Андрей Мардарь / NewsMaker

A doua zi de proteste la CEC. Manifestanții cer deschiderea a 198 de secții de votare în diaspora (LIVE NM)

Pentru a doua zi consecutiv, în fața sediului Comisiei Electorale Centrale (CEC) se protestează. Manifestanții, printre care și concurenți electorali, solicită un număr mai mare de secții de votare în cadrul scrutinului parlamentar din 11 iulie. La ora 15:00 este planificată ședința CEC, în cadrul căreia ar putea fi revăzută hotărârea privind constituirea unui număr de 139 de secții de votare în diaspora. Protestarii cer deschiderea a 198 de secții de votare în străinătate.

Manifestanții sunt nemulțumiți că, în cadrul ședinței din 5 iunie, CEC a decis constituirea unui număr de 139 de secții de votare în afara țării, pentru alegerile parlamentare anticipate, același număr ca la scrutinul prezidențial din noiembrie 2020. Asta în pofida faptului că circa 100 de mii de moldoveni stabiliți în diaspora s-au înregistrat prealabil pentru scrutinul din 11 iulie. Ministerul de Externe a propus deschiderea a 190 de secții de votare.

Protestatarii au venit în fața CEC cu jumătate de oră înainte de ședința membrilor comisiei. În ajun, președintele CEC Dorin Cimil a declarat, într-o emisiune televizată, că decizia din 5 iunie ar putea fi modificată.

Un protest față de decizia CEC din 5 iunie a avut loc și în ajun, pe 7 iunie. La manifestație au participat susținători, dar și membri ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Liberal Democrat (PLDM), Platformei Demnitate și Adevăr (DA),  Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Partidului „Democrația Acasă” (DA), Partidului Unității Naționale (PUN) și Partidului „Puterea Oamenilor”.

De asemenea, la demonstrație au fost văzuți omul de afaceri Veaceslav Platon, pe care mulțimea l-a huiduit, și ex-deputatul român Cristian Rizea, care urma să candideze la funcția de deputat pe lista Partidului „NOI”, însă pe ultima sută de metri nu a fost inclus.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Un bărbat, condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia Judecătoriei Criuleni

Un bărbat a fost condamnat pentru violență față de un minor transgen. Decizia, care recunoaște că fapta a fost săvârșită din motive de prejudecată bazate pe identitatea de gen a victimei, a fost pronunțată de Judecătoria Criuleni, sediul Central.

Potrivit hotărârii judecătorești, bărbatul a fost găsit vinovat de comiterea intenționată a violenței domestice asupra unui minor. Instanța i-a aplicat o pedeapsă de 200 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și l-a obligat să achite cheltuieli de judecată în valoare de 7 462 de lei.

GENDERDOC-M, organizație care apără drepturile comunității LGBTQ+, a transmis într-un comunicat că incidentul a avut loc în martie 2024. Instanța a constatat că agresorul a acționat din ostilitate față de identitatea de gen a adolescentului. Acesta a încercat să-l forțeze să renunțe la tranziția hormonală, i-a interzis să ia medicamente și i-a restricționat accesul la telefon.

De asemenea, bărbatul a amenințat că va face publice fotografii personale ale victimei, că va recurge la violență fizică și chiar că îl va încorpora în serviciul militar din regiunea transnistreană. În plus, individul l-a împins, l-a lovit peste față și l-a obligat să-și tundă părul. Expertiza judiciară a confirmat că aceste acțiuni au afectat demnitatea victimei, provocându-i teamă, anxietate și un sentiment de nesiguranță.

Un alt element al hotărârii este faptul că instanța a stabilit explicit că, în cauzele privind violența în familie, împăcarea părților nu înlătură răspunderea penală. Deși victima a declarat ulterior că s-a împăcat cu inculpatul și nu are pretenții față de acesta, instanța a subliniat că infracțiunea de violență în familie nu este una pentru care împăcarea poate duce la încetarea procesului penal.

Această hotărâre transmite un mesaj clar: identitatea de gen a unui copil nu poate fi folosită ca motiv pentru umilire, control, amenințări sau violență. Familia nu este un spațiu în afara legii, iar copiii LGBTQ+ au dreptul la protecție, siguranță și demnitate”, a menționat GENDERDOC-M.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: