Colaj NM

„A spus că sunt finanțat de Kremlin”: Dispută între candidați PNM și PAS înainte de parlamentare

Un schimb de replici a avut loc pe Facebook între candidați ai Partidului Național Moldovenesc (PNM) și Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru alegerile parlamentare. Dragoș Galbur, liderul PNM, l-a acuzat de „propagandă” pe deputatul PAS Dorian Istratii. Potrivit liderului PNM, în timpul unei vizite la un liceu din capitală, Istratii ar fi spus că Galbur este „finanțat de Kremlin”. „Informație falsă”, a reacționat Istratii. În același timp, deputatul PAS a comentat declarația de avere a lui Galbur pentru anul 2024.

Galbur a scris pe Facebook că, pe 15 septembrie, Istratii a fost la Liceul „Ginta Latină” din Chișinău, „unde le-a povestit elevilor și profesorilor că doar PAS poate duce Moldova în Europa și că toate celelalte partide sunt finanțate de Federația Rusă”. „Atunci când unii elevi i-au reproșat că mai sunt partide și politicieni pro-europeni, cum e PNM și Dragoș Galbur, acesta le-a spus liceenilor că eu sunt finanțat de Kremlin. Așa, pur și simplu, fără dovezi, fără argumente, în stil propagandistic PAS”, a menționat Galbur.

„Informație falsă” – acesta a fost comentariul lui Istratii la postarea lui Galbur, potrivit unui screenshot publicat de deputat. „După primul comentariu la o postare despre mine, Dragoș Galbur m-a blocat. Cred că a șters și comentariul. Totuși, din ce bani a trăit el tot anul 2024 dacă a câștigat doar 1600$ pe parcursul întregului an, din care 2000$ era gata să-i plătească cuiva care se va răfui fizic cu un cetățean de-al nostru din diaspora?”, a scris Istratii pe pagina sa de Facebook.

Pe 29 august, în Republica Moldova a început campania electorală pentru scrutinul parlamentar, care va avea loc pe 28 septembrie. Campania electorală este perioada de activitate care se desfășoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unuia sau a altui concurent electoral.

Lista Partidului Național Moldovenesc la alegerile parlamentare este deschisă de liderul formațiunii, Dragoș Galbur, medic stomatolog de profesie. Conform declarației de avere și interese depuse la CEC, candidatul a avut în 2024 un singur venit oficial – 1.664 de dolari (echivalentul a peste 32 de mii de lei), obținut din activitatea de creator media. Galbur nu declară terenuri, bunuri imobile sau mobile. Totuși, indică trei donații în valoare de câte 30 de mii de lei fiecare, precum și economii în conturi bancare: 10.800 de euro (aproape 211 mii de lei) într-o bancă din Irlanda și 2.000 de lei într-o bancă din Republica Moldova.

În martie 2025, Galbur declara că nu are un venit stabil și că trăiește din economii și donații. „De la 1 ianuarie 2023, de când am intrat în politică, nu mă mai acceptă nimeni la instituțiile de stat sau la ONG-uri, nimănui nu-i pasă de experiența și abilitățile pe care le am. Ne transformăm în cerșetori și umblăm în stânga și în dreapta ca să rezistăm să facem politică cinstit, să nu luăm bani de la oligarhi. Pentru mine îmi ajunge, nu am pretenții mari de la viață, trăiesc modest”, spunea politicianul pentru Ziarul de Gardă.

Lista PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie este deschisă de Igor Grosu – fost viceministru al Educației, actual președinte al formațiunii și speaker al Parlamentului. Dorian Istratii se află pe locul 45 în lista PAS pentru scrutinul parlamentar.

Compensații mai mari decât salariul, milioane – economii: NM a analizat aici ce avere și venituri declară primii cinci candidați de pe lista partidului care a guvernat țara în ultimii patru ani. Venituri de sute de mii, mașini de lux și investiții în criptomonede: NM a analizat aici declarațiile de avere și a arătat veniturile, proprietățile și bunurile declarate de luptătoarea Anastasia Nichita, dirijorul Nicolae Botgros, jurnalistul Constantin Cheianu, activista Ludmila Adamciuc, rectorii Viorel Bostan și Emil Ceban, dar și fotbalistul Maxim Potîrniche. Salariu de la partid, imobile primite donație și câștig la loterie: NM a analizat aici ce venituri și bunuri declară în prezent foștii deputați ai Platformei „DA” care merg în alegeri cu PAS.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Când votul nu convine, schimbi regulile”: reacții după ce PAS a redus pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting

Amendamentul votat pe 5 martie de majoritatea parlamentară PAS, care reduce pragul de aprobare a membrilor Comisiei Vetting de la 61 la 51 de voturi, a stârnit reacții dure în spațiul public. O parte dintre politicieni, jurnaliști și experți acuză că modificarea a fost făcută special pentru a facilita numirea candidatului olandez Herman von Hebel, care nu întrunise cele 61 de voturi necesare la ședința Legislativului din 26 februarie, proiectul fiind susținut atunci de doar 53 de deputați.

Fosta deputată PAS, Olesea Stamate, a calificat decizia drept o lovitură adusă atât reformei justiției, cât și parcursului european al Moldovei. Aceasta a reamintit că pragul de 3/5 fusese stabilit după discuții îndelungate cu Comisia de la Veneția, tocmai pentru a evita controlul majorității politice asupra comisiei.

„Majoritatea parlamentară schimbă regula exact atunci când nu îi mai convine. Astfel, aruncă peste bord o garanție importantă de echilibru și mai adaugă o pată asupra credibilității procesului de vetting”, a scris Stamate.

O altă fostă deputată PAS, Iulia Dascălu, a pus sub semnul întrebării credibilitatea parcursului european al Moldovei.

„Să mai credem oare în integrare europeană? Când un stat candidat nu ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția și le ignoră total, la ce să ne mai așteptăm?”, a întrebat aceasta.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, a acuzat guvernarea că rescrie regulile jocului pentru a-și impune propriul candidat.

 „Atunci când votul democratic nu convine puterii, regulile sunt schimbate din mers pentru a produce rezultatul dorit. După ce candidatul olandez Herman von Hebel nu a acumulat cele 61 de voturi necesare, majoritatea PAS a venit imediat cu un amendament prin care pragul este coborât la 51 de voturi”, a scris acesta.

Avocata Doina Ioana Strișteanu a calificat manevra drept „degradare morală și trafic de influență”, criticând faptul că amendamentul a fost introdus pe ascuns, fără dezbateri, într-un proiect de lege menit să protejeze magistrații împotriva violenței.

„Asta nu e respect față de cetățean. Capturarea puterii în stat în toată splendoarea”, a scris aceasta.

Politologul Aurelia Peru a calificat situația drept „scandaloasă și vulnerabilă”, avertizând că dacă nu se intervine ferm, justiția va fi în întregime politizată.

Jurnalista de investigație Cornelia Cozonac de la anticorupție.md a trasat o paralelă cu practicile din era Plahotniuc, amintind de cazurile în care Curtea Constituțională era folosită pentru a suspenda temporar președintele Igor Dodon în scopul promovării unor numiri controversate.

„Se pare că totul era o invenție a lui Vladimir Plahotniuc, o manevră a Curții Constituțională de atunci, de care astăzi nu-și mai amintește nimeni și pentru care nimeni nu a răspuns, deși a fost o adevărată cacealma legislativ-constituțională. Alte comentarii sau opinii nu am — oricum nu mai contează”, a scris aceasta.

Cum s-a ajuns aici

Amintim că pe 26 februarie, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri în Comisia Vetting — olandezul Herman von Hebel și francezul Bernard Lavigne. Proiectul a eșuat, fiind susținut de doar 53 de deputați, toți din fracțiunea PAS, deși era nevoie de cel puțin 61 de voturi. Formațiunea de guvernământ deține 55 de mandate în actuala legislatură.

Opoziția a refuzat să susțină proiectul din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijinul pentru Lavigne. Forțele de opoziție au acuzat totodată PAS că a propus cele două candidaturi la pachet, tocmai pentru a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS Igor Chiriac a anunțat că fracțiunea sa va identifica o soluție de deblocare a situației, menționând că se ia în calcul inclusiv modificarea legii pentru ca numirile să poată fi aprobate cu 51 de voturi. A doua zi, pe 4 martie, PAS a și înregistrat amendamentul, care a fost inclus într-un proiect de lege privind „fortificarea securității judecătorilor” și votat pe 5 martie în a doua lectură, cu 55 de voturi — exclusiv ale majorității parlamentare.

Potrivit mecanismului adoptat, dacă un candidat extern nu întrunește cele 61 de voturi necesare, Comisia juridică îl poate înainta din nou către Parlament, iar la a doua votare acesta poate fi aprobat cu simpla majoritate de 51 de voturi. Modificarea vizează exclusiv candidații propuși de partenerii internaționali, pragul de 61 de voturi fiind menținut pentru candidații naționali.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: