aif.md/foto simbol

Agitația poștală. De ce în Moldova, mulți dintre cei care primesc colete sunt impuși acum să plătească taxe

Multe persoane din Moldova, care fac cumpărături din magazinele online din străinătate, au fost nevoite, în luna ianuarie, să renunțe la coletele care au ajuns deja în țara noastră, după ce au aflat că valoarea mărfurilor care nu se impozitează a fost micșorată de două ori – de la 430 de euro până la 200 de euro. Acum, la primirea unui colet  care costă mai mult de 200 de euro, comanditarul trebuie să plătească, în medie, 30% din valoarea mărfii. NM a investigat, cum se va răsfrânge această noutate asupra pieței coletelor poștale și a bugetului de stat.

De la 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare modificările la legislația vamală, conform cărora limita neimpozabilă pentru coletele din magazinele online din străinătate a fost micșorată de la 430 de euro până la 200 de euro. Astfel, acum, dacă un colet va conține mărfuri care costă mai mult 200 de euro, va trebui să se achite TVA, accize și taxe vamale.

Plafonul neimpozabil pentru obținerea coletelor de la persoane fizice a rămas același: 300 de euro, dacă respectivul colet a fost livrat cu transport terestru și 430 de euro dacă livrarea s-a făcut pe cale aeriană sau maritimă.

Normele noi au provocat situații neplăcute în cazul primirii coletelor la începutul acestui an, dar care au fost comandate anul trecut. Mulți comanditari au fost nevoiți să renunțe la colete. Astfel, un cititor al NM ne-a comunicat că pentru coletul în care era o geantă ce valorează 220 de euro, vama a cerut o taxă de 1,5 mii de lei. După ce a renunțat la colet, s-a întocmit actul de restituire care l-a costat pe comanditar 170 de lei.

„Nimănui nu-i plac taxele, dar ele trebuie plătite”

Comentând pe Facebook această situație, premierul Ion Chicu a menționat că guvernul Maiei Sandu a decis să micșoreze limita neimpozabilă pentru colete, în cadrul unei înțelegeri cu FMI. „Noi nu putem anula [noul plafon]. […] Nimănui nu-i plac taxele, dar ele trebuie plătite. În acest sens, guvernul precedent a luat o decizie corectă. Mai puțină politică și populism… și toate se vor rezolva”, a scris Chicu.

Într-adevăr, o reglementare în acest sens este în acordul dintre Moldova și FMI cu privire la politica economică și fiscală. Însă, potrivit unei surse NM, care este la curent cu negocierile dintre Moldova și FMI, autoritățile moldovenești au inițiat aceste măsuri.

Noua limită neimpozabilă pentru colete a fost aprobată în cadrul pachetului de amendamente guvernamentale la legislația fiscală, printre care anularea amnistiei fiscale, majorarea TVA de la 10% până la 20% pentru HoReCa ș.a. Într-o notă explicativă, Ministerul Finanțelor a precizat că reducerea limitei neimpozabile pentru colete are scopul de a aduce treptat această normă în concordanță cu cea europeană, unde sunt impozitate coletele care pornesc de la prețul de 22 de euro. În nota explicativă se mai spune că datorită acestei măsuri, autoritățile intenționează să încaseze în buget aproximativ 170 de milioane de lei.

Solicitat să răspundă la întrebarea, de ce acțiunea legii se răsfrânge la coletele care au fost expediate anul trecut, cei de la Serviciul Vamal au menționat că ei execută legea din momentul intrării ei în vigoare.

„Vizual, numărul de colete s-a redus”

NM a discutat cu participanții pe piața coletelor poștale. Cei de la „Poșta Moldovei” au comunicat pentru NM că „vizual, numărul de colete s-a redus”, însă au subliniat că doar la sfârșitul lunii vor putea să ofere o informație mult mai clară despre numărul de colete și despre numărul de refuzuri la ele.

Un interlocutor NM dintr-o companie de logistică privată, care a insistat să-i fie păstrat anonimatul, a spus că numărul de colete nu s-a micșorat, dar a menționat că deocamdată e prematur să vorbim despre o anumită statistică. „Numărul de refuzuri a crescut, pentru că multe comenzi s-au făcut  până la revelion, iar în ianuarie, vama le-a prelucrat deja conform regulilor noi. Am putea face concluzii despre această situație la sfârșitul lunii februarie”, a spus sursa citată.

Potrivit afirmațiilor sale, în medie, de la un colet cu valoarea mai mare de 200 de euro trebuie să se plătească acum aproximativ 30% din costul acestuia: 20% TVA și taxa vamală care constituie, în medie, 10%. „Este important de menționat că 200 de euro se consideră fără cheltuielile pentru livrare, însă dacă suma este mai mare, se ține cont și de suma livrării. Deci, TVA și taxele sunt calculate din suma totală”, a menționat interlocutorul, adăugând că, mai devreme, suma neimpozabilă era de 430 de euro, însă aceasta includea și livrarea.

Sursa citată a mai remarcat că în această situație, companiile care se ocupă de livrarea coletelor, dar și vameșii s-au pomenit de aceeași parte. „Autoritățile au dorit să soluționeze astfel problema economiei tenebre, adică să impună comercianții intermediari, care comandă mărfuri din străinătate cu scopul de a le vinde aici, să plătească impozite. Însă nu e clar, de ce încearcă să facă acest lucru prin intermediul vamei și nu al fiscului, care ar trebui să combată vânzările tenebre”, a menționat reprezentantul unei companii care livrează mărfuri.

Acesta a mai spus că în situația creată, volumul de lucru al vamei a crescut foarte mult, iar numărul de colaboratori de la vamă, care se ocupă de prelucrarea coletelor, a rămas același. În consecință, povara pentru fiecare a crescut esențial.

Adrian Gheorghiță, vicepreședintele Camerei Americane de Comerț (AmCham), a comunicat pentru NM că deocamdată este prematur să se facă anumite concluzii despre efectul acestei măsuri. Potrivit lui, este evident că autoritățile încearcă astfel în primul rând, să impună comercianții care cumpără mărfuri în magazinele online să plătească impozite, iar în al doilea rând, „să apere drepturile consumatorilor”. „Evident, noua limită va afecta clienții magazinelor online din punctul de vedere al cantității de mărfuri, precum și al prețului mediu al acestora. Pe de altă parte, volumul de muncă al operatorilor de la poștă și al vamei va crește”, consideră vicepreședintele AmCham.

„Statul ar fi putut obține impozite de cca 700 de milioane de lei”

În opinia expertului economic Veaceslav Ioniță, reducerea limitei neimpozabile pentru colete, practic, nu va schimba situația. Limita de 200 de euro a fost și mai devreme, a reamintit el. „Cred că în 95 la sută din cazuri, oamenii comandă mărfuri în valoare mai mică de 200 de euro. Iar volumul total al coletelor din străinătate, în echivalent bănesc, este de 4 miliarde de lei anual. Dacă aceste mărfuri s-ar cumpăra în țară, statul ar obține impozite de cca 700 de milioane de lei. De aceea autoritățile trebuiau cumva să reacționeze la această situație”, consideră Ioniță.

El mai susține că reducerea limitei neimpozabile nu va contribui la creșterea încasărilor fiscale și nici nu va schimba situația privind combaterea contrabandei. „[Când informațiile despre 200 de euro vor ajunge la toți], coletele cu mărfuri mai scumpe decât această sumă vor fi foarte puține. De exemplu, un telefon care costă mai mult de 200 de euro. În celelalte situații, cumpărătorul va împărți comanda în câteva, în limitele acestei sume. Iar persoanele care se ocupă de comercializarea repetată a mărfurilor vor găsi alte căi de livrare, de exemplu, contrabandă prin transportul de mărfuri”, a concluzionat expertul.

Serviciul de presă al Vamei a comunicat pentru NM că legislația nu interzice „primirea câtorva colete în valoare de până la 200 de euro”. Sursa citată a adăugat că pentru a-i proteja pe oamenii de afaceri care respectă legea de concurența neloială, se va efectua „un studiu pentru a exclude posibilitatea de a desfășura activitatea comercială evitând achitarea taxelor vamale”.

Menționăm că în Ucraina, taxa neimpozabilă din prețul mărfurilor primite prin poștă constituie 100 de euro. În UE, dacă valoarea coletului depășește 22 de euro, se plătește TVA, iar dacă e mai mult de 150 de euro, se achitată și taxele vamale. În Rusia, limita neimpozabilă pentru colete este de 200 de euro.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: