența Cărturești în Chișinău, deschizând alte două librării, în spiritul aceleiași viziuni care pune cultura și experiența cititorului în centrul tuturor acțiunilor noastre.

Există criterii specifice pentru a deveni librar la Cărturești? Ce competențe sunt necesare?Librarii noștri sunt oameni foarte importanți pentru noi. În esență, sunt persoane obișnuite, dar cu o pasiune autentică pentru lectură. Majoritatea librarilor Cărturești sunt cititori pasionați, care au decis să transforme această pasiune într-o profesie – un mod de a petrece timpul într-un mediu care le place, dar și de a contribui la experiența altor cititori. Marea parte dintre ei provin din comunitățile noastre, ne cunosc și împărtășesc dragostea pentru carte și arte. Recent, am organizat o discuție publică intitulată „Între raft și cititor”, la care au participat și librari din alte rețele. Un consens clar a fost că cea mai importantă calitate a unui librar adevărat este dragostea sinceră pentru lectură. Această pasiune este fundamentul pe care ne bazăm în procesul de recrutare. Desigur, un librar Cărturești trebuie să aibă și abilități de comunicare, empatie și deschidere față de cititori, dar pasiunea pentru carte rămâne criteriul esențial care face diferența.

Cărturești a devenit în multe orașe un reper important pentru cultura urbană, impunând standarde ridicate. Cum evaluați impactul său la Chișinău și ce tipuri de evenimente sau inițiative intenționați să promovați în continuare în capitală?

Pe lângă activitățile deja existente, ne propunem să aducem tot mai multe proiecte originale dezvoltate de Cărturești, precum Mișcarea pentru lectură, Street Delivery și alte inițiative cu un impact cultural profund și dovedit. Cărturești a ridicat nivelul standardelor nu ca scop în sine, ci printr-o selecție riguroasă a produselor, printr-o atitudine atentă și respectuoasă față de public, prin implicarea activă în comunitate și prin evenimentele culturale de calitate pe care le organizăm constant. Astfel, Cărturești nu doar reflectă tendințele culturale, ci contribuie activ la crearea și modelarea lor — de la concept și ofertă, până la calitatea experiențelor culturale pe care le oferim. Această abordare inspiră, în mod firesc, și concurența să își ridice nivelul de ambiție și să ofere publicului experiențe tot mai valoroase.

Cum colaborați cu autorii, editorii, artiștii și organizațiile culturale locale? 

Din start ne-am propus să avem o colaborare cât mai productivă cu reprezentanții mediului cultural și de afaceri local și să cuprindem un spectru amplu de domenii culturale. Evident, colaborăm cu editorii și scriitorii cărțile cărora sigur se regăsesc pe rafturile librăriilor noastre și pe care îi încurăjăm să le lanseze la noi prin evenimente cu public. În toată perioada de activitate am insistat să promovăm artiștii și meșterii artizanali locali, asigurându-le spațiu de expunere pe rafturi și vorbind despre ei – ilustrații, obiecte de artă, ceramică, etc. Cărturești nu este doar despre carte. Noi promovăm oamenii de artă și valorile culturale locale, asigurând acoperirea nu doar a domeniilor în care ei activează, dar și a produselor educaționale de diverse genuri. Nici nu vă puteți imagina câtă lume frumoasă și talentată avem!

Ce planuri de dezvoltare are Cărturești în Moldova – urmează să extindeți rețeaua și în alte orașe?

Planurile noastre nu se raliază neapărat la sporirea pe orizontală, în dimensiuni. Deși avem multe propuneri pentru noi spații și ne bucurăm de încurajările publicului din afara Chișinăului care își dorește să aibă acces mai facil la experiența Cărturești, nu ne grăbim. Rămânem pe calitate. Deocamdată, suntem la Chișinău în ceea ce privește rețeaua de librării, iar în afara capitalei, încercăm să avem tot mai multe discuții publice despre literatură, antrenând în acestea scriitori și cititori. Spre exemplu, anul trecut, ne-am implicat cu toată dedicația în proiectarea și organizarea festivalului de lectură din Cahul. Vom organiza cât mai multe asemenea evenimente. Și, cine știe, poate că vom ajunge timpuri când Cărturești va fi o rețea cu acoperire națională!

Într-o lume în care digitalizarea câștigă tot mai mult teren, inclusiv în sfera culturală, cum vedeți astăzi rolul librăriilor – și, în mod special, al librăriilor Cărturești?

Este o temă abordată tot mai frecvent în societate, mai ales după apariția și popularizarea cărților în format digital. Îmi amintesc cum, acum aproximativ 20 de ani, fondatorul uneia dintre cele mai mari rețele de librării din România de la acea vreme ne asigura că în maximum un deceniu cititorii vor renunța masiv la cărțile tipărite în favoarea celor electronice. Iată că au trecut două decenii și predicția nu s-a adeverit – cererea pentru formatul digital a crescut, dar într-un ritm moderat și fără a înlocui formatul clasic. Tendința e clară – digitalul va continua să câștige teren, dar nu cred că va înlocui vreodată cartea tipărită și, cu atât mai puțin, librăriile. Știți de ce? Pentru că majoritatea celor care ne trec pragul nu o fac ocazional sau strict tranzacțional. O fac din plăcere. Vin pentru a petrece timp într-un spațiu cald, primitor, pentru dialogul cu librarii noștri și pentru recomandările sincere privind cele mai noi apariții editoriale.

Nimeni nu intră și iese grăbit de la Cărturești. Am observat că, în medie, vizitatorii noștri petrec peste 30 de minute în librărie. Și nu e deloc neobișnuit să vezi grupuri de tineri discutând despre o carte sau pur și simplu savurând o conversație – avem spații dedicate pentru asta, cu fotolii, măsuțe, canapele.

Cărturești Muzeu a devenit un punct de întâlnire. Angajații din zona istorică a orașului vin adesea în pauza de masă să citească sau să lucreze la laptop, atrași de atmosfera aparte. Librăria, și în special Cărturești, nu este doar un loc – este un ritual, o experiență. Este acel tip de spațiu care nu poate fi replicat de niciun format digital, pentru că întreține comunități vii și creează legături reale, umane. Librăriile noastre sunt ca oamenii: își fac prieteni, inspiră loialitate și cultivă emoții autentice…

Un final frumos pentru acest interviu! Totuși, în calitate de post scriptum: ce mesaj aveți pentru noi, cititorii?

Vă îndemn să intrați într-o librărie măcar o dată pe săptămână. Și să-i încurajați și pe colegii sau prietenii voștri să facă la fel. Nu trebuie neapărat să cumpărați ceva. Doar priviți cărțile, citiți titlurile, judecați copertele, strâmbați din sprânceană dacă ceva nu vă convinge, zâmbiți când o carte vă atrage și răsfoiți-o în tihnă. Veți ieși de acolo cu o stare mai bună, poate chiar cu un gând nou, cu o idee care vă mișcă. Veți simți că sunteți un pic alt om – cu siguranță, un om mai bun.

Vă mulțumim!

Despre Cărturești Chișinău

Prima librărie Cărturești – concepută ca o comunitate de idei în jurul cărților – a fost inaugurată în anul 2000, la București. În timp, Cărturești a devenit mult mai mult decât o rețea de librării: un reper cultural, o stare de spirit, un spațiu viu al întâlnirilor dintre oameni, idei și valori. De-a lungul anilor, brandul a fost recunoscut pentru inovație și autenticitate, obținând distincții precum titlul de „Cea mai cool librărie din România” și locul al treilea în Top 100 cele mai cool branduri din România (Forbes Awards, 2013).

Pentru contribuția sa remarcabilă la promovarea culturii și pentru calitatea interacțiunii cu publicul, Cărturești România a fost desemnat Superbrand în cadrul Programului Superbrands în anii 2008, 2009 și 2013, o distincție care onorează excelența în branding și încrederea pe care o inspiră brandurile de top în rândul consumatorilor.

În 2019, Cărturești trece Prutul și deschide prima librărie la Chișinău. Rapid, acest nou spațiu devine mai mult decât un loc de vânzare a cărților – se transformă într-un adevărat centru comunitar al culturii. Cărturești Chișinău oferă nu doar o selecție atent curatoriată de titluri, ci și un loc prietenos, unde se poate citi, discuta, explora și lansa idei și noutăți editoriale. Pe lângă cărți, vizitatorii pot descoperi aici ediții rare, jocuri și jucării ingenioase, papetărie creativă, porțelanuri fine, muzică, filme și obiecte care inspiră. Cărturești Chișinău este, în esență, o experiență – una care te conectează cu tine însuți, cu ceilalți și cu lumea ideilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Un om de afaceri, rectorul UTM și fondatoarea organizației „Prietena mea” vor candida la parlamentare din partea PAS

Fondatoarea organizației „Prietena Mea”, Ludmila Adamciuc, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, Viorel Bostan, și omul de afaceri Iurie Cojocaru vor participa la alegerile parlamentare din această toamnă, pe listele Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Anunțul a fost făcut de Igor Grosu, președintele Parlamentului și liderul PAS, în cadrul unei conferințe de presă din 23 iunie.

Știre în curs de actualizare…

Alți 19 moldoveni, evacuați din Israel. Avionul, pus la dispoziție de Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe anunță că, datorită eforturilor comune ale Celulei de Criză și ale Ambasadei Republicii Moldova în Israel, 19 cetățeni moldoveni au fost evacuați în siguranță din Israel în Egipt, de unde au fost preluați de un avion pus la dispoziție de Ucraina.

Astfel, toți cei 19 conaționali au ajuns cu bine la Chișinău, cu sprijinul partenerilor ucraineni.

MAE mulțumește diplomaților ucraineni și moldoveni pentru contribuția esențială la această misiune și pentru solidaritatea demonstrată într-un context regional dificil.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, pe 22 iunie, că 176 de persoane au fost evacuate din Israel în Egipt, între care cetățeni ai Republica Moldova, Letoniei, Azerbaidjanului, Estoniei și Statelor Unite.

„Răspundem la fiecare solicitare și vom continua măsurile de evacuare. Am mandatat Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei și serviciile de informații să asigure toate posibilitățile pentru protecția necesară a cetățenilor noștri în Orientul Mijlociu și în regiunea Golfului”, a anunțat liderul de la Kiev.

Reamintim că primii 12 moldoveni au fost evacuați din Israel prin Egipt, pe data de 18 iunie. Evacuarea a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Ambasada Portugaliei în Statul Israel.

Actualul conflict în Orientul Mijlociu a început pe data de 13 iunie, când Israelul a lansat o serie de atacuri asupra unor facilități nucleare și militare iraniene, inclusiv în Teheran și Esfahan.

Pe 16 iunie, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a recomandat cetățenilor moldoveni aflați în Israel să părăsească teritoriul pe perioada desfășurării conflictului. Instituția a oferit o listă de puncte de frontieră terestre, pentru care este necesară viză de intrare. În aceeași zi a raportat că 26 de cetățeni moldoveni au contactat Ambasada Republicii Moldova din Israel, solicitând informații cu privire la posibilitățile de evacuare, inclusiv despre o eventuală organizare a unui zbor charter. 

Pe 17 iunie, Ambasada Republicii Moldova în Statul Israel a anunțat că, în contextul escaladării situației de securitate din regiune, secția consulară își suspendă temporar serviciile consulare ordinare și va presta doar servicii de urgență. Este vorba, în principal, despre eliberarea titlurilor de călătorie și soluționarea altor situații excepționale.

În dimineața zilei de 18 iunie, Ministerul de Externe a anunțat că Ambasada Republicii Moldova în Israel examinează posibilitatea organizării unei evacuări ordonate prin punctul de frontieră Taba, către Egipt, în funcție de evoluția situației și de condițiile logistice disponibile.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Donald Trump

Trump propune schimbarea regimului în Iran, după raidurile aeriene: „Să-l facem din nou măreț”

Președintele SUA, Donald Trump, nu a exclus o schimbare a puterii în Iran după loviturile asupra obiectivelor nucleare ale republicii islamice. „Nu este corect politic să folosești termenul „schimbare de regim”, dar dacă actualul regim iranian nu este capabil să facă Iranul din nou măreț, de ce să nu-l schimbăm? MIGA! (Make Iran Great Again)”, a scris Trump pe rețeaua socială Truth Social, citat de The Moscow Times.

Mai târziu, făcând referire la imagini din satelit, liderul de la Casa Albă a anunțat că loviturile americane au provocat „pagube colosale” infrastructurii nucleare a Iranului. „Distrugere este termenul potrivit! Direct la țintă!” — a adăugat Trump. Potrivit acestuia, piloții bombardierelor B-2 au aterizat în siguranță în statul Missouri, încheind cu succes operațiunea.

În noaptea de 22 iunie, Forțele Aeriene ale SUA au lansat un atac masiv asupra obiectivelor nucleare ale Iranului în Natanz, Fordo și Isfahan. Avioanele americane B-2 au aruncat cel puțin șase bombe anti-buncăr de 15 tone, iar submarinele au lansat aproximativ 30 de rachete de croazieră Tomahawk.

Potrivit directorului general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, loviturile au cauzat pagube instalațiilor programului nuclear iranian. În special, daune semnificative au fost aduse uzinelor de îmbogățire a uraniului din Isfahan și Natanz, dar amploarea pagubelor la uzina subterană din Fordo nu a putut fi deocamdată evaluată.

Trump a justificat atacurile prin intenția de a opri amenințarea nucleară care provine de la principalul „sponsor al terorismului din lume”. În același timp, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a precizat că scopul operațiunii nu este răsturnarea puterii în republica islamică, ci instaurarea păcii. Vicepremierul SUA, J. D. Vance, a adăugat că SUA nu poartă un război cu Iranul, ci cu programul său nuclear.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
zerkalo.io

Producție record de energie electrică în Moldova: 2024, cel mai bun an din ultimii 25 de ani

Anul trecut, cantitatea de energie electrică produsă local s-a majorat cu circa 33% față de 2023, ajungând la nivelul de 1 340,8 milioane kWh. Acest lucru reprezintă o creștere cu 330,1 milioane kWh față de anul 2023, arată raportul anual al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

Potrivit Mold-Street, datele ANRE relevă că acesta un nivel record, fiind cel mai înalt nivel al producției de energie electrică din ultimii 25 de ani, adică de la începutul acestui mileniu. Anterior cel mai înalt nivel din ultimii 25 de ani s-a înregistrat în îndepărtatul 2001.

Factorul determinant care a influențat această creștere îl constituie construcția noilor capacități de generare bazate pe tehnologia panourilor fotovoltaice (inclusiv prin mecanismele de sprijin contorizare netă și facturare netă) și a turbinelor eoliene”, precizează autoritatea de reglementare.

Potrivit ANRE, Nodul Hidroenergetic Costești a generat în anul 2024 doar 46,2 milioane kWh, cu circa 33% mai puțin în comparație cu anul 2023, înregistrând astfel aproximativ aceeași producție de energie electrică ca în anii 2020 și 2022.

Cantitatea de energie electrică importată s-a majorat cu 289 milioane kWh, fiind influențată de creșterea consumului final de energie precum și de activitatea intensificată de tranzacționare pe piața de export.

Cantitatea de energie electrică procurată de la CTE Moldovenească (Moldgres) în anul 2024 a constituit circa 3 068,8 milioane kWh, cu 209,7 milioane kWh mai puțin decât în anul 2023.

Potrivit ANRE, sursele interne de producere a energie electrice sunt reprezentate de centralele electrice de termoficare urbane ale Termoelectrica din Chișinău și CET Nord din Bălți, care au asigurat 48,1% (697,8 milioane kWh) din cantitatea totală de energie electrică produsă intern.

Urmează centralele fotovoltaice, care au reprezentat 23,9% (320,6  milioane kWh), centralele eoliene, cu o pondere de 19,2% (257,3 milioane kWh), centralele electrice pe bază de biogaz, care au reprezentat 1,3% (17,2 milioane kWh), și centralele electrice de termoficare ale fabricilor de zahăr, care au asigurat 0,1% din cantitatea de energie electrică produsă local.

Cantitatea de energie electrică livrată consumatorilor finali în anul 2024 a constituit 4 244,2 milioane kWh, ceea ce este cu 355,2 milioane kWh sau 9% mai mult în comparație cu anul 2023, mai arată datele ANRE.

Poliția de Frontieră

Mai multe persoane, interzise în Moldova. IGPF: „Prezintă pericol”

Mai multor persoane nu le-a fost permisă intrarea în Republica Moldova „din considerente de securitate”. Informația a fost raportată în dimineața de 23 iunie de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

Din considerente de securitate mai multe persoane nu au fost admise în Republica Moldova. Poliția de Frontieră acționează strict în conformitate cu prevederile legislației naționale. Toți cei care prezintă un pericol pentru securitatea națională vor fi verificați în strictă conformitate cu normele în vigoare”, a transmis IGPF într-un comunicat.

Instituția nu a oferit alte detalii.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: