PAS

„A fost pus la cale cu ajutorul FSB-ului rusesc”. Deputat PAS, despre atacul cibernetic

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, a venit cu o reacție după ce presupuse discuții pe Telegram ale consilierului prezidențial, Dorin Recean, au fost publicate pe același site, unde acum două zile au apărut conversațiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco. Marian susține că hackerii au publicat printre discuțiile neînsemnate și discuții născocite.

Radu Marian susține că atacul cibernetic asupra mai multor demnitari de stat a fost pus la cale de gruparea hoției și războiului, cu ajutorul FSB-ului rusesc.

„Aceștia au spart canalele de Telegram ale unor colegi și au publicat mai multe conversații. Văzând că nu au găsit decât conversații neînsemnate, au fabricat și discuții născocite, desenând tot ce le trece prin cap.

Frăția penalilor ajutați de FSB va publica, probabil, și alte conversații fabricate tot de ei. Nu le-au plasat pe toate imediat, deoarece le ia timp să le născocească, să traducă din rusă, să le amestece cu cele reale și să introducă fragmente inventate de ei printre discuții reale”, a declarat deputatul.

Marian scrie că acest atac mediatic nu vor opri mișcarea de dreptate și pedepsire a hoților.

„Oricâte minciuni ar născoci, fugarii și hoții trebuie să știe un lucru: niciun atac mediatic, nici oprirea gazului și a energiei, pusă la cale împreună cu patronii lor din FSB, nici fabricarea de discuții nu pot opri mișcarea înainte a țării noastre, dreptatea și pedeapsa hoților. Sancțiunile încep să doară, pedepsele se apropie, iar sub sancțiuni vor cădea și cei care ajută gruparea hoției și războiului să vândă țara. Așa că nu uitați să vă desenați și cătușe, dacă tot v-ați pus pe șotii”, a adăugat el.

Totodată, deputatul PAS informează că a solicitat organelor de drept să investigheze în cel mai scurt timp aceste acțiuni ilegale și să sancționeze vinovații.

Amintim că presupuse discuții pe Telegram ale consilierului prezidențial Dorin Recean au fost publicate pe 11 noiembrie pe același site, unde acum două zile au apărut conversațiile ministrului Justiției Sergiu Litvinenco.

Pe 9 noiembrie, cu puțin timp înainte de ședința Guvernului, canalul de Telegram al președintei Maia Sandu, dar și al vicepremierului Andrei Spînu au fost sparte, fiind publicate mesaje cu critici în adresa guvernării. Atât Președinția, cât și vicepremierul Andrei Spînu au declarat că nu au publicat astfel de mesaje.

În mesajul respectiv a fost indicat și un site, unde au fost publicate presupuse conversații private ale ministrului Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a declarat că este vorba despre un fals. „Am văzut aceste mesaje false, era cumva previzibil, pentru că ajungem la un final și acesta nu este deloc plăcut pentru acele grupări criminale cu care luptăm de mai mult timp și s-au unit și încearcă săptămână submineze procesele care au pornit împotriva lor”, a declarat Litvinenco.

În aceeași zi, miniștrii au aprobat în unanimitate hotărârea privind expedierea la Curtea Constituțională a sesizării cu privire la controlul constituționalității Partidului „ȘOR”. Subiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, chiar în timp ce în afara sediului Executivului se protesta, manifestația fiind organizată de către simpatizanții formațiunii.

Pe 11 noiembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a precizat că nu a încălcat legea, iar conversațiile private scurse pe internet ar fi fost rupte din context cu scopul denaturării informației și manipulării. Potrivit lui Litvinenco, în spatele acțiunii ar fi „hoți și bandiți” care vor să destabilizeze situația din țară și să saboteze parcursul european al Moldovei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Investigație: cum a ajuns statul dependent de o singură firmă pentru monitorizarea electronică a agresorilor. A încasat 6,2 milioane de lei

O singură companie furnizează de ani de zile Inspectoratului Național de Probațiune brățările electronice prin care sunt monitorizați agresorii și persoanele aflate în arest la domiciliu. Infoexpres a obținut șase contracte cu INP, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei, și este și compania care repară dispozitivele defecte, arată o investigație a portalului Europa Liberă Moldova. Monopolul asupra sistemului de monitorizare a revenit în atenție după tragedia de la Măgdăcești, unde un bărbat aflat sub monitorizare electronică și-a ucis soția, apoi s-a sinucis.

Unul dintre dispozitivele furnizate de Infoexpres i-a fost aplicat lui Vasile E., bărbatul care, pe 31 august, și-a ucis soția și apoi s-a sinucis. Brățara i-a fost montată pe 25 august, însă, câteva ore mai târziu, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare. Cartela SIM continua să transmită date, însă locația bărbatului nu mai putea fi văzută.

Vasile E. nu avea interdicție de a părăsi țara și nici nu era consemnat la frontieră. Pe 30 august s-a întors în Republica Moldova, iar a doua zi și-a ucis soția.

În prezent, 354 de persoane sunt monitorizate electronic în Republica Moldova. Dintre acestea, 190 sunt agresori împotriva cărora au fost emise ordine de protecție.

Problemele sistemului erau cunoscute de autorități. În martie 2026, un fost angajat al Inspectoratului Național de Probațiune avertiza Ministerul Justiției că situația este „foarte critică”, iar echipamentele sunt „la limita existenței”.

În același timp, compania Infoexpres a continuat să câștige contracte cu INP.

Primul contract a fost semnat în octombrie 2019 și prevedea furnizarea unui sistem GPS și a unei aplicații de monitorizare electronică, pentru 448 000 de lei. De atunci, compania a obținut șase contracte, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei.

Cel mai recent contract a fost atribuit în iulie 2026. Infoexpres a fost singurul participant la licitație și a oferit 200 de dispozitive pentru 1,612 milioane de lei, fără TVA.

Investigația Europei Libere arată că unele dintre condițiile impuse de INP au făcut dificilă participarea altor companii. Printre acestea se număra obligația ca echipamentele oferite să nu fie vândute altor persoane sau companii din Republica Moldova.

O altă cerință era ca dispozitivele să fie compatibile cu aplicația de monitorizare electronică folosită de INP. Problema este că această aplicație a fost dezvoltată chiar de Infoexpres, iar documentația licitației nu oferea informații tehnice suficiente pentru ca alți producători să știe dacă echipamentele lor sunt compatibile.

Reprezentanții Infoexpres resping acuzațiile că firma ar fi favorizată. Directorul adjunct Igor Iaschevici susține că firma câștigă pentru că echipamentele sale corespund cerințelor stabilite de INP.

Compania nu doar a livrat dispozitivele, ci le-a și reparat. În ultimii doi ani, Infoexpres a primit aproximativ 500 000 de lei pentru servicii de reparație. Printre cele mai frecvente probleme raportate sunt defecțiunile plăcilor electronice, bateriilor, modulelor GPS și GSM și ale componentelor de comunicație.

Acuzațiile privind favorizarea companiei au fost formulate și anterior. În 2023, un raport al Asociației pentru Guvernare și Eficiență și Responsabilă susținea că INP ar fi stabilit criterii tehnice care avantajează Infoexpres. Centrul Național Anticorupție a deschis atunci un dosar penal privind posibila favorizare a companiei. Ancheta nu a fost însă finalizată până în prezent.

După tragedia de la Măgdăcești, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că sistemul de monitorizare electronică a eșuat în protejarea victimei și că procedurile trebuie corectate „urgent”.

Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus Cojuhari.

Directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia după tragedia de la Măgdăcești.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: