Андрей Мардарь / NewsMaker

A doua zi de proteste la CEC. Manifestanții cer deschiderea a 198 de secții de votare în diaspora (LIVE NM)

Pentru a doua zi consecutiv, în fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC) se protestează. Manifestanții, printre care și concurenți electorali, solicită un număr mai mare de secții de votare în cadrul scrutinului parlamentar din 11 iulie. La ora 15:00 este planificată ședința CEC, în cadrul căreia ar putea fi revăzută hotărârea privind constituirea unui număr de 139 de secții de votare în diaspora. Protestarii cer deschiderea a 198 de secții de votare în străinătate.

Manifestanții sunt nemulțumiți că, în cadrul ședinței din 5 iunie, CEC a decis constituirea unui număr de 139 de secții de votare în afara țării, pentru alegerile parlamentare anticipate, același număr ca la scrutinul prezidențial din noiembrie 2020. Asta în pofida faptului că circa 100 de mii de moldoveni stabiliți în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie. Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții de votare.

Protestatarii au venit în fața CEC cu jumătate de oră înainte de ședința membrilor comisiei. În ajun, președintele CEC Dorin Cimil a declarat, într-o emisiune televizată, că decizia din 5 iunie ar putea fi modificată.

Un protest față de decizia CEC din 5 iunie a avut loc și în ajun, pe 7 iunie. La manifestație au participat susținători, dar și membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Liberal Democrat (PLDM), Platformei Demnitate și Adevăr (DA),  Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Partidului „Democrația Acasă” (DA), Partidului Unității Naționale (PUN) și Partidului „Puterea Oamenilor”.

De asemenea, la demonstrație au fost văzuți omul de afaceri Veaceslav Platon, pe care mulțimea l-a huiduit, și ex-deputatul român Cristian Rizea, care urma să candideze la funcția de deputat pe lista Partidului „NOI”, însă pe ultima sută de metri nu a fost inclus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Shutterstock

Bulgaria renunță la moneda națională și trece la euro

Bulgaria trece la euro începând cu 1 ianuarie 2026, renunțând la utilizarea levei bulgare ca monedă națională. Astfel, statul a devenit al 21-lea membru al zonei euro.

Pe parcursul unei luni, în Bulgaria vor putea fi folosite atât levele, care vor fi retrase treptat din circulație, cât și euro. La plățile efectuate în leve, restul va fi dat în euro. Cursul de schimb este de 1,95 leva pentru 1 euro.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Bulgariei la zona euro este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”.

Acest pas reflectă ani de muncă susținută și angajament, precum și depășirea dificultăților. Euro va aduce beneficii cetățenilor Bulgariei, simplificând plățile și călătoriile. Va deschide noi oportunități pentru afacerile bulgare, permițându-le să profite pe deplin de avantajele pieței noastre comune. De asemenea, va consolida vocea Bulgariei în Europa. Acest pas este benefic pentru Bulgaria însăși și întărește Europa în ansamblu, făcând economia noastră mai rezistentă și mai competitivă la nivel mondial”, a spus von der Leyen.

Potrivit DW, președintele Bulgariei, Rumen Radev, a numit aderarea la zona euro „o alegere strategică într-un moment controversat” și „etapa finală a integrării cu Uniunea Europeană”. Totodată, el a criticat decizia Parlamentului de a renunța la organizarea unui referendum privind trecerea la euro, afirmând că aceasta atestă „o ruptură profundă între clasa politică și societate”.

Amintim că Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au aprobat trecerea Bulgariei la euro în iunie 2025. Decizia a provocat proteste la Sofia și în alte mari orașe ale țării. Oponenții monedei europene comune, inclusiv susținătorii partidului pro-rus „Renașterea”, au invocat riscuri legate de creșterea inflației și de scăderea puterii de cumpărare a populației.

De asemenea, președintele Rumen Radev are o atitudine sceptică față de introducerea monedei euro și a susținut ideea organizării unui referendum. Cu toate acestea, majoritatea proeuropeană din Parlament a respins propunerea, acuzându-l pe șeful statului că promovează o agendă pro-rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: