Vadim Denisov/TASS

Aeroportul Chișinău nu mai poate fi privatizat: instituțiile publice au la dispoziție o lună pentru a ajusta actele

Întreprinderea de stat „Aeroportul Internațional Chișinău” a fost inclusă în lista bunurilor care nu pot fi privatizate. Legea care prevede acest lucru și decretul șefei statului privind promulgarea ei au fost publicate pe 24 mai în Monitorul Oficial, scrie Moldpres

Aeroportul Internațional Chișinău a fost inclus în lista bunurilor nepasibile de privatizare.

Legea publicată mai prevede că Agenția Proprietății Publice, în calitatea sa de fondator, va putea soluționa dificultățile apărute în procesul de desfășurare a licitațiilor pentru selectarea spațiilor comerciale cu destinația de alimentație publică și comerț pentru zona sterilă din incinta Aeroportului Internațional Chișinău.

Documentul conține și o serie de prevederi pentru asigurarea aplicării măsurilor restrictive internaționale. Un alt aspect se referă la acordarea de competențe suplimentare pentru Serviciul de Informații și Securitate, care cu suportul informațional al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, va elabora și aproba lista persoanelor juridice în privința cărora există informații documentate că acestea se află sub controlul unui subiect al restricțiilor sau au ca beneficiar efectiv un subiect al restricțiilor.

Legea a intrat în vigoare pe 24 mai odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Autoritățile și instituțiile publice responsabile, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a noii legi, vor emite actele necesare în vederea implementării prevederilor legii și vor aduce actele lor normative în concordanță cu aceasta.

***

Pe 3 mai 2024, Agenția Proprietății Publice a declarat că licitația de la Aeroportul Chișinău, cu privire la închirierea spațiilor comerciale, va fi relansată cu noi condiții de participare. Înainte de aceasta, declara Agenția, va fi propus Parlamentului ajustarea legii – „pentru a include Aeroportul Internațional Chișinău în lista bunurilor interzise de privatizare. Agenția mai declara că următoarea licitație va fi inițiată „din momentul modificării legislației”. Detalii AICI.

Pe 14 mai, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate Radu Marian a anunțat despre înregistrarea unui amendament prin care Aeroportul Chișinău să fie inclus în lista bunurilor care nu pot fi privatizate. Potrivit deputatului, modificarea va permite Agenției Proprietăți Publice să relanseze licitația pentru închirierea spațiilor de la Aeroport, totodată „va garanta că Aeroportul rămâne în proprietatea statului”. Detalii AICI.

Pe 16 mai, deputații au adoptat în a doua lectură ca Aeroportul Internațional Chișinău să fie inclus în lista bunurilor care nu pot fi privatizate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zona.media

Bărbat din Mariupol, forțat să părăsească Ucraina și să devină cetățean rus, condamnat în Rusia pentru trădare

Un bărbat originar din Mariupol a fost condamnat la 18 ani de închisoare cu regim strict în Rusia. El a fost acuzat de tentativă de terorism și trădare de stat, pentru că ar fi încercat în 2023 să incendieze un comisariat militar din Mordovia. Potrivit Mediazona, bărbatul a fost dus în Mordovia în 2022, după ce ajutase patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar la întoarcere nu i s-a mai permis să intre în oraș. Ulterior, i s-a impus să accepte cetățenia rusă și a fost convins, fără succes, să se înroleze în armata rusă. În dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, însă bărbatul a susținut că a fost amenințat pentru a o semna.

Potrivit sursei citate, Lazarenko va fi transferat într-o colonie de maximă securitate după ce va executa primii cinci ani de închisoare.

Procuratura a cerut condamnarea lui Lazarenko la 25 de ani de închisoare cu regim strict, precum și la o amendă de 300.000 de ruble. În cadrul pledoariilor finale, procurorul a reamintit versiunea acuzării: Lazarenko, fiind împotriva războiului din Ucraina, în septembrie 2023 a luat legătura cu reprezentanți ai Forțelor Armate ale Ucrainei, care i-au propus, în schimbul unei recompense bănești, să incendieze biroul militar din Mordovia.

La dosar a fost anexată o declarație de vinovăție, în care Lazarenko ar fi spus că încercarea de a incendia biroul militar a eșuat deoarece a fost reținut pe 15 octombrie 2023, la locul presupusului incendiu de către angajații FSB.

În instanță, Lazarenko a declarat că, de fapt, în acea zi la domiciliul său au venit persoane necunoscute, i-au pus un sac pe cap, i-au legat mâinile și l-au dus într-o direcție necunoscută. A doua zi, Lazarenko a fost trimis pentru 14 zile într-un centru de reținere. Potrivit declarațiilor sale, acolo a venit o persoană necunoscută, îmbrăcată în civil, care l-a amenințat cu violul dacă nu semnează declarația de vinovăție. Lazarenko a fost de acord, iar mai târziu, la cererea anchetatorului FSB, a semnat aproximativ 20 de foi goale în timpul interogatoriului.

În dosar există și o înregistrare audio, realizată în secret de un cunoscut al lui Lazarenko, Iuri Kravcenko. În înregistrare, două persoane discută despre cum să arunce cocktailuri Molotov. Lazarenko a susținut că înregistrarea este incompletă și că, în acea conversație, el îl convingea pe Kravcenko că nu trebuie să facă asta. Potrivit unei surse Mediazona, Kravcenko ar fi putut să facă acest pas împotriva lui Lazarenko pentru a obține cetățenia rusă. Pentru aceasta, el a cumpărat un smartphone și, folosindu-se de cartela SIM a lui Lazarenko, a purtat corespondență cu Forțele Armate ale Ucrainei.

În timpul pledoariilor finale, avocatul apărării a insistat că Kravchenko l-a calomniat pe Andrei Lazarenko. Avocatul a subliniat, de asemenea, că Lazarenko avea doar un telefon cu butoane și că nu știa să folosească smartphone-ul de pe care, presupus, ar fi fost purtată corespondența.

Lazarenko a refuzat să facă declarații în pledoariile finale și în cuvântul său de încheiere — ca formă de protest față de faptul că nu i se spune unde a dispărut pașaportul său ucrainean.

Potrivit sursei citate, Lazarenko a trăit toată viața în Mariupol și nu s-a evacuat după începutul războiului. În vara anului 2022, el a ajutat patru femei să părăsească Mariupolul deja ocupat, iar când s-a întors nu i s-a permis să intre în oraș și a fost dus mai întâi la Donețk, apoi la Taganrog, iar apoi trimis în Mordovia. În noiembrie 2022, Lazarenko a fost forțat să accepte cetățenia rusă și a fost convins fără succes să se înroleze în armata rusă. Bărbatul nu a renunțat la pașaportul ucrainean, însă documentul nu s-a regăsit în dosar, potrivit sursei citate. La una dintre ședințele de judecată, inculpatul a cerut să i se returneze pașaportul ucrainean și și-a exprimat dorința de a renunța la cetățenia rusă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: