Андрей Мардарь / NewsMaker

A doua zi de proteste la CEC. Manifestanții cer deschiderea a 198 de secții de votare în diaspora (LIVE NM)

Pentru a doua zi consecutiv, în fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC) se protestează. Manifestanții, printre care și concurenți electorali, solicită un număr mai mare de secții de votare în cadrul scrutinului parlamentar din 11 iulie. La ora 15:00 este planificată ședința CEC, în cadrul căreia ar putea fi revăzută hotărârea privind constituirea unui număr de 139 de secții de votare în diaspora. Protestarii cer deschiderea a 198 de secții de votare în străinătate.

Manifestanții sunt nemulțumiți că, în cadrul ședinței din 5 iunie, CEC a decis constituirea unui număr de 139 de secții de votare în afara țării, pentru alegerile parlamentare anticipate, același număr ca la scrutinul prezidențial din noiembrie 2020. Asta în pofida faptului că circa 100 de mii de moldoveni stabiliți în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie. Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții de votare.

Protestatarii au venit în fața CEC cu jumătate de oră înainte de ședința membrilor comisiei. În ajun, președintele CEC Dorin Cimil a declarat, într-o emisiune televizată, că decizia din 5 iunie ar putea fi modificată.

Un protest față de decizia CEC din 5 iunie a avut loc și în ajun, pe 7 iunie. La manifestație au participat susținători, dar și membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Liberal Democrat (PLDM), Platformei Demnitate și Adevăr (DA),  Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Partidului „Democrația Acasă” (DA), Partidului Unității Naționale (PUN) și Partidului „Puterea Oamenilor”.

De asemenea, la demonstrație au fost văzuți omul de afaceri Veaceslav Platon, pe care mulțimea l-a huiduit, și ex-deputatul român Cristian Rizea, care urma să candideze la funcția de deputat pe lista Partidului „NOI”, însă pe ultima sută de metri nu a fost inclus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Le Figaro

Noua Caledonie, teritoriu francez, ar putea deveni stat. Însă nu va obține independență deplină

Susținătorii și opozanții independenței teritoriului francez de peste mări Noua Caledonie, situat pe un arhipelag din Oceanul Pacific, au semnat pe 12 iulie un acord privind crearea unui nou stat. Acordul prevede că Noua Caledonie va obține autonomie, dar nu și independență deplină față de Franța. Înainte ca documentul privind noul stat să intre în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Parlamentul Franței și prin referendum în Noua Caledonie.

Potrivit ziarului Le Figaro, acordul prevede că Noua Caledonie va rămâne sub controlul Franței, dar va obține statutul de stat, consacrat în Constituția franceză. „Nu există analogii pentru un astfel de aranjament statal în lume”, notează publicația, adăugând că acordul va fi supus unui referendum, care va avea loc în 2026. Ulterior, în Noua Caledonie vor avea loc alegeri.

Acordul prevede că locuitorii Noii Caledonii vor avea dreptul la dublă cetățenie — caledoniană și franceză — însă cetățenia caledoniană va fi inseparabilă de cea franceză. Statul Noua Caledonie va primi competența de a-și construi în mod independent relațiile internaționale, iar Franța se angajează să ofere sprijin pentru dezvoltarea economică a noului stat.

În plus, acordul stabilește un plan de redresare a economiei insulei, care include, printre altele, reluarea și extinderea extracției și prelucrării nichelului — principala resursă naturală a teritoriului.

Conform DW, Franța a instaurat controlul asupra Noii Caledonii în anul 1853, iar în 1946 i-a acordat acestui teritoriu colonial statutul de posesiune franceză de peste mări. Noua Caledonie este al treilea cel mai important producător de nichel din lume, însă industria se află în stare de criză, iar unul din cinci locuitori ai teritoriului trăiește sub pragul sărăciei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: