Alegeri 2025

Averile fruntașilor PAS care pretind la fotoliul de deputat: compensații mai mari decât salariul, milioane – economii (DOC)

Ecaterina Arvintii
| 31 august, 2025
09:01

Partidul Acțiune și Solidaritate promite că, până în 2028, Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană și că veniturile populației active vor fi dublate. În 2021, PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea mizează pe un nou succes la scrutinul din această toamnă și intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. NM a analizat ce avere și venituri declară primii cinci candidați de pe lista partidului care a guvernat țara în ultimii patru ani.

Grosu: Două case, apartament și datorii

Lista PAS pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie este deschisă de Igor Grosu – fost viceministru al Educației, actual președinte al formațiunii și speaker al Parlamentului.

Grosu a raportat pentru anul trecut un salariu de peste 244 de mii de lei de la Parlament, ceea ce înseamnă un venit lunar de circa 20 de mii de lei. În plus, el a beneficiat de diurne și compensații în valoare de peste 131 de mii de lei, achitate de Legislativ.

Soția liderului PAS a avut, la rândul ei, venituri de peste 317 mii de lei, obținute din activități de instruire, prestări de servicii și salariu. Familia Grosu a mai încasat 2 400 de euro (aproximativ 46 de mii de lei) din darea în chirie a unui apartament și peste 64 de mii de lei din alocațiile acordate de statul român pentru cei doi copii minori.

La capitolul proprietăți, familia Grosu deține opt terenuri – șase agricole și două intravilane – dobândite în perioada 2000–2017, dintre care majoritatea prin moștenire sau donație. În plus, dețin un apartament de 47 m², cumpărat în 2000, precum și două case de locuit: una de 82 m², primită donație în 2017, și alta de 121 m², cumpărată în 2011 și evaluată la 1,9 milioane de lei, conform valorii de piață. Tot în declarația de avere figurează și un spațiu comercial de producție, achiziționat în 2011, dar și alte trei imobile – toate dobândite în 2017.

Igor Grosu a declarat și pentru 2024 automobilul de model Volkswagen Touran, fabricat în 2009, pe care familia îl deține din 2017.

În ceea ce privește datoriile, speakerul trece două credite contractate în 2024: unul la o bancă comercială, în valoare de 200 de mii de lei, cu o dobândă de 9,2% și termen de rambursare până în 2028, și un alt credit de la o companie de microfinanțare – 33 570 de lei, fără dobândă, scadent în 2025.

Grosu Igor by EcaterinaNaconecinîi

Recean: vilă, casă, venituri și economii – de milioane

Pe locul doi în lista PAS se află Dorin Recean – fost ministru de Interne, ex-consilier al președintei Maia Sandu în domeniul apărării și securității naționale, în prezent prim-ministru al Republicii Moldova.

În 2024, veniturile familiei Recean au ajuns la aproape 7 milioane de lei, în creștere față de anul precedent, când au depășit 5,9 milioane de lei. Premierul a declarat un salariu anual de peste 243 de mii de lei (echivalentul a circa 20 de mii de lei lunar), în timp ce soția sa, angajată la o bancă comercială din Moldova, a avut un venit anual de peste 5 milioane de lei, adică mai mult de 435 de mii de lei lunar. În total, doar din salarii, familia Recean a încasat anul trecut peste 5,4 milioane de lei.

La aceste venituri se adaugă peste 96 de mii de lei obținuți din dobânzi bancare și peste 1,3 milioane de lei de la Performa SRL și U.S. Food Network SRL, compania care gestionează restaurantele de tip fast-food KFC în Republica Moldova.

În declarația de avere pentru 2024, Dorin Recean indică și trei terenuri – două intravilane și unul agricol – dobândite prin donație în anii 1996, 2000 și 2021. La acestea se adaugă o casă de locuit, cu o suprafață de 271 m², construită în 1996 și evaluată la 4,5 milioane de lei, o vilă de 91 m², achiziționată în 2021 și estimată la peste 1 milion de lei, precum și „o altă avere imobiliară”, fără detalii suplimentare, declarată la 65 de mii de lei.

În 2025, garajul premierului a fost completat cu un automobil fabricat în 2024, evaluat la 66 de mii de euro. Totodată, familia Recean deține economii semnificative în conturi curente și depozite bancare: peste 127 de mii de euro și 832 de mii de lei.

Recean Dorin by EcaterinaNaconecinîi

Gherman: terenuri, mașini și compensații mai mari decât salariul

Pe poziția a treia pe lista PAS la alegerile parlamentare se află Doina Gherman, deputată a formațiunii și vicepreședintă a Parlamentului.

În 2024, Gherman a obținut de la Parlament un salariu de peste 240 de mii de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 20 de mii de lei lunar. Tot Legislativul i-a oferit indemnizații și compensații de peste 283 de mii de lei, la care s-au adăugat diurne de peste 43 de mii de lei.

Veniturile familiei au fost completate de soțul Doinei Gherman, care a adus peste 836 de mii de lei din salariu și dividende de la compania „Agrogal-Trans”, pe care a fondat-o. În plus, familia a încasat peste 120 de mii de lei din vânzarea unui automobil marca Skoda, mai mult de 2 400 de lei din închirierea unui teren și puțin peste 7 mii de roni (aproape 27 de mii de lei) din alocațiile oferite de statul român.

Familia Gherman deține zece terenuri agricole, extravilane și intravilane, achiziționate sau primite prin donație în perioada 2011–2021. În plus, în patrimoniul familiei intră și o casă de locuit construită în 2014, cu o suprafață de 212 m², care este estimată la aproape 1,8 milioane de lei.

În garajul vicepreședintei Parlamentului, care candidează pentru un nou mandat de deputat, se află două automobile cumpărate în 2016 și 2024, evaluate la 35 de mii de euro și, respectiv, 16 500 de euro. Parcul auto al familiei este completat de un camion Ford fabricat în 2020, dar cu motorul avariat, evaluat la 5 500 de euro, și o remorcă Schmit din 1991, achiziționată în 2021, cu valoarea declarată de 40 de mii de lei.

Gherman Doina by EcaterinaNaconecinîi

Popescu: fonduri de pensie, venituri de zeci de mii de euro, apartament – de aproape €800 mii

Pe poziția a patra în lista PAS se află Nicu Popescu – fost viceprim-ministru și ex-ministru de Externe al Republicii Moldova în guvernele conduse de Maia Sandu, Natalia Gavrilița și Dorin Recean.

Pentru anul 2024, Popescu declară un salariu de aproape 89 de mii de euro pentru activitatea de cercetare desfășurată în cadrul Consiliului European pentru Relații Externe. La acestea se adaugă peste 167 de mii de lei proveniți din salariul și indemnizația pentru eliberarea din funcția publică, precum și pentru zilele de concediu neutilizate în perioada mandatului la Ministerul de Externe. Totodată, el mai declară venituri de peste 62 de mii de euro din activități de predare, studii, cercetări și consultanță desfășurate la Sciences Po Paris, Ministerul de Externe al Franței, Forward Global, IPIS și International Practitioners.

Bugetul familiei a fost completat de veniturile soției, care a obținut peste 63 de mii de euro din activități de analiză și supervizare în cadrul ACPR. Soții Popescu au declarat, de asemenea, câte 9 662 de euro fiecare, încasați în 2024 din chirii.

Familia Popescu deține patru bunuri imobile: trei apartamente și o vilă. Primul apartament – singurul trecut pe numele fostului ministru – a fost cumpărat în 2006, are 42 m² și o valoare declarată de peste 414 mii de lei. În 2011, familia a intrat în posesia unui apartament de 64 m², evaluat la 25 de mii GBP (echivalentul a peste 562 de mii de lei), iar în 2014 a achiziționat o vilă de 105 m², estimată la 85 de mii de euro. Ultimul imobil, un apartament de 72 m², a fost procurat în 2019 și are o valoare declarată de peste 793 de mii de euro.

În ceea ce privește bunurile mobile, familia Popescu are un singur automobil – un Suzuki Vitara, fabricat și cumpărat în 2017, cu o valoare declarată de puțin peste 14 200 de euro.

Candidatul PAS declară și economii importante în diverse valute: aproape 35 de mii de euro în conturi curente și depozite bancare, peste 55 de mii de euro în conturi și fonduri de investiții și mai bine de 33 de mii de lire sterline în două fonduri de pensii.

Pe lângă active, familia Popescu are și datorii. În 2019, Nicu Popescu a contractat un credit de 114 mii de euro, scadent în 2041, și un alt credit în același an, tot scadent până în 2041, în valoare de aproape 393 de mii de euro.

Popescu Nicolae by EcaterinaNaconecinîi

Spatari: fără mașină, dar cu venituri și economii în valută

Locul cinci în lista de 104 candidați cu care PAS intră în alegerile parlamentare este ocupat de Marcel Spatari – fost ministru al Muncii și Protecției Sociale în Guvernul Gavrilița.

Pentru anul 2024, Spatari declară venituri de aproape 94 de mii de lei din activitatea de expertiză economică la Syndex Consulting SRL și din administrarea Erudit Studio SRL. Totodată, el a obținut venituri considerabile din servicii de consultanță, formare și moderare, în diferite valute: peste 7 mii de lei românești, mai bine de 1,6 milioane lei moldovenești, 21 de mii de dolari și peste 5 mii de euro.

Bugetul familiei a fost completat și de veniturile soției fostului ministru, care a obținut peste 66 de mii de lei românești, mai mult de 16 mii de euro și peste 48 de mii de lei moldovenești din salarii pentru activități de management și administrare la trei companii.

Familia Spatari deține două apartamente: unul de 71 m², aflat în folosință din 1995, evaluat la peste 348 de mii de lei, și un altul de 83 m², cumpărat în 2013, cu o valoare declarată de 100 de mii de euro.

La fel ca și alți colegi de partid, Marcel Spatari declară și economii în bancă, în mai multe valute: peste 30 de mii de dolari și 116 mii de euro în conturi de economii, dar și peste 11 mii de euro și 16 mii de lei în conturi curente.

Marcel Spatari by EcaterinaNaconecinîi

PAS s-a lansat oficial în campania electorală pentru alegerile parlamentare chiar în prima zi de campanie – 29 august. Evenimentul a avut loc în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”. Printre obiectivele majore anunțate de formațiune se numără semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și dublarea veniturilor populației active. Lista completă a candidaților PAS pentru scrutinul din 28 septembrie poate fi consultată – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri 2025, alegeri parlamentare, avere, avere Doina Gherman, avere Dorin Recean, avere Igor Grosu, avere Marcel Spatari, avere Nicu Popescu, casă, compensații, fruntași PAS, mașini, milioane, parlamentare 2025, PAS, top

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!