Adrian Dulgher/Facebook

Adrian Dulgher, interzis în Ucraina? Reacția ministerului de Externe și a politicianului

Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că, până în acest moment, nu a fost informat de autoritățile ucrainene privind impunerea vreunei interdicții de intrare în Ucraina în raport cu vicepreședintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Adrian Dulgher, care a declarat recent că viața în țara vecină – care se confruntă cu agresiunea militară rusă de aproape 4 ani – „totul este bine”. Însuși Dulgher la fel susține că nu a fost notificat că ar fi vizat de o astfel de măsură.

Adrian Dulgher a publicat un videoclip pe Facebook în care menționează că afirmațiile sale despre situația din Ucraina au fost făcute din nume propriu și nu reflectă poziția Coaliției Unitate și Bunăstare.

„Eu n-am vorbit de partidul CUB deloc. Eu, pur și simplu, am vorbit din partea mea. (…) CUB nu are nimic de-a face cu discuțiile pe care noi le-am avut”, a spus el.

Totodată, politicianul a spus că nu a fost informat de autoritățile ucrainene că i s-ar fi impus vreo interdicție de intrare pe teritoriul Ucrainei.

Ministerul Afacerilor Externe la fel a confirmat că, până în prezent, nu a recepționat nicio notificare din partea autorităților ucrainene privind adoptarea unei astfel de decizii.

NM a solicitat un comentariu și de la Ambasada Ucrainei la Chișinău, însă până la momentul publicării acestei știri nu am primit un răspuns.

Amintim că, pe 12 ianuarie, Ziarul de Gardă a scris, cu trimitere la „reprezentanții unor instituții din Ucraina”, că Adrian Dulgher a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul țării vecine. Potrivit publicației, vicepreședintelui CUB i-a fost aplicată o interdicție de intrare în Ucraina pentru trei ani, valabilă în perioada 12 ianuarie 2026 – 12 ianuarie 2029.

Informațiile au apărut după ce, recent, Dulgher a publicat o înregistrare video din orașul Lvov în care spus „uite, nu-s drone”, „viața e pașnică” și „totul este bine”.

Pe 13 ianuarie, organizația de femei a Coaliției pentru Unitate și Bunăstare a publicat un comunicat în care subliniază că nu se asociază cu afirmațiile lui Dulgher. „Declarațiile respective au fost expuse de dl Dulgheru în calitate de persoană fizică și nicidecum nu reflectă poziția oficială a partidului CUB. Exprimăm regretul pentru mesajul confuz care se asociază cu numele partidului CUB”, a adăugat organizația.

Invazia rusă la scară largă împotriva Ucrainei a început pe 24 februarie 2022, la ordinul președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Războiul afectează întreg teritoriul Ucrainei, însă cele mai grele lupte se dau în est și sud. Trupele ruse atacă cu rachete și drone și alte regiuni, inclusiv vestul țării, unde se află regiunea Lvov. Țintele bombardamentelor sunt frecvent infrastructura energetică și civilă.

Chiar în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, regiunea Lvov a fost lovită cu o rachetă hipersonică „Oreșnik”, care ar fi capabilă să transporte focoase nucleare, fiind pentru a doua oară de la începutul invaziei când Rusia folosește o astfel de armă.

Cine este Adrian Dulgher

Adrian Dulgher se prezintă drept om de afaceri.

Acesta a locuit timp de trei decenii în Marea Britanie, iar după ce a revenit în Republica Moldova a intrat în politică, devenind vicepreședinte Coaliției pentru Unitate și Bunăstare. Dulgher a candidat pe lista CUB la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, figurând pe poziția a doua. În urma scrutinului, formațiunea a acumulat doar 0,84% din voturile valabil exprimate și nu a obținut niciun mandat de deputat.

Anterior, Dulgher a avut statut de bănuit într-un dosar de contrabandă în proporții deosebit de mari, după ce s-a autodenunțat ca proprietar al 1,6 milioane de euro găsiți de vameșii de la Leușeni, ascunși într-un camion. Acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsă de probe, iar organele de drept au declarat că banii nu-i aparțin acestuia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Oficiului Avocatului Poporului/Facebook

Reforma Codului muncii: Avocatul Poporului cere garanții pentru angajații ajunși la vârsta pensionării. Reacția Guvernului

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, solicită Guvernului să revizuiască legislația muncii, astfel încât angajații să nu poată fi concediați doar pentru că au ajuns la vârsta de pensionare. Ombudsmanul atrage atenția că prevederea actuală poate favoriza concedierile abuzive și discriminarea pe criteriul vârstei. Propunerea a fost înaintată luni, 9 noiembrie, în contextul planurilor Guvernului de a modifica Codul muncii.

Mai exact, este vorba despre articolul 86, alineatul (1), litera y¹) din Codul muncii, care permite angajatorilor să înceteze raporturile de muncă cu salariații care au obținut dreptul la pensie pentru limită de vârstă.

Potrivit Avocatului Poporului, legislația nu obligă angajatorul să demonstreze că există o necesitate reală de concediere, să evalueze individual activitatea angajatului sau să justifice proporționalitatea acestei măsuri. Astfel, o persoană poate rămâne fără loc de muncă chiar dacă își îndeplinește corespunzător atribuțiile și dorește să continue să muncească.

„Dobândirea dreptului la pensie nu trebuie confundată cu pierderea capacității de muncă sau cu intenția persoanei de a se retrage din viața profesională. Statutul de pensionar reprezintă exercitarea unui drept de protecție socială și nu ar trebui să constituie, prin el însuși, o justificare suficientă pentru concediere”, a menționat Ceslav Panico într-un comunicat.

Avocatul Poporului a subliniat că pierderea locului de muncă poate afecta serios situația financiară a persoanelor în etate, pentru care salariul reprezintă adesea un venit important pe lângă pensie.

„Problema principală a reglementării actuale constă în posibilitatea aplicării arbitrare a temeiului de concediere, în absența obligației angajatorului de a demonstra o justificare concretă și a unor garanții suficiente pentru salariat”, a spus el.

Pentru a preveni astfel de situații, ombudsmanul propune ca angajatorii să fie obligați să justifice în scris necesitatea concedierii, să evalueze individual activitatea salariatului și să discute în prealabil cu acesta despre intenția de a continua munca. De asemenea, sunt solicitate garanții suplimentare care să le permită angajaților să conteste deciziile de concediere și să obțină compensații.

Oficiul Avocatului Poporului a menționat că, în unele state europene, precum Franța și Germania, simpla atingere a vârstei de pensionare nu reprezintă un motiv suficient pentru concediere.

Contactat de NewsMaker, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dumitru Ciorici, a declarat că „Guvernul va analiza toate propunerile pe acest subiect, atunci când procesul va ajunge în această etapă”.

Amintim că, pe 5 noiembrie, în cadrul unei emisiuni televizate, prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că, în prezent, se lucrează la reforma Codului muncii, menționând că acesta este „antic” și că „limitează posibilitatea de a lua decizii”. Șeful Guvernului a spus că modificările vor viza inclusiv simplificarea procedurilor de concediere.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a criticat planurile Guvernului de a simplifica procedurile de concediere a angajaților și a cerut autorităților să clarifice ce modificări pregătesc la Codul muncii. Sindicaliștii susțin că nu au fost informați despre inițierea acestui proces și avertizează că modificarea legislației nu trebuie să ducă la diminuarea garanțiilor oferite salariaților.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: