mfa.gov.md

A fost semnată Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare dintre Moldova și România. Ce prevede aceasta?

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene Nicu Popescu și omologul său român Bogdan Aurescu au semnat Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare Republica Moldova și România. Documentul a fost semnat la București pe 23 noiembrie, în prezența președinților Maia Sandu și Klaus Iohannis.

Foaia de parcurs face referință la angajamentele ambelor părți pentru:

  • interconexiunea energetică;
  • încheierea unui nou Acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil acordat de România Republicii Moldova, care să îndeplinească funcțiile Acordului semnat în 2010 și ieșit din vigoare la 28 martie 2021;
  • infrastructura de transport – construcția podului rutier Ungheni (România) – Ungheni (Republica Moldova), consolidarea podului rutier Galați-Giurgiulești, reabilitarea podului feroviar Galați-Giurgiulești;
  • comunicații și societatea informațională;
  • cooperarea în domeniul securității cibernetice;
  • cooperarea regională și teritorială;
  • protecția mediului, apelor și pădurilor

„Este un document amplu, menit să accelereze la modul concret procesul de integrare europeană al țării noastre, asigurând dezvoltarea economică și socială în beneficiul direct al tuturor cetățenilor”, a menționat Nicu Popescu.

Documentul semnat mai prevede colaborarea și în alte sectoare sociale precum educație și cercetare, cultură, sănătate, muncă, agricultură și cooperare în domeniul afacerilor interne.

„Vor fi lansate noi proiecte care vor îmbunătăți capacitățile de reacție și vor asigura continuitatea acțiunilor aflate în desfășurare în domenii precum managementul frontierei, migrația ilegală, infracționalitatea transfrontalieră, cooperarea polițienească și situațiile de urgență”, a precizat șeful diplomației moldovenești.

Nicu Popescu a mai spus că va fi extinsă cooperarea dintre cele două bănci centrale, dar și în domeniul comerțului și investițiilor. De asemenea, România va acorda sprijin Republicii Moldova în cadrul procesului de reformă a justiției;

„Am convenit să acordăm prioritate monitorizării implementării proiectelor, comunicării publice cu privire la contribuția României, asigurării unei co-finanțări din partea Republicii Moldova, chiar și simbolice. Toate aceste acțiuni vor fi în atenția autorităților și la următoarea ședință comună ale ambelor Guverne”, a mai precizat Popescu.

Amintim că președinta Maia Sandu, împreună cu un grup de oficiali moldoveni întreprinde o vizită de lucru în România. 

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: