sanatateinfo.md

„Luați-vă mortul acasă“. Un cuplu din Moldova își îngrijește de 11 ani copilul aflat în stare vegetativă

2012 a fost cel mai greu an din viața familiei Răbovilă, scrie sanatateinfo.md. Atunci, practic, și-au pierdut copilul. Maxim, fiul lor, s-a înecat în piscina unei case de vacanță dintr-o suburbie a Moscovei, unde lucra tatăl său, Ianic. Copilul nu a murit, dar de mai bine de 11 ani este în stare vegetativă, țintuit la pat. Este deja adolescent, care într-un an va împlini majoratul. Este hrănit prin sondă și singurele reflexe pe care le are sunt suspinele și surâsul. Părinții lui spun că astfel își pot da seama dacă ceva îl doare sau dacă visează. Ei s-au resemnat cu gândul că Maxim nu-și va mai reveni, deși speranța într-o minune, nu i-a părăsit niciodată.

Cum s-a întâmplat tragedia 

Ianic și Diana sunt dintr-un sat din nordul Moldovei. Ca multe alte familii din localitate, bărbatul câștiga bani pentru viață în Rusia. Mai exact, era angajat la o familie de ruși dintr-o suburbie a Moscovei. În vara ceea a hotărât să-și ia soția și fiul cu el pe timp de vară. Doar fiica mai mare a rămas la bunici.

Casa de vară în care trăiau în Rusia avea un mic bazin în curte. Maxim nu se scălda niciodată singur. Din contra, îi era frică de apă. Era sub stricta supraveghere a mamei.

Într-o zi, bărbatul plecase la un vecin după instrumente, iar mama lui Maxim rămăsese să spele vesela. Femeia a declarat că într-un moment s-a prins că e prea liniște și l-a strigat. Pentru că nu i-a răspuns, a ieșit pușcă din casă. A luat-o direct spre bazin.

L-am văzut la fundul bazinului. Asta era strașnic…”, a spus femeia. Șocul a fost atât de mare încât Diana a sărit în apă fără să știe să înoate.

Acolo era un rulou cu peliculă cu care se acoperea acel bazin ca să nu cadă gunoaie în el. Eu, cum l-am apucat pe dânsul și voiam să ies de acolo, m-am apucat de ruloul acela. El se desfăcea și ne duceam la fund amândoi, și tot așa de câteva ori, dar am reușit să ies, să-l pun pe mal și tot am încercat să-l apăs, dar nu-mi reușea. Eram în stare de șoc, am strigat în gura mare și am alergat în stradă după soț. Nu știam la care dintre vecini a intrat”, a relatat femeia.

Tentativele de resuscitare ale tatălui nu au dat roade nici ele. Vecinii au chemat ambulanța, dar pentru că erau cetățeni străini și nu aveau asigurare medicală, a refuzat să vină.

Atunci Ianic l-a rugat pe un vecin să-i ducă la spital cu mașina personală. Toți s-au mobilizat să-l salveze pe copilul timid, căruia, din povestirile părinților, îi plăceau enorm de mult gândăceii, fluturașii, omizile. „Cred că se juca prin preajmă sau s-a aplecat după ceva lângă bazin. Lui îi plăcea să se joace cu gândăcei, fluturași…”, a spus femeia.

Desculți și îmbrăcați în pantaloni sport, soții Răbovilă au urcat în mașina vecinului și s-au pornit la spital. Au trebuit să aștepte să treacă un tren, apoi, ca să nu piardă și mai mult timp s-au oprit lângă un echipaj de poliție și i-au rugat să-i ducă la spital.

Eu am ieșit cu copilul în brațe, am strigat și i-am rugat… Ne-au suit la ei în mașină, au pornit sirena și ne-au dus la spital”, a comunicat bărbatul.

Situațiile din spital și apelul către Ambasada Moldovei la Moscova 

Medicii l-au preluat pe micuț de urgență și au reușit să-i pornească inima. Dar din păcate nu au reușit să-i salveze creierul. Maxim nu avea niciun reflex. Era în comă profundă.

Ne-au transferat la Moscova la spitalul Tușinskaya, spitalul orășănesc pentru copii. Când am ajuns acolo, medicul a ieșit și a spus că din păcate creierașul este mort, nu are șanse nici măcar să înghită… Poate, poate să aibă careva reflexe, dar așa copii, așa pacienți trăiesc cel mult 10 ani”, a povestit bărbatul sursei citate.

La spitalul pentru copii, Maxim a fost internat aproximativ 7 luni. În toată această perioadă Ianic și Diana au făcut naveta din suburbie până la Moscova. Făceau o oră pe drum.

Au încercat să revină în Moldova, dar aveau nevoie de condiții de transport speciale. S-au adresat la Ambasada Moldovei la Moscova, însă fără folos. Soții Răbovilă spun că nimeni nu a ridicat un deget pentru ei.

După 7 luni, medicii de la spitalul Tușinskaya le-au spus franc că nu-l mai pot ține și să-l ia acasă: „Luați-vă mortul acasă”. Într-un final au trebuit să plece. Au găsit o băbuță care locuia în apropierea spitalului și care s-a oferit să-i ajute. Femeia a primit-o doar pe Diana și fiul ei bolnav. De Ianic se temea și nu l-a primit în casă. Așa că bărbatul a fost nevoit să doarmă pe scări în plină iarnă.

După un an și ceva petrecut prin spitalele și hospice-urile din Rusia, soții Răbovilă au reușit să ajungă acasă. Doar că nici atunci nu au fost ajutați de autoritățile de la Chișinău. Singurul ajutor care li s-a propus de la Ambasada țării noastre la Moscova a fost să-i aducă cu trenul.

Cum au ajuns în Moldova

Ksenia Vladimirovna, așa o cheamă pe directoarea unui hospice din Rusia care le-a cumpărat bilete la avion și le-a asigurat și un medic reanimatolog care i-a însoțit până acasă. La aeroportul din Chișinău îi aștepta o ambulanță veche, fără aparate de oxigen, care i-a transportat la Institutul Mamei și Copilului.

Soții Răbovilă au învățat atât de multă medicină în timp, încât acum spun că pot să instruiască și asistentele medicale cum să aibă grijă de astfel de pacienți precum Maxim.

Părinții lui Maxim cred că în timp, medicii din Moldova au comis unele erori. Uneori din neștiință, alteori din lipsă de empatie. De exemplu, pentru că nu i-au schimbat la timp gastro-stoma, au crescut mușchii în jurul ei, ceea ce îi provocau copilului dureri.

Părinții spun că deși au încercat să le facă legătura medicilor moldoveni cu cei din Rusia, aceștia ar fi refuzat. Abia după ce s-au adresat Ministerului Sănătății, s-au găsit medici de aici din țară care au spus că știu cum să pună o gastro-stomă. Operația a fost însă una nereușită, motiv din care nici medicii de la alt spital terțiar nu au vrut să o schimbe. Explicația lor a fost că riscul de deces e mare.

Apoi Maxim a început să facă des pneumonie. Părinții nu înțelegeau care e problema. Au descoperit la o tomografie că doi dintre dinții de lapte au căzut și au ajuns în plămâni.

Au stat dinții în plămâni și erau plămânii cu infecție. Tot pe mine mă învinuiau. Ba că nu îl întorc mai des, ba că nu fac regula cum trebuie, că stă mult cu fața în sus și face pneumonie din cauza asta. Pentru că nu mai ieșeam din spital, medicul s-a gândit să ne facă o tomografie și ne spune: „ Opa, da el are nu știu ce acolo corp străin”. În aproape 2 ani, cât au stat dinții în plămâni nu au putut să-i facă o tomografie la plămâni. El avea dinți în plămâni și ei nu știau”, a spus mama băiatului.

Cheltuielile familiei 

Cheltuielile lunare ale familiei se ridică la cel puțin 15 mii de lei, iar cum că totul s-a scumpit, ajung și la 1 mie de euro.

O sticluță de mâncare pentru Maxim costă în jur de 150  lei jumătate de litru. Băiatul mănâncă una pe zi, câte 200 de grame la o masă. Părinții îi mai dau și terci. Pentru funcția de asistent personal, Diana are un salariu de 4.500 de lei, iar pentru grad de invaliditate Maxim primește 1.800 de lei pe lună. La acești bani se adună și salariul tatălui, care lucrează din două în două zile, ca să-și poată ajuta soția.

Soții Răbovilă spun că reușesc să facă față cu greu cheltuielilor, iar ceea ce îi salvează sunt ajutoarele pe care le primesc de la organizații neguvernamentale la care se adresează periodic și câteva familii din străinătate, care au avut sau au copii în situații similare.

Familia Răbovilă trăiește la etajul 3 al unui bloc din Capitală. Soții spun că atunci când trebuie să meargă la spital, își iau copilul în brațe, coboară atent pe scări, îl urcă în ambulanță și îl duc la spital. Așa se întâmplă de 5 sau 6 ori pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Vettingul se prelungește. De ce evaluarea judecătorilor și procurorilor nu a fost finalizată în termen: ANALIZĂ

Evaluarea externă a integrității etice și profesionale (vetting) a judecătorilor și procurorilor, demarată în Moldova în 2022, a întâmpinat numeroase dificultăți și întârzieri pe parcursul acestui proces. Inițial, verificările trebuiau să se finalizeze până la 31 decembrie 2025, însă, la începutul acestui an, a devenit clar că termenele stabilite nu vor putea fi respectate. Prin urmare, Parlamentul a adoptat măsuri de urgență: a extins componența comisiilor de vetting și a prelungit termenul-limită cu un an. NM explică care este stadiul actual al procesului de verificare și care sunt rezultatele preliminare ale acestuia.

Autoritățile au extins componența comisiilor de vetting

Până în aprilie 2025, Comisia de vetting nr. 2, care se ocupă cu evaluarea judecătorilor, a finalizat verificarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție și aproape a tuturor judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Verificarea procurorilor este, însă, mai problematică. Comisia nr. 3, responsabilă pentru evaluarea procurorilor, a anunțat la sfârșitul lunii mai 2024 începutul vettingului la Procuratura Anticorupție (PA), însă până la sfârșitul lunii aprilie 2025 situația a rămas aproape neschimbată: procurorii PA așteptau în continuare invitațiile pentru următoarea etapă a procesului de verificare.

Problema principală a constat în lipsa de specialiști în secretariatul Comisiei nr. 3. De asemenea, procesul a fost întârziat și din cauza unui proiect de lege inițiat de partidul aflat la guvernare PAS, care prevede fuziunea PA și a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizaționale și Cauze Speciale (PCCOCS), aprobat de majoritatea parlamentară în prima lectură pe 20 februarie.

După rezolvarea problemei legate de personalul secretariatului, a fost necesar să se recupereze timpul pierdut. Pe 5 februarie, Ministerul Justiției a propus extinderea comisiei de la șase la nouă membri, însă parlamentul a aprobat acest lucru abia pe 10 iulie. În Comisia nr. 2 au fost adăugați expertul în reformele judiciare Gerrit-Mark Sprenger (observator la o evaluare similară în Albania), juristul olandez Marcel van de Wetering și fostul director al Centrului Național Anticorupție (CNA) din Moldova, Iulian Rusu. În Comisia nr. 3 au fost incluși expertul român în politica anticorupție Laura Oana Ștefan, judecătorul italian Pierangelo Padova și avocatul moldovean Ion Graur.

O altă modificare semnificativă a rămas practic neschimbată în spațiul public: parlamentul a amânat termenul de finalizare a verificărilor cu un an — până pe 31 decembrie 2026. Amendamentul a fost adoptat pe 10 iulie, la ultima ședință a actualului parlament, în cadrul unui alt proiect de lege privind mecanismele interne de evaluare a activității în organele de autoguvernare ale sistemului judiciar și al procuraturii. Menționăm că în cadrul aceleași ședințe, parlamentul a aprobat 79 de proiecte legislative diferite.

Vettingul Curții de Apel este aproape finalizat

Conform informațiilor de pe site-ul Comisiei nr. 2, 40 de judecători ai Curții de Apel Chișinău au fost notificați cu privire la începutul procesului de verificare. În termen de 20 de zile, aceștia trebuiau fie să accepte să participe la evaluare, fie să demisioneze. În urma acestui proces, 21 de judecători au demisionat. Dintre cei rămași, cinci au trecut cu succes verificarea (iar concluziile comisiei au fost aprobate de Consiliul Superior al Magistraturii), patru nu au trecut și vor fi destituite, iar două cazuri sunt încă în așteptarea deciziei comisiei. În cazul a opt judecători, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dispus o verificare suplimentară — legea permite acest lucru doar o singură dată. Verificările suplimentare de obicei se desfășoară mai rapid, întrucât toate documentele necesare au fost deja colectate.

Deși procesul de vetting a început cu Curtea de Apel Chișinău, verificarea Curții de Apel Bălți ar putea fi finalizată mai devreme: 12 dintre cei 15 judecători au demisionat și nu vor participa la evaluare. Dintre cei rămași, doi au trecut cu succes verificarea, iar o judecătoare nu a trecut, dar poate contesta decizia în fața Curții Supreme de Justiție.

O situație similară se regăsește și la Curtea de Apel Sud (Comrat și Cahul): trei dintre cei opt judecători au demisionat, trei au trecut cu succes verificarea (rapoartele comisiei nr. 2 fiind aprobate de CSM), un judecător a susținut interviul și așteaptă decizia, iar al doilea încă nu a participat la interviu.

În următoarea etapă, comisia va începe verificarea președinților și vicepreședinților instanțelor teritoriale.

Vettingul Procuraturii Anticorupție abia a început

Evaluarea externă a procurorilor acoperă Procuratura Anticorupție (PA), PCCOCS, Procuratura Generală, precum și președinții și vicepreședinții procuraturilor teritoriale. Deocamdată, procesul a avansat doar la PA. În lista pentru verificare se află 56 de procurori, dintre care 21 au lucrat anterior în PA sau au fost delegați acolo din alte procuraturi. După anunțul privind începutul verificării, 10 procurori au demisionat.

Comisia nr. 3 a verificat deja conducerea PA, inclusiv șeful interimar Marcel Dumbrăvan și vicepreședinții Octavian Iachimovschi și Mariana Leahu – toți au trecut cu succes verificarea. De asemenea, doi procurori care au participat la concursurile pentru posturi în colegiile interne ale Consiliului Superior al Procurorilor au trecut vettingul și nu va fi necesar să-l repete.

Deocamdată, doi procurori din PA nu au trecut formal verificarea: fosta șefă a instituției, Veronica Dragalin, și Irina Toncoglaz. Dragalin a demisionat în martie, după începerea verificării, iar conform legii, aceasta este considerată o nepromovare automată a procesului. Celălalt procuror nu a furnizat documentele solicitate la termen, invocând faptul că nu a primit notificarea și se afla în concediu. Comisia a solicitat dovezi convingătoare, dar procurorul nu le-a prezentat.

Pe site-ul comisiei sunt afișate acum listele procurorilor din PCCOCS și Procuratura Generală care trebuie să treacă prin verificare. La sfârșitul lunii iulie, Comisia nr. 3 i-a audiat pe adjunctul interimar al procurorului general interimar, Sergiu Rusu, și pe șeful interimar al PCCOCS, Victor Furtună.

***

Vettingul în Moldova a început ca parte a procesului de reformă a sistemului judiciar. Prima comisie de vetting, cunoscută sub numele de Pre-vetting, s-a concentrat pe verificarea candidaților pentru organele de autoguvernare – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acestei comisii a început în vara anului 2022. Ulterior, au fost formate alte două comisii pentru verificarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de verificarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Obiectivul acestei comisii este de a verifica judecătorii Curților de Apel, judecătorii și candidații pentru Curtea Supremă de Justiție, precum și președinții și vicepreședinții instanțelor. Comisia nr. 3, care se ocupă de procurori, a început să lucreze în decembrie 2023. Aceasta trebuie să verifice procurorii procuraturilor specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și șefii procuraturilor teritoriale și vicepreședinții acestora.

Fiecare comisie este compusă din trei juriști moldoveni (doi desemnați de majoritatea aflată la guvernare, iar unul de opoziție). De asemenea, comisiile includ câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi. Termenul inițial pentru finalizarea vettingului a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la aceeași dată din 2026. Însă chiar și după această dată, comisiile vor continua să lucreze până la finalizarea examinării tuturor plângerilor judecătorilor și procurorilor care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting, în fața Curții Supreme de Justiție.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: