Susține NM

Maib, desemnată cea mai bună bancă pentru IMM din Europa Centrală și de Est

  • P.

Maib are plăcerea să anunțe că a fost desemnată de către Global Finance cea mai bună bancă pentru IMM-uri din Europa Centrală și de Est și cea mai bună bancă pentru IMM-uri din Moldova, în cadrul Best SME Bank Awards 2027. Este a doua oară când maib obține titlul regional, după prima distincție din 2024. Premiile Global Finance pentru băncile cu performanțe pe segmentul IMM sunt acordate pe baza cercetărilor independente și a dosarelor depuse de bănci, evaluate în funcție de înțelegerea nevoilor clienților IMM, gama și relevanța produselor și serviciilor, inovație și experiența clienților, precum și dovezile de execuție și impact.

Performanța unității IMM

Unitatea de afaceri IMM deservește microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, și este cunoscută intern drept Business Banking. În 2025 aceasta a înregistrat o creștere a veniturilor, profitabilitate mai mare și o calitate îmbunătățită a activelor:

  • Profit net de 653 de milioane de lei (+47,1% față de anul precedent);
  • Venituri operaționale de 1.348 de milioane de lei (+22,4% față de anul precedent);
  • Portofoliu de credite de 8,9 miliarde de lei (+20,3% față de anul precedent), cu o cotă de 36,0% în segmentul IMM;
  • Credite noi în valoare de 6,9 miliarde de lei (+22% față de anul precedent); maib a acordat 44% din totalul creditelor noi pentru business din Moldova;
  • Rata creditelor neperformante (NPL) de 1,98%, în scădere cu 1,45 puncte procentuale față de anul precedent, deși s-a înregistrat o creștere puternică a creditării;
  • 44,3 mii de clienți activi (+8,9% față de anul precedent), inclusiv 7,5 mii de clienți noi (+14,9% față de anul precedent).

Creșterea a fost susținută de creditarea automatizată, bazată pe date. Limitele de credit preaprobate, de până la 10 milioane de lei, sunt stabilite online, iar aproape 65% dintre creditele acordate microîntreprinderilor non-agro au fost emise prin intermediul acestora. Programele de partajare a riscurilor și cele susținute de instituții financiare internaționale (IFI) au reprezentat 41% din portofoliul de credite pentru IMM-uri la sfârșitul anului. Portofoliul de credite ecologice a ajuns la 565 de milioane de lei, datorită proiectelor solare și eoliene, iar portofoliul de credite pentru afaceri deținute de femei a crescut cu 11,8%, până la 1.526 de milioane de lei. Mai recent, în 2026, portofoliul de credite pentru IMM-uri al maib a ajuns la 10 miliarde de lei.

Servicii bancare digitale pentru antreprenori

Platforma maib business este canalul digital principal al unității și a deservit peste 40.000 de clienți, dintre care aproape 29.000 au fost utilizatori activi lunar (2025). Maib și-a diversificat oferta, adăugând plăți SEPA, semnare biometrică, integrare host-to-host cu sistemele ERP și deschiderea conturilor în timp real, integrată cu Serviciul Fiscal de Stat. De asemenea, a lansat un chat bazat pe inteligență artificială pentru clienții IMM. Conform unui studiu independent, indicele Net Promoter Score (NPS) al unității a fost de 61,5, iar 92,3% dintre servicii în sucursale au fost prestate în mai puțin de cinci minute în 2025. Lansarea unei soluții de creditare complet digitale, end-to-end, este planificată pentru 2026.

Andrii Glevatskyi, Vicepreședintele maib, responsabil de divizia Business Banking, a comentat:

„Suntem onorați că Global Finance a recunoscut din nou maib drept cea mai bună bancă IMM din regiune. Acest rezultat reflectă o abordare consecventă: extinderea accesului la finanțare, menținerea unei calități înalte a portofoliului și punerea la dispoziția antreprenorilor a unor instrumente digitale care le economisesc timpul. În 2025 am majorat portofoliul de credite pentru IMM-uri cu peste o cincime, reducând, totodată, rata NPL sub 2%, iar platforma noastră pentru business deservește acum peste 40.000 de clienți. Le mulțumesc întregii echipe Business Banking și clienților noștri pentru încredere.”

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu o cotă de piață de 36,0% din depozite și 37,5% din creditele întregului sistem bancar la sfârșitul semestrului I 2026. Maib este un creditor disciplinat, cu o rată a creditelor neperformante de 0,7% (IFRS) și este bine capitalizată, cu un CAR de 22,1% la sfârșitul semestrului I 2026. Banca are o importanță sistemică pentru țară, deservind aproape jumătate din populație și fiind unul dintre cei mai mari angajatori privați din Republica Moldova, cu peste 2.500 de angajați. Din 2018, cel mai mare acționar al maib este un consorțiu care include Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Invalda INVL, un grup lider de management al activelor din țările baltice, și Horizon Capital, un fond de investiții privat axat pe piețele emergente.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Generații în dialog – MEMORIE: „Rănile deportărilor nu le poate coase nimeni”. Povestea Valentinei Leșan, născută în Siberia / VIDEO

12 soluții „made in Moldova” ajung în finala MITP Awards 2026

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Agrobiznes.md

„Nu cerem o favoare”: Producătorii de sfeclă de zahăr cer o întâlnire urgentă cu premierul sau se alătură protestelor fermierilor

Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova cere o întâlnire urgentă cu autoritățile pentru a discuta despre viitorul sectorului și achitarea subvențiilor promise. Fermierii au avertizat, pe 29 octombrie, că, dacă întrevederea nu va avea loc până pe 6 noiembrie, vor merge să ceară răspunsuri la sediile instituțiilor și se vor alătura protestelor agricultorilor.

Scrisoarea este adresată premierului Vasile Tofan, ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, și președinților comisiilor parlamentare pentru agricultură și economie. Documentul a fost transmis și Asociației „Forța Fermierilor” și Asociației Naționale a Producătorilor de Culturi Oleaginoase.

Producătorii susțin că solicitările lor anterioare au rămas fără răspuns. Pe 29 septembrie, aceștia au cerut lansarea apelului pentru acordarea sprijinului financiar destinat cultivatorilor de sfeclă de zahăr. Nici acest demers, nici apelul comun al asociațiilor agricole din 21 octombrie nu ar fi primit un răspuns din partea autorităților.

„Nu cerem o favoare, ci respectarea unui act normativ în vigoare. Fermierii au semănat sfeclă în 2025-2026 bazându-se pe acest angajament al statului”, se arată în scrisoare.

Potrivit asociației, pentru plățile solicitate ar fi necesare 30–40 de milioane de lei, sumă care ar reprezenta mai puțin de o zecime din veniturile aduse anual de sector la bugetul public. Producătorii spun că ramura asigură circa 3.500 de locuri de muncă, mai ales în satele din nordul țării, și valorifică investiții de aproximativ 130 de milioane de euro.

„Avertizăm în mod clar: dacă plățile promise nu vor fi acordate, în anul 2027 Republica Moldova riscă să rămână fără zahăr produs autohton”, avertizează asociația.

La întâlnirea solicitată, producătorii vor un calendar pentru lansarea apelului și achitarea sprijinului aferent anului 2026, până la 31 decembrie. De asemenea, cer măsuri pentru echilibrarea pieței interne a zahărului, inclusiv reglementarea importurilor.

Asociația susține că își dorește dialog și că a încercat să evite protestele de stradă. Dacă întâlnirea nu va fi convocată, fermierii anunță că se vor prezenta organizat, însoțiți de presă, la Guvern, Ministerul Agriculturii și Parlament.

„Totodată, membrii APSZM vor fi nevoiți să se alăture protestelor producătorilor agricoli. Este o decizie pe care nu ne-o dorim și la care am fi împinși de lipsa de reacție a autorităților”, se menționează în demers.

NM a solicitat o reacție de la Guvern, însă până în momentul publicării știrii nu am primit un răspuns.

Amintim, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat, pe 2 octombrie, că fondurile rămase neutilizate în cadrul unor forme de subvenționare vor fi redistribuite pentru achitarea cererilor de plăți complementare depuse în 2025. Potrivit instituției, decizia viza peste 3.700 de fermieri.

Directorul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a criticat atunci decizia. Potrivit lui, redistribuirea lasă fără finanțare măsuri prevăzute pentru 2026 în Programul strategic al politicii agricole pentru perioada 2026–2030. Tot atunci, cultivatorii de sfeclă de zahăr au cerut să le fie acordate subvențiile pentru acest an. În caz contrar, avertizau ei, s-ar putea alătura protestelor agricultorilor.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

trm.md

Candidații la alegerile din Găgăuzia, criticați la postul public de televiziune, fără ca prezentatorul să intervină? CA a împărțit avertizări

Postul public de televiziune „Moldova 1” și „Pro TV Chișinău” au primit câte o avertizare publică. Anunțul a fost făcut de Consiliul Audiovizualului (CA) pe 30 octombrie, după monitorizarea modului în care șase posturi TV au reflectat alegerile din UTA Găgăuzia.

Potrivit Consiliului Audiovizualului, modul în care șase posturi TV – „Moldova 1”, „TV-Găgăuzia”, „TV8”, „unu1TV”, „Cinema 1” și „PRO TV Chișinău” – au mediatizat alegerile este reflectat într-un raport analizat de membrii instituției într-o ședință publică pe 30 octombrie. Este vorba despre un prim raport la acest subiect, iar perioada de control a fost 16-22 octombrie 2026. Controlorii Consiliului Audiovizualului au verificat trei categorii de programe audiovizuale: programele de știri și actualități, emisiunile de informare electorală și dezbaterile electorale. Potrivit Consiliului, în urma deliberărilor, postului public național de televiziune „Moldova 1” i-a fost aplicată o avertizare publică. De asemenea, „PRO TV Chișinău” a primit o avertizare publică.

În ceea ce privește „Moldova 1”, Consiliul a menționat că, în perioada de control, postul a difuzat un singur program în care o parte a conținutului a avut relevanță electorală și în care s-a vorbit atât despre concurenții electorali înregistrați pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, cât și despre concurenții electorali pentru funcția de deputat în Adunarea Populară.

„Conform Declarației privind politica editorială pentru reflectarea alegerilor, „Moldova 1” s-a angajat să reflecte campania electorală la alegerile pentru funcția de guvernator al UTA Găgăuzia, însă rezultatele controlului au atestat, atât în cadrul programelor de știri și actualități, cât și în cadrul programului audiovizual indicat, partea cu relevanță electorală, și reflectarea concurenților electorali înscriși pentru funcția de deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia. (…) Totodată, în cadrul rubricii de informare electorală au fost aduse critici și acuzații în adresa anumitor concurenți electorali fără vreo intervenție din partea moderatorului de a încerca să echilibreze discuția prin solicitarea unor clarificări, prezentarea unor puncte de vedere alternative sau punerea în discuție a afirmațiilor invocate. În aceste condiții, CA a constatat că lipsa intervențiilor moderatorului nu a contribuit la asigurarea unei abordări echitabile și imparțiale a subiectelor referitoare la alegeri și la concurenții electorali”, a menționat Consiliul.

În ceea ce privește „PRO TV Chișinău”, Consiliul a declarat că „raportul de gen a evidențiat predominarea bărbaților atât în programele de știri, unde au fost prezente 22 de persoane de sex masculin și 6 de sex feminin, cât și în emisiunea „În profunzime”, ai cărei invitați au fost exclusiv bărbați”. „În cadrul buletinelor de știri, nu au fost respectate cerințele de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de auz”, a declarat Consiliul.

În continuare, Consiliul a prezentat concluziile generale privind modul de reflectare a alegerilor de către cele șase posturi TV. Potrivit instituției, „TV-Găgăuzia” a înregistrat cel mai mare număr de subiecte și cea mai mare pondere a conținutului electoral în programele de știri, urmat de „Cinema 1”, „Moldova 1” și „PRO TV Chișinău”. „TV8” a avut o reflectare foarte redusă, iar „unu1 TV” nu a difuzat știri electorale. „Moldova 1”, „PRO TV Chișinău” și „Cinema 1” au asigurat vizibilitate pentru toți cei opt candidați la funcția de bașcan, în timp ce „TV8” a menționat un singur candidat, iar „TV-Găgăuzia” și „unu1 TV” nu au reflectat candidații în programele de știri monitorizate.

În ceea ce privește emisiunile de informare electorală, Consiliul a menționat că, în cazul „TV8” și „unu1 TV”, o parte importantă a programelor încadrate în această categorie nu a avut relevanță electorală directă, iar „Cinema 1” nu a difuzat emisiunile prevăzute în declarația editorială. „Moldova 1” a difuzat emisiunea „În context”, în cadrul căreia au fost constatate deficiențe privind imparțialitatea și utilizarea incorectă a denumirii rubricii din cadrul programului informativ.

Totodată, potrivit Consiliului, în materialele „PRO TV Chișinău”, „TV8” și „Cinema 1” și „Moldova 1” a predominat reprezentarea masculină, iar invitații emisiunii „În profunzime” au fost exclusiv bărbați. „TV-Găgăuzia” a înregistrat o predominare a femeilor în materialele monitorizate. În ceea ce privește accesibilitatea și echilibrul editorial, potrivit Consiliului, „Cinema 1” „Moldova 1” și „TV8” au asigurat măsuri de accesibilitate, în timp ce „PRO TV Chișinău” nu a respectat cerința de accesibilitate pentru persoanele cu deficiențe de auz. La „TV-Găgăuzia” a fost identificat un subiect conflictual dezechilibrat, în contrast cu materialele conflictuale de la „Cinema 1”, considerate echilibrate.

***

Amintim că alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei sunt programate pentru 15 noiembrie.

Știri similare

TSV

Tiraspolul vede „atacuri informaționale” în mesajele despre reintegrare și o Moldovă „de succes”. Noi acuzații la adresa Chișinăului

Așa-numitul minister al securității de la Tiraspol acuză din nou serviciile speciale ale Republicii Moldova că ar controla mai multe pagini și canale de pe TikTok, Instagram și Telegram. Structura nerecunoscută susține că acestea ar fi folosite pentru a influența „negativ” locuitorii regiunii transnistrene și a le colecta datele personale.

„Comunicatul” enumeră 13 pagini și canale, printre care „Dva_berega”, „ProPridnestrovie”, „Transnistreanu” și „Dnestr_now”. Tiraspolul susține că acestea ar colecta date personale, ar recruta locuitori ai regiunii pentru „activități subversive” pe teritoriul regiunii și ar promova mesaje despre o Moldovă „de succes” și reintegrare.

Contactați pentru o reacție, Biroul politici de reintegrare și SIS nu au răspuns, deocamdată, la solicitarea NewsMaker.

Amintim, Tiraspolul a lansat acuzații similare și pe 9 septembrie. Atunci, așa-numitul minister al securității susținea că SIS ar coordona „un nou val de atacuri informaționale” împotriva regiunii transnistrene – la fel fără să prezinte dovezi.

În mai 2026, administrația nerecunoscută a acuzat, de asemenea, SIS, că ar pregăti măsuri de „intimidare” și presiune asupra funcționarilor electorali din regiune, în contextul scrutinului programat pentru decembrie. Serviciul de Informații și Securitate a respins atunci acuzațiile, într-un comentariu pentru NewsMaker. „Instituțiile competente ale statului își desfășoară activitatea exclusiv în baza legii și în interesul Republicii Moldova”, preciza SIS.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

screenshot

VIDEO Un jurnalist român, corespondent în Ucraina, interzis în Transnistria: „În mod clar, este din cauza activității mele” UPDATE

Jurnalistul român Alex Craiu, corespondentul publicației Veridica în Ucraina, a anunțat că i-a fost interzis accesul în regiunea transnistreană. El a menționat că nu i-a fost comunicat motivul interdicției, însă i-a fost înmânat un document din care reiese că nu mai are dreptul de a intra în regiune timp de trei ani, decizia fiind luată încă din mai 2025. 

„Chiar dacă nu mi s-a comunicat motivul pentru care sunt persona non grata, mi s-a dat un document prin care sunt informat ca nu mai am dreptul de a intra în „țară” timp de 3 ani. (…) M-a și înjurat soldatul rus”, a spus jurnalistul pe o rețea de socializare, în seara zilei de 29 octombrie.

Potrivit jurnalistului, care a făcut referire la documentul înmânat, decizia Tiraspolului a fost luată încă în mai 2025. „Nu am încălcat niciodată condițiile de intrare/ieșire din regiune. (…) În mod clar, această interdicție este din cauza activității mele de jurnalist”, a adăugat Alex Craiu.

veridica.ro

Publicația Veridica notează că interdicția impusă jurnalistului a intrat în vigoare la exact trei săptămâni după publicarea, pe 29 aprilie 2025, a unui material video în care Alex Craiu a arătat „Realitatea din Transnistria, țara care oficial nu există”. Publicația a adăugat că nu este prima dată când Alex Craiu are probleme cu Tiraspolul. În 2022, acesta a fost reținut la Cuciurgan și ulterior interogat timp de trei ore la Tiraspol. În acest interval, telefonul personal i-a fost luat, cerându-i-se în prealabil codul de acces al acestuia, pentru investigații sub suspiciunea de spionaj. În urma interogatoriului, jurnalistului nu i-a fost aplicată nicio sancțiune sau interdicție, întrucât, în urma verificărilor amănunțite, nu a fost identificată nicio dovadă a unor acțiuni ilicite ale acestuia în regiune.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții Biroului politici de reintegrare.

Actualizare: Biroul politici de reintegrare a declarat că „acest caz denotă din nou că regimul propagandistic de la Tiraspol și așa-numitele structuri de forță locale mențin o cenzură informațională acerbă, restricționând și declarând indezirabilă activitatea jurnaliștilor care reflectă în mod obiectiv realitățile triste de pe teren și situația alarmantă a drepturilor omului în regiune”. „Condamnăm cu fermitate acest nou abuz și vom continua cu insistență să cerem în formatele de dialog existente dintre Chișinău și Tiraspol pe restabilirea accesului jurnaliștilor în regiunea transnistreană, or, libera circulație pe teritoriul țării și libertatea mass-mediei sunt garantate constituțional și internațional”, a comunicat Biroul pe o rețea de socializare.

***

Amintim că, în luna iulie 2026, două jurnaliste au primit interdicție de acces în regiunea transnistreană pentru o perioadă de trei ani. Este vorba despre redactorul-șef al publicației Glossa, Natalia Melnic, și videografa Maria Terlețcaia. Înainte de aceasta, cele două au fost oprite la punctul de control de la Rîbnița, în timp ce se întorceau dintr-o vizită de documentare organizată de Oficiul Național al Viei și Vinului (Wine of Moldova). Detalii AICI.

Ulterior, în luna septembrie, și jurnalistul Artur Efremov a anunțat că i s-a interzis accesul în regiunea transnistreană pentru o perioadă de trei ani, fiind declarat „o amenințare la adresa securității” regiunii. Detalii AICI.

Știri similare

day.kyiv.ua

Moldovenii ale căror date au ajuns la hackeri vor fi informați individual. AGE: tentativele de atac cibernetic continuăOFICIAL

Persoanele ale căror date au fost extrase neautorizat în urma atacului cibernetic din ultimele zile asupra sistemelor guvernamentale urmează să fie informate individual. Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a anunțat, pe 30 octombrie, că verifică cine a fost afectat și ce informații au fost compromise în fiecare caz, în timp ce pregătește mecanismul de notificare. Instituția avertizează că tentativele de atac continuă, dar nu au fost identificate noi extrageri de date.

AGE anunță că analizează în continuare efectele atacului, împreună cu autoritățile responsabile de securitatea cibernetică. Instituțiile verifică ce date au fost extrase și cine a fost afectat, eliminând informațiile care se repetă și clarificând neconcordanțele. Deocamdată, nu a fost anunțat când va începe notificarea persoanelor afectate.

„Amenințarea cibernetică persistă. Sunt detectate în continuare tentative de atac asupra infrastructurii digitale guvernamentale gestionată de AGE. Asta înseamnă că se încearcă constant găsirea breșelor în sisteme pentru a compromite prestarea serviciilor guvernamentale. Până în prezent, verificările nu au identificat noi extrageri neautorizate de date din sistemele deținute de AGE în urma acestor tentative”, precizează Agenția.

Potrivit sursei citate, în total, 61 de servicii publice digitale au revenit online și pot fi accesate prin portalul evo.gov.md. Rămân indisponibile temporar 21 de servicii publice ale mai multor prestatori de servicii. AGE precizează că restabilirea acestora se face treptat, după finalizarea verificărilor de securitate.

Reamintim că, pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750.000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
12 soluții „made in Moldova” ajung în finala MITP Awards 2026
Băncile se reinventează, meseriile se schimbă, iar ideile devin afaceri. Lecții de viitor pentru 25 de tineri la #YouthEconomy
Volvo EX60 cu o autonomie de până la 810 km: vă invităm la Zilele Ușilor Deschise, 2–7 noiembrie
GEELY M9 noul suv de lux supranumit „Nava de croazieră”, disponibil pentru precomandă
Siguranța datelor tale: ce trebuie să știi și cum te protejezi. Recomandările maib
Parteneriatul SUMMA și FIBA Group lansează proiectul „MallDova Park”, o investiție de 250 de milioane de euro în Republica Moldova 
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send