Librăriile noastre sunt ca și oamenii: își fac prieteni și creează punți emoționale reale Interviu cu Vlad Crețu, manager CĂRTUREȘTI Chișinău

Cărturești nu este doar o librărie. Este un loc în care să te oprești ca să respiri, să descoperi, să te lași surprins. Un spațiu care, de 25 de ani, reușește să construiască în România o cultură a lecturii și a timpului trăit frumos. Din 2019, această experiență profundă și caldă, a ajuns și la Chișinău – într-un oraș care avea nevoie de un astfel de reper. Despre ce înseamnă Cărturești în Republica Moldova, cum a fost adus brandul aici, ce valori îl definesc și ce urmează, discutăm cu Vlad Crețu, managerul Cărturești Chișinău – omul care coordonează această filă nouă dintr-o poveste ce nu este doar despre cărți, ci despre comunitate, emoție și sens.

Dle Vlad Crețu, cum ați defini spiritul Cărturești în câteva cuvinte?

Câteva cuvinte nu-mi ajung. Este complicat să povestești despre conceptul și spiritul Cărturești după șapte ani de colaborare, comunicare și explorare cotidiană. Cărturești este un sistem complex de valori, nu doar declarative, ci asumate. Un sistem dinamic care se adaptează continuu, își dezvoltă necesitățile și oferă noi experiențe clienților noștri. Pentru mine, Cărturești este una dintre puținele companii care reușește să formeze un adevărat ecosistem uman – un spațiu înrădăcinat în valori culturale și intelectuale, unde se nasc și se cultivă relații autentice între toți cei implicați: angajați, angajatori, clienți, parteneri și furnizori deopotrivă. Oameni frumoși, care dau viață unei comunități construite în strânsă legătură cu publicul său.

Ce oferă Cărturești dincolo de rolul unei librării? Ce valori întruchipează acest brand în peisajul cultural și social al fiecărei comunități din care face parte?

În primul rând, proiectul nostru este un exemplu inspirațional de afacere culturală care se autosusține. Dacă nu ar exista profit, nu ar exista nici acest proiect cultural – matematica e simplă. Cine și-ar fi imaginat, acum cinci ani, că o librărie-concept ar putea prinde viață în incinta Muzeului Național de Istorie, fără sponsorizări și fără a apela la fonduri publice? În al doilea rând, Cărturești este mai mult decât o librărie – este o gazdă generoasă, care creează un cadru autentic pentru evenimente culturale, educaționale, de promovare a valorilor și ideilor relevante pentru societate. Dacă la început organizam câteva zeci de evenimente, astăzi, doar pentru 2025, avem deja planificate peste 100. Iar la nivel de rețea, vorbim de peste 1.000 de evenimente culturale desfășurate anual! Fiecare eveniment găzduit de Cărturești are propria sa identitate, propriul farmec – și ne străduim să-l transformăm într-o experiență memorabilă. Prin tot ceea ce facem, susținem ecosistemul cultural și creativ din Republica Moldova, contribuind activ la dezvoltarea lui. Rezultatele vorbesc de la sine: am construit cluburi de lectură, am organizat lansări de carte, ateliere educaționale, dezbateri pe teme de actualitate, festivaluri locale și internaționale. Și totul – cu pasiune, consecvență și respect pentru publicul nostru.

Dar implicarea librăriilor Cărturești în viața comunității noastre merge mult dincolo de organizarea de evenimente culturale precum lansări de carte, ateliere sau expoziții…

Aveți perfectă dreptate! Atunci când vorbim despre contribuția Cărturești la viața culturală și comunitară, nu putem să nu amintim bursele și rezidențele Cărturești — un proiect de referință devenit deja reper pentru scriitorii din România și Republica Moldova. Într-o piață de carte dominată de traduceri, unde pentru majoritatea autorilor, scrisul este al doilea, dacă nu chiar al treilea job, bursele Cărturești încurajează autorii români contemporani să scrie, punându-le la dispoziție un spațiu de creație intim și resursele necesare pentru a lucra la cărțile lor. Unul dintre proiectele de suflet este „Bursa pentru scriitori basarabeni”, care atrage an de an numeroși participanți din Republica Moldova, încurajând și susținând vocile locale autentice. Aș adăuga aici și concursul Cărturino, dedicat autorilor și ilustratorilor români de carte pentru copii. Aflat deja la cea de-a doua ediție, concursul a premiat inclusiv lucrări scrise, ilustrate și editate în Republica Moldova — un semn clar că valorile creative locale sunt recunoscute și promovate cu grijă și entuziasm.

Cum a apărut ideea de a aduce Cărturești în Republica Moldova? Cine sau ce a determinat această decizie strategică?

Cu o experiență de peste două decenii în domeniul cultural și editorial și cu deplasări frecvente în România, eram deja familiarizați cu evoluția remarcabilă a brandului Cărturești. De fiecare dată când ajungeam la București, librăria Cărturești Verona — era o oază de inspirație. Formatul, atmosfera, grija pentru detalii,  filosofia din spatele acestui concept – toate conturau o experiență culturală completă. 

Fiecare membru din echipa noastră a avut propria legătură cu Cărturești. Pentru mine, acel “trigger” a fost deschiderea, în 2015, a librăriei Cărturești Carusel, devenită rapid un reper internațional și inclusă în topul The Telegraph al celor mai frumoase librării din lume. Așteptam lansarea acestui spațiu de ceva timp, citisem mult despre el, dar ceea ce am descoperit atunci a depășit orice așteptare. Am fost copleșit. Nu doar de frumusețea locului, ci de energia care transforma experiența lecturii într-un adevărat ritual. Atunci am înțeles de ce oamenii revin mereu în librăriile Cărturești. Și tot atunci s-a născut, clar și irevocabil, visul de a aduce Cărturești și la Chișinău. Vis, împărtășit de toată echipa noastră.

Desigur, nu a fost un proces simplu sau rapid. A urmat o perioadă de analiză atentă a conceptului, a modelului de afacere și a modului în care Cărturești funcționează. Am avut discuții interne, întâlniri de echipă, reflecții strategice — iar convingerea noastră a crescut constant: Republica Moldova merită un Cărturești. Mai mult decât atât, are nevoie de el. Eram convinși că acest proiect poate contribui semnificativ la dezvoltarea pieței de carte, dar și la transformarea percepției asupra librăriei ca spațiu cultural. Ne-am dorit să schimbăm statisticile triste care ne plasează pe ultimele locuri la capitolul lectură și să oferim publicului un altfel de reper cultural. Am făcut primul pas printr-o discuție cu fondatorii Cărturești, iar spre surprinderea noastră, ideea de extindere în Republica Moldova exista deja în planurile lor. Am descoperit apoi o echipă excepțională — oameni care împărtășeau aceeași viziune, aceleași valori și același vis. Au urmat luni de negocieri, planificări și organizare. Iar în 2019, la Chișinău, s-a deschis prima librărie Cărturești din afara granițelor României.

Totuși, ce primează: profitul sau conceptul? 

Pentru noi, conceptul a fost mereu prioritar — chiar dacă, uneori, această alegere a venit în detrimentul profitului. Am făcut conștient alegeri care să respecte filosofia brandului și să ofere o experiență autentică, chiar dacă asta a presupus investiții mai mari. De exemplu, designul arhitectural al librăriilor noastre este unul atent gândit și presupune costuri considerabile. Dar am pus mereu pe primul loc calitatea și estetica spațiului, lucrând cu arhitecți talentați din Republica Moldova, precum Mihai Stamati și echipa Piko Studio, condusă de Constantin Șarcov. Am redus intenționat densitatea rafturilor de expunere — chiar dacă asta înseamnă un potențial mai mic de vânzare — pentru a crea locuri aerisite, prietenoase, în care cititorii să se simtă bine, să poată răsfoi în liniște o carte, să participe la evenimente sau să viziteze o expoziție. Calitatea serviciilor și confortul cititorului sunt esențiale pentru noi. Bucuria noastră cea mai mare este că această viziune a fost validată rapid, atât de publicul larg, cât și de comunitatea culturală. Asta ne confirmă că am ales corect și că un proiect construit cu grijă și consecvență poate avea impact real.

Care au fost cele mai mari provocări în procesul de deschidere a librăriilor Cărturești la Chișinău?

Dincolo de riscurile financiare și investiționale, firești pentru orice debut antreprenorial – mai ales într-un proiect atât de complex precum cel dedicat cărții – una dintre cele mai mari provocări în prima etapă a fost formarea echipei. Ne-am concentrat pe procesul de integrare și instruire a noilor colegi, care, într-un timp relativ scurt, au fost invitați nu doar să-și reconfigureze rutina profesională, ci și să interiorizeze valorile Cărturești și setul nostru de standarde înalte. A fost un proces intens, care a presupus deschidere, adaptabilitate și multă dedicare din partea tuturor. Cel mai puternic factor motivațional l-a constituit, însă, reacția extraordinar de pozitivă a publicului și a comunității culturale din Chișinău. Entuziasmul cu care a fost întâmpinat proiectul ne-a întrecut așteptările și ne-a oferit încrederea necesară pentru a merge mai departe. Astfel, am avut curajul să extindem prezența Cărturești în Chișinău, deschizând alte două librării, în spiritul aceleiași viziuni care pune cultura și experiența cititorului în centrul tuturor acțiunilor noastre.

Există criterii specifice pentru a deveni librar la Cărturești? Ce competențe sunt necesare?Librarii noștri sunt oameni foarte importanți pentru noi. În esență, sunt persoane obișnuite, dar cu o pasiune autentică pentru lectură. Majoritatea librarilor Cărturești sunt cititori pasionați, care au decis să transforme această pasiune într-o profesie – un mod de a petrece timpul într-un mediu care le place, dar și de a contribui la experiența altor cititori. Marea parte dintre ei provin din comunitățile noastre, ne cunosc și împărtășesc dragostea pentru carte și arte. Recent, am organizat o discuție publică intitulată „Între raft și cititor”, la care au participat și librari din alte rețele. Un consens clar a fost că cea mai importantă calitate a unui librar adevărat este dragostea sinceră pentru lectură. Această pasiune este fundamentul pe care ne bazăm în procesul de recrutare. Desigur, un librar Cărturești trebuie să aibă și abilități de comunicare, empatie și deschidere față de cititori, dar pasiunea pentru carte rămâne criteriul esențial care face diferența.

Cărturești a devenit în multe orașe un reper important pentru cultura urbană, impunând standarde ridicate. Cum evaluați impactul său la Chișinău și ce tipuri de evenimente sau inițiative intenționați să promovați în continuare în capitală?

Pe lângă activitățile deja existente, ne propunem să aducem tot mai multe proiecte originale dezvoltate de Cărturești, precum Mișcarea pentru lectură, Street Delivery și alte inițiative cu un impact cultural profund și dovedit. Cărturești a ridicat nivelul standardelor nu ca scop în sine, ci printr-o selecție riguroasă a produselor, printr-o atitudine atentă și respectuoasă față de public, prin implicarea activă în comunitate și prin evenimentele culturale de calitate pe care le organizăm constant. Astfel, Cărturești nu doar reflectă tendințele culturale, ci contribuie activ la crearea și modelarea lor — de la concept și ofertă, până la calitatea experiențelor culturale pe care le oferim. Această abordare inspiră, în mod firesc, și concurența să își ridice nivelul de ambiție și să ofere publicului experiențe tot mai valoroase.

Cum colaborați cu autorii, editorii, artiștii și organizațiile culturale locale? 

Din start ne-am propus să avem o colaborare cât mai productivă cu reprezentanții mediului cultural și de afaceri local și să cuprindem un spectru amplu de domenii culturale. Evident, colaborăm cu editorii și scriitorii cărțile cărora sigur se regăsesc pe rafturile librăriilor noastre și pe care îi încurăjăm să le lanseze la noi prin evenimente cu public. În toată perioada de activitate am insistat să promovăm artiștii și meșterii artizanali locali, asigurându-le spațiu de expunere pe rafturi și vorbind despre ei – ilustrații, obiecte de artă, ceramică, etc. Cărturești nu este doar despre carte. Noi promovăm oamenii de artă și valorile culturale locale, asigurând acoperirea nu doar a domeniilor în care ei activează, dar și a produselor educaționale de diverse genuri. Nici nu vă puteți imagina câtă lume frumoasă și talentată avem!

Ce planuri de dezvoltare are Cărturești în Moldova – urmează să extindeți rețeaua și în alte orașe?

Planurile noastre nu se raliază neapărat la sporirea pe orizontală, în dimensiuni. Deși avem multe propuneri pentru noi spații și ne bucurăm de încurajările publicului din afara Chișinăului care își dorește să aibă acces mai facil la experiența Cărturești, nu ne grăbim. Rămânem pe calitate. Deocamdată, suntem la Chișinău în ceea ce privește rețeaua de librării, iar în afara capitalei, încercăm să avem tot mai multe discuții publice despre literatură, antrenând în acestea scriitori și cititori. Spre exemplu, anul trecut, ne-am implicat cu toată dedicația în proiectarea și organizarea festivalului de lectură din Cahul. Vom organiza cât mai multe asemenea evenimente. Și, cine știe, poate că vom ajunge timpuri când Cărturești va fi o rețea cu acoperire națională!

Într-o lume în care digitalizarea câștigă tot mai mult teren, inclusiv în sfera culturală, cum vedeți astăzi rolul librăriilor – și, în mod special, al librăriilor Cărturești?

Este o temă abordată tot mai frecvent în societate, mai ales după apariția și popularizarea cărților în format digital. Îmi amintesc cum, acum aproximativ 20 de ani, fondatorul uneia dintre cele mai mari rețele de librării din România de la acea vreme ne asigura că în maximum un deceniu cititorii vor renunța masiv la cărțile tipărite în favoarea celor electronice. Iată că au trecut două decenii și predicția nu s-a adeverit – cererea pentru formatul digital a crescut, dar într-un ritm moderat și fără a înlocui formatul clasic. Tendința e clară – digitalul va continua să câștige teren, dar nu cred că va înlocui vreodată cartea tipărită și, cu atât mai puțin, librăriile. Știți de ce? Pentru că majoritatea celor care ne trec pragul nu o fac ocazional sau strict tranzacțional. O fac din plăcere. Vin pentru a petrece timp într-un spațiu cald, primitor, pentru dialogul cu librarii noștri și pentru recomandările sincere privind cele mai noi apariții editoriale.

Nimeni nu intră și iese grăbit de la Cărturești. Am observat că, în medie, vizitatorii noștri petrec peste 30 de minute în librărie. Și nu e deloc neobișnuit să vezi grupuri de tineri discutând despre o carte sau pur și simplu savurând o conversație – avem spații dedicate pentru asta, cu fotolii, măsuțe, canapele.

Cărturești Muzeu a devenit un punct de întâlnire. Angajații din zona istorică a orașului vin adesea în pauza de masă să citească sau să lucreze la laptop, atrași de atmosfera aparte. Librăria, și în special Cărturești, nu este doar un loc – este un ritual, o experiență. Este acel tip de spațiu care nu poate fi replicat de niciun format digital, pentru că întreține comunități vii și creează legături reale, umane. Librăriile noastre sunt ca oamenii: își fac prieteni, inspiră loialitate și cultivă emoții autentice…

Un final frumos pentru acest interviu! Totuși, în calitate de post scriptum: ce mesaj aveți pentru noi, cititorii?

Vă îndemn să intrați într-o librărie măcar o dată pe săptămână. Și să-i încurajați și pe colegii sau prietenii voștri să facă la fel. Nu trebuie neapărat să cumpărați ceva. Doar priviți cărțile, citiți titlurile, judecați copertele, strâmbați din sprânceană dacă ceva nu vă convinge, zâmbiți când o carte vă atrage și răsfoiți-o în tihnă. Veți ieși de acolo cu o stare mai bună, poate chiar cu un gând nou, cu o idee care vă mișcă. Veți simți că sunteți un pic alt om – cu siguranță, un om mai bun.

Vă mulțumim!

Despre Cărturești Chișinău

Prima librărie Cărturești – concepută ca o comunitate de idei în jurul cărților – a fost inaugurată în anul 2000, la București. În timp, Cărturești a devenit mult mai mult decât o rețea de librării: un reper cultural, o stare de spirit, un spațiu viu al întâlnirilor dintre oameni, idei și valori. De-a lungul anilor, brandul a fost recunoscut pentru inovație și autenticitate, obținând distincții precum titlul de „Cea mai cool librărie din România” și locul al treilea în Top 100 cele mai cool branduri din România (Forbes Awards, 2013).

Pentru contribuția sa remarcabilă la promovarea culturii și pentru calitatea interacțiunii cu publicul, Cărturești România a fost desemnat Superbrand în cadrul Programului Superbrands în anii 2008, 2009 și 2013, o distincție care onorează excelența în branding și încrederea pe care o inspiră brandurile de top în rândul consumatorilor.

În 2019, Cărturești trece Prutul și deschide prima librărie la Chișinău. Rapid, acest nou spațiu devine mai mult decât un loc de vânzare a cărților – se transformă într-un adevărat centru comunitar al culturii. Cărturești Chișinău oferă nu doar o selecție atent curatoriată de titluri, ci și un loc prietenos, unde se poate citi, discuta, explora și lansa idei și noutăți editoriale. Pe lângă cărți, vizitatorii pot descoperi aici ediții rare, jocuri și jucării ingenioase, papetărie creativă, porțelanuri fine, muzică, filme și obiecte care inspiră. Cărturești Chișinău este, în esență, o experiență – una care te conectează cu tine însuți, cu ceilalți și cu lumea ideilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Consiliera Maiei Sandu pentru relații cu cetățenii a demisionat. Va activa la ambasada R. Moldova în Irlanda

Consiliera prezidențială pentru relații cu cetățenii, Larisa Miculeț, a demisionat. Aceasta a anunțat pe Facebook că, în continuare, va activa în calitate de șef interimar al misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Irlanda.

Președinta Maia Sandu a semnat astăzi, 29 mai, un decret privind eliberarea Larisi Miculeț din funcția de consilier pentru relații cu cetățenii, în baza cererii de demisie.

Miculeț a anunțat că urmează să plece în Irlanda, unde va activa la ambasada Republicii Moldova.

La un an după revenirea mea în Republica Moldova, voi merge din nou, pentru o perioadă, în Irlanda, în calitate de șef interimar al misiunii diplomatice a Republicii Moldova, într-un context deosebit de important, viitoarea Președinție a Irlandei la Consiliul Uniunii Europene”, a transmis aceasta.

Larisa Miculeț are o carieră vastă și diversă în serviciul public, cu o experiență de peste patru decenii în domeniul juridic și diplomatic. Anterior, a ocupat funcția de ambasadoare extraordinară și plenipotențiară a Republicii Moldova în Irlanda.

În mai 2025, Miculeț a fost numită consilieră prezidențială pentru relațiile cu cetățenii.

Colaj NM

Camionul cu armament de la Leușeni-Albița: cinci bărbați au fost trimiși în judecată. Ce riscă

Cinci bărbați au fost trimiși în judecată în dosarul de contrabandă cu armament militar din Ucraina către Israel. Informația a fost comunicată pe 29 mai de Procuratura Generală. Cazul este legat de camionul cu armament descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie 2025 la vama Albița-Leușeni, care a declanșat anchete în R. Moldova și România. Conform procurorilor, dosarul a fost trimis în instanță pe baza a trei capete de acuzare, iar pedeapsa maximă pentru aceste infracțiuni este de 10 ani închisoare. Armele și munițiile vizate ar fi fost aduse în Moldova începând cu 2023 și declarate în vamă drept „articole de foi de metal negru”. În context, procurorii au prezentat lista armamentului și munițiilor declarate fals.

Despre învinuiți

Conform Procuraturii Generale, cei cinci bărbați sunt din Chișinău și Dubăsari, cu vârste cuprinse între 39 și 56 de ani. Aceștia se află în arest preventiv.

Învinuiții au avut roluri diferite în schema de contrabandă, au comunicat procurorii. Este vorba despre organizatorul schemei de contrabandă, asistentul logistic al acestuia, inclusiv cu rol de depozitare a armamentului, brokerul care perfecta actele vamale, exportatorul care gestiona compania vizată și șoferul care a adus armele și munițiile din Ucraina. Conform procurorilor, șoferul care a încercat să le treacă în România este investigat în statul vecin.

Procurorii susțin că dosarul a fost trimis în instanță pe baza a trei capete de acuzare: introducerea ilegală în Moldova a armamentului, păstrarea ilegală a acestuia și tentativa de scoatere ilegală din țară.

„Pedeapsa maximă pentru aceste infracțiuni este de 10 ani închisoare”, au precizat procurorii. Una dintre cele cinci persoane își recunoaște vinovăția.

Despre armament

În ceea ce privește armamentul militar, procurorii au precizat că acesta rămâne în custodia autorităților din România.

Conform Procuraturii Generale, armele și munițiile vizate ar fi fost aduse în Moldova începând din 2023 și până în noiembrie 2025. În vamă, acestea au fost declarate în mod fals drept „articole de foi de metal negru” și au fost ambalate în lăzi de lemn sigilate, cu folosirea unor materiale de disimulare denumite „anti-scaner”, pentru a împiedica detectarea acestora la controlul vamal.

Armamentul și munițiile declarate fals includ următoarele articole:

  • lansator portabil de rachete sol-aer; 
  • tub de lansare a sistemului portabil de rachete anti aeriene;
  • 8 aruncătoare portabile de grenade antitanc RPG; 
  • 7 tuburi de lansare și transportare a rachetei reactive antitanc RPG;
  • tub de lansare transportare a rachetei reactive antitanc RPG de alt model;
  • 13 containere de lansare şi transportare, părti componente a sistemului de rachete antitanc;
  • alte 5 obiecte asemănătoare tuburilor de lansare transportare a rachetei reactive antitanc;
  • 18 sisteme antitanc cu rachetă ghidată laser; 
  • dronă avariată.
Procuratura Generală a Republicii Moldova
Procuratura Generală a Republicii Moldova

Amintim că un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie 2025 la vama Albița-Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Conform procurorilor români, transportul avea ca destinatar un beneficiar din Israel.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane pentru 72 de ore. Ulterior, pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. 

Dmitri Constantinov nu se mai află în căutare: Curtea de Apel Sud a anulat măsura, după recursul avocatului

Fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, nu mai este dat în căutare. Curtea de Apel Sud a anulat decizia prin care a fost dispusă măsura, transmite IPN.

Curtea de Apel Sud a admis recursul depus de avocatul lui Dmitri Constantinov și a anulat încheierea Judecătoriei Comrat privind anunțarea în căutare. Conform hotărârii instanței, o persoană poate fi anunțată în căutare în calitate de condamnat, doar după ce sentința devine definitivă. În cazul lui Constantinov, verdictul primei instanțe era încă supus apelului, iar procedura de executare a pedepsei nu putea fi aplicată.

Amintim că, pe 26 decembrie 2025, Judecătoria Comrat l-a condamnat pe Dmitri Constantinov la 12 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, într-un dosar privind delapidarea a 46 milioane de lei și abuz de serviciu. Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar la scurt timp, poliția a anunțat că acesta nu se află la domiciliu și a cerut instanței să-l anunțe în căutare pentru executarea pedepsei. Pe 29 decembrie 2025, instanța a admis solicitarea.

În martie 2026, șeful Inspectoratului General al României, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că Dmitri Constantinov se ascunde în regiunea transnistreană, care nu se află sub controlul autorităților constituționale ale Republicii Moldova. El a menționat că fostul președinte APG ar locui în apartamentul unui prieten din Tiraspol.

Colaj NM

Svetlana Dogotaru, aleasă viceprimar al Chișinăului: PAS a acuzat ilegalități, primarul a reacționat

27 de consilieri au aprobat candidatura arhitectului-șef al capitalei, Svetlana Dogotaru, propusă de Ion Ceban, pentru funcția de viceprimar al Chișinăului, responsabil de domeniile urbanismului și arhitecturii. Decizia a fost luată pe 29 mai, la ședința CMC. Fracțiunea PAS a părăsit sala de ședințe înainte de vot, însă ulterior s-a întors și a calificat decizia drept „o ilegalitate”. „Până nu-i demis un viceprimar sau nu pleacă singur, noi nu putem numi un alt viceprimar”, a declarat fracțiunea, referindu-se la cazul Irinei Gutnic. „A fost numită prin dispoziție, a fost eliberată prin dispoziție”, a reacționat primarul Ion Ceban, în contextul demiterii Irinei Gutnic.

Decizia din CMC a fost luată după ce, pe 25 mai, Ceban a anunțat că Dogotaru va fi propusă pentru funcția de viceprimar responsabil de arhitectură și urbanism, iar viceprimarul Ilie Ceban, responsabil până atunci de domeniul urbanismului, va prelua atribuțiile viceprimarului responsabil de domeniul juridic, funcție deținută de Irina Gutnic până la demitere.

Astfel, la ședința CMC din 29 mai, consilierii au luat act de încetarea înainte de termen a mandatului de viceprimar al Irinei Gutnic. Ulterior, a fost pus în discuție proiectul privind numirea Svetlanei Dogotaru în funcția de viceprimar. În cadrul ședinței, Ceban a cerut susținerea consilierilor pentru numire, menționând că „nu există persoană mai pregătită, la această etapă, în Republica Moldova pentru a deține această funcție”.

Cu votul a 27 de consilieri, proiectul a fost aprobat, inclusiv cu susținerea a 20 de consilieri ai Mișcării Alternativa Națională (MAN), partid condus de primar, a doi consilieri ai Partidului Socialiștilor și a consilierului Chiril Moțpan. La acel moment, s-a anunțat că fracțiunea PAS nu era prezentă în sală.

Mai târziu, la tribuna CMC și-au făcut apariția consilierii PAS. „Voi acum ați participat la o ilegalitate. (…) Tu nu poți vota numirea unui viceprimar fără ca să fie o decizie de demitere a celuilalt. Cum ați putut vota un viceprimar pe o poziție care nu este goală? (…) Trebuie să luăm de pe camere și să vedem, în general, dacă a fost cvorum. (…) Legea spune clar: viceprimarul se demite, la propunerea primarului, de Consiliul Municipal. Până nu-i demis un viceprimar sau nu pleacă singur, noi nu putem numi un alt viceprimar. (…) Nu susțineți proiectele ilegale ale lui Ion Ceban”, a declarat vicepreședintele fracțiunii PAS din CMC, Dumitru Ivanov.

Ulterior, consilierii PAS au părăsit sala de ședințe, fiind urmați și de aleși locali din alte fracțiuni. În consecință, președintele ședinței, Denis Șova, a constatat lipsa cvorumului și a anunțat întreruperea ședinței.

„Ei nu vin la lucru de foarte mult timp, dar dacă vin fac gălăgie”, a reacționat Ceban. „Au existat 27 de voturi, au votat 27 de consilieri pentru ca doamna Dogotaru să ajungă viceprimar”, a spus ulterior Ceban în timpul unor declarații pentru jurnaliști. „A fost numită prin dispoziție, a fost eliberată prin dispoziție”, a adăugat Ceban, în contextul demiterii Irinei Gutnic.

Cine este Svetlana Dogotaru

Svetlana Dogotaru a fost numită în funcția de arhitectă-șefă al municipiului Chișinău și șefă a Direcției Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare în octombrie 2019.

Potrivit CV-ului său, Svetlana Dogotaru absolvit mai multe instituții de învățâmânt superior: Universitatea Tehnică, Facultatea Arhitectură şi Urbanism (1980 – 1985), Academia de Administrare Publică, masterat în administraţia publică ((2000 – 2003), Institutul Nistrean de Economie și Drept, licențiată în drept (1999 – 2003), Academia Ştefan cel Mare, masterat în drept administrativ (2004 – 2005).

În luna iunie 2019, Dogotaru a fost numită în funcția de secretat de stat al Ministerul Economiei și Infrastructurii, de către ministrul de atunci, Vadim Brînzan. În noiembrie, aceasta a demisionat, după căderea guvernului condus de Maia Sandu. Totodată, între anii 2001-2004, aceasta a deținut funcția de prim – viceministru al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului.

În februarie 2024, CNA și procurorii au descins cu percheziții într-un dosar de abuz de serviciu, în care erau vizați arhitectul-șef al capitalei, Svetlana Dogotaru, și un agent economic. CNA anunța că funcționara și administratorii unei companii de construcție din capitală ar fi pus la cale o schemă prin care urmăreau scopul deposedării municipalității de un lot de teren. Dogotaru a respins acuzațiile. Detalii AICI.

constanta.mid.ru

România închide Consulatul general al Rusiei la Constanța, după incidentul de la Galați

România închide Consulatul general al Federației Ruse la Constanța în calitate de măsură de retorsiune, după ce o dronă s-a prăbușit peste un bloc locativ din Galați. De asemenea, consulul general rus la Constanța a fost declarat persona non-grata. Între timp, Moscova a anunțat că va oferi un răspuns la acțiunile Bucureștiului.

Într-o conferință de presă, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele României, Nicușor Dan, a declarat că „întreaga” responsabilitate pentru incidentul de la Galați îi aparține Rusiei.

Față de această situație, consulul general al Federației Ruse la Constanța a fost declarat persona non-grata și Consulatul general al Federației Ruse la Constanța se va închide”, a declarat liderul de la Cotroceni.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a fost informat despre prăbușirea dronei peste o clădire rezidențială din România.

În paralel, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru TASS că Moscova va răspunde la măsurile de retorsiune ale Bucureștiului.

Amintim că, pe 29 mai, în jurul orei 02:00, o dronă de război s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din Galați, pe fondul invaziei ruse din Ucraina. Impactul a fost urmat de o explozie și un incendiu într-un apartament de la etajul 10 al imobilului. O mamă și copilul său au suferit arsuri minore și au fost transportați la spital. Alte două persoane, care au suferit atacuri de panică, au primit îngrijiri la fața locului.

În reacție, președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare al Țării. El a calificat cazul drept drept „cel mai grav” incident care a afectat România de la începutul invaziei ruse din Ucraina.

NATO și liderii Uniunii Europene au condamnat incidentul și au transmis mesaje de solidaritate cu România.

Totodată, Nicușor Dan a discutat la telefon cu secretarul general al NATO, Marko Rutte, despre incident. Șeful Alianței Nord-Atlantice a transmis că NATO este pregătit să apere „fiecare centimetru” al teritoriului său. „Vom continua să ne consolidăm capacitatea de reacție pentru a descuraja și a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a celor reprezentate de drone”, a spus Rutte.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: