Adrian Dulgher/Facebook

Adrian Dulgher, interzis în Ucraina? Reacția ministerului de Externe și a politicianului

Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că, până în acest moment, nu a fost informat de autoritățile ucrainene privind impunerea vreunei interdicții de intrare în Ucraina în raport cu vicepreședintele Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB), Adrian Dulgher, care a declarat recent că viața în țara vecină – care se confruntă cu agresiunea militară rusă de aproape 4 ani – „totul este bine”. Însuși Dulgher la fel susține că nu a fost notificat că ar fi vizat de o astfel de măsură.

Adrian Dulgher a publicat un videoclip pe Facebook în care menționează că afirmațiile sale despre situația din Ucraina au fost făcute din nume propriu și nu reflectă poziția Coaliției Unitate și Bunăstare.

Eu n-am vorbit de partidul CUB deloc. Eu, pur și simplu, am vorbit din partea mea. (…) CUB nu are nimic de-a face cu discuțiile pe care noi le-am avut”, a spus el.

Totodată, politicianul a spus că nu a fost informat de autoritățile ucrainene că i s-ar fi impus vreo interdicție de intrare pe teritoriul Ucrainei.

Ministerul Afacerilor Externe la fel a confirmat că, până în prezent, nu a recepționat nicio notificare din partea autorităților ucrainene privind adoptarea unei astfel de decizii.

NM a solicitat un comentariu și de la Ambasada Ucrainei la Chișinău, însă până la momentul publicării acestei știri nu am primit un răspuns.

Amintim că, pe 12 ianuarie, Ziarul de Gardă a scris, cu trimitere la „reprezentanții unor instituții din Ucraina”, că Adrian Dulgher a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul țării vecine. Potrivit publicației, vicepreședintelui CUB i-a fost aplicată o interdicție de intrare în Ucraina pentru trei ani, valabilă în perioada 12 ianuarie 2026 – 12 ianuarie 2029.

Informațiile au apărut după ce, recent, Dulgher a publicat o înregistrare video din orașul Lvov în care spus „uite, nu-s drone”, „viața e pașnică” și „totul este bine”.

Pe 13 ianuarie, organizația de femei a Coaliției pentru Unitate și Bunăstare a publicat un comunicat în care subliniază că nu se asociază cu afirmațiile lui Dulgher. „Declarațiile respective au fost expuse de dl Dulgheru în calitate de persoană fizică și nicidecum nu reflectă poziția oficială a partidului CUB. Exprimăm regretul pentru mesajul confuz care se asociază cu numele partidului CUB”, a adăugat organizația.

Invazia rusă la scară largă împotriva Ucrainei a început pe 24 februarie 2022, la ordinul președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Războiul afectează întreg teritoriul Ucrainei, însă cele mai grele lupte se dau în est și sud. Trupele ruse atacă cu rachete și drone și alte regiuni, inclusiv vestul țării, unde se află regiunea Lvov. Țintele bombardamentelor sunt frecvent infrastructura energetică și civilă.

Chiar în noaptea de 8 spre 9 ianuarie, regiunea Lvov a fost lovită cu o rachetă hipersonică „Oreșnik”, care ar fi capabilă să transporte focoase nucleare, fiind pentru a doua oară de la începutul invaziei când Rusia folosește o astfel de armă.

Cine este Adrian Dulgher

Adrian Dulgher se prezintă drept om de afaceri.

Acesta a locuit timp de trei decenii în Marea Britanie, iar după ce a revenit în Republica Moldova a intrat în politică, devenind vicepreședinte Coaliției pentru Unitate și Bunăstare. Dulgher a candidat pe lista CUB la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, figurând pe poziția a doua. În urma scrutinului, formațiunea a acumulat doar 0,84% din voturile valabil exprimate și nu a obținut niciun mandat de deputat.

Anterior, Dulgher a avut statut de bănuit într-un dosar de contrabandă în proporții deosebit de mari, după ce s-a autodenunțat ca proprietar al 1,6 milioane de euro găsiți de vameșii de la Leușeni, ascunși într-un camion. Acesta a fost scos de sub urmărire penală din lipsă de probe, iar organele de drept au declarat că banii nu-i aparțin acestuia.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Incendiu, război, inflație: cum au rezistat 23 de organizații sociale din Moldova în cei mai dificili 3 ani

„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” Cum arată reziliența reală în economia socială din Moldova

Un raport finanțat de Suedia documentează pentru prima oară în cifre exacte ce s-a întâmplat cu investițiile în economia socială din Republica Moldova între 2022 și 2024. Raportul complet este disponibil gratuit pe impactspace.md.

„Am pierdut echipamente, dar nu speranța.” SRL Eco Life for You din Chișinău descrie astfel supraviețuirea după un incendiu care le-a distrus utilajele. Organizația produce înghețată artizanală cu foști beneficiari ai programelor de reabilitare pentru dependențe și HIV și a continuat după dezastru pentru că, spun reprezentanții ei, „această întreprindere este despre viață.”

Aceasta este una dintre cele 23 de organizații care au răspuns sondajului Strategicus Consulting. Cincisprezece nu au răspuns, nu mai există sau și-au schimbat activitatea. Autorii recunosc explicit că datele disponibile nu permit o estimare completă a impactului sectorului.

Cifrele reale ale unui sector inegal

Veniturile cumulate ale celor 23 de organizații active ating 96,193,861 MDL în 2022-2024. Profitul net agregat este 33,070,026 MDL. Contribuțiile la bugetul public depășesc 12 milioane de lei.

Dar AO Eco-Răzeni din s.Răzeni, r-nul Ialoveni care a fondat serviciul de catering „Floare de cireș”, concentrează singură 56,77% din veniturile totale și 68,61% din profitul net raportat de cele 23 de întreprinderi sociale analizate. Primele trei organizații după performanță financiară, conform raportului produc 94.49% din profitul sectorului. Aproape jumătate din organizații nu raportează profit. Pragul de rentabilitate se atinge după 3-4 ani, cu un ciclu de finanțare de 36 de luni.

Într-un context macroeconomic marcat de criză energetică, inflație și criza refugiaților, mai multe organizații au creat locuri de muncă noi. Raportul numește asta reziliență. O întrebare mai dură: câte ar fi supraviețuit fără finanțarea externă?

Malul stâng, sudul absent

Șase din cele 23 de organizații funcționează pe malul stâng al Nistrului. Raportul le include în statistici, fără să detalieze ce înseamnă concret să construiești o afacere socială în Tiraspol sau Tighina. Sudul Moldovei lipsește complet din harta sectorului, o absență pe care raportul o notează ca prioritate pentru ciclul următor de finanțare.

Ce face diferența

„Suntem ca o familie” și „Aici nu îți e frică să greșești” sunt cele două fraze prin care SRL Credem-Eco din Bălți întreprindere de catering descrie cultura organizațională care explică fluctuația aproape zero a personalului și capacitatea de a mobiliza 65.000 de porții pentru refugiați în 2022.

Raportul confirmă corelația: organizațiile cu plan strategic documentat înregistrează cu 25% mai mult profit și cu 40% mai puțină fluctuație. Doar 30% din sector are un astfel de plan.

Diferența dintre SRL Credem-Eco și Agenția pentru Dezvoltare Regională „Habitat” din Rezina, care operează o spălătorie și raportează pierderi, nu este ghinionul sau lipsa de dedicare. Este structura, planificarea și modelul de business ales de la început.

Datele complete, inclusiv profilurile individuale ale organizațiilor, sunt disponibile pe impactspace.md.

Acest material apare cu sprijinul Fundației Est-Europene din resursele financiare oferite de Suedia. Conținutul acestuia nu reflectă neapărat punctul de vedere al Suediei sau al Fundaţiei Est-Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: