AIPA oferă detalii despre perchezițiile CNA. Câți angajați au fost reținuți?

Cinci angajați ai Agenție de Intervenție și Plăți pentru Agricultură au fost vizați de perchezițiile, din 24 ianuarie, efectuate de ofițerii Centrului Național Anticorupție în cadrul instituției. Agenția anunță că o persoană a fost reținută, în urma controalelor. 

„S-au efectuat controale la unul dintre angajații din cadrul oficiului teritorial UTA Găgăuzia, la doi angajați ai oficiului teritorial Bălti și la alți doi angajați din cadrul oficiului Central al Agenției. Menționăm că din informația oferită de către CNA, un singur angajat al AIPA a fost reținut”, se arată în comunicatul AIPA.

În urma acestor verificări, din Agenție au fost preluate, pentru documentarea cauzelor, un hard disk și șapte dosare de solicitare a sprijinului financiar pentru acordarea subvențiilor post-investiționale, alte mecanisme de subvenționare nefiind solicitate spre verificare.

Totodată, Agenția precizează faptul că în perioada 2021-2023, a gestionat în exclusivitate surse financiare din bugetul de stat, care sunt alocate anual conform Legii Bugetului.

Amintim că ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) au inițiat percheziții la persoane publice din cadrul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), dar și la autorități publice locale, precum și agenți economici. Sunt vizate localități din toată țara. Informația a fost confirmată pentru NM de către Angela Starinschi, ofițer de presă al CNA.

Potrivit CNA, este vorba despre suspiciuni de acordare ilegală a subvențiilor în agricultură.

„Efectuăm acțiuni de urmarire penală în nordul, centrul și sudul țării în dosare care vizează acordarea ilegală de subvenții în agricultură. La această oră, desfășurăm percheziții la persoane publice din cadrul AIPA, autorități publice locale și la mai mulți agenți economici. Vom reveni cu detalii pe parcurs”, a precizat Starinschi.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a confirmat perchezițiile desfășurate de ofițerii CNA, pe 24 ianuarie, la domiciliile și birourile de serviciu a unor angajații ai instituției. Agenția a publicat o declarație în care precizează că persoanele vizate sunt „suspectate de depășirea atribuțiilor de serviciu”.

Ulterior, în urma celor 68 de percheziții efectuate, șase persoane au fost reținute, șase persoane sunt cercetate în stare de libertate, iar alte 24 de persoane urmează a fi audiate în calitate de bănuiți pentru abuz de putere, corupere pasivă, corupere activă, trafic de influență și spălare de bani.


Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vlah cere test cu detectorul de minciuni pentru Grosu. PAS: „Nu răspundem în fața alternativelor lui Putin”

Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, l-a invitat pe Igor Grosu, lider al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) să răspundă la un test cu detectorul de minciuni. Politiciana vrea să-i adreseze zece întrebări legate de alegerile parlamentare din 28 septembrie, subliniind că acesta ar fi „singurul mod prin care poate fi demonstrată corectitudinea scrutinului”.

„Poporul nu mai crede în alegeri corecte, iar singura cale prin care conducerea PAS poate demonstra contrariul este să treacă testul cu detectorul de minciuni”, a scris Vlah într-o postare pe rețelele sociale.

Întrebările adresate de Irina Vlah lui Igor Grosu vizează, printre altele, presupuse „intenții de fraudare a alegerilor, influența asupra Curții Constituționale, controlul asupra mass-mediei și folosirea instituțiilor statului împotriva oponenților politici”.

„Se pregăteşte PAS să fraudeze alegerile parlamentare din data de 28 septembrie 2025? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Este Comisia Electorală Centrală sub controlul PAS? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Controlează PAS în totalitate Curtea Constituţională? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Vor fi folosite în aceste alegeri împotriva oponenţilor politici astfel de instituţii ca: SIS, Poliţia, Procuratura, instanţele judecătoreşti? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Vor fi folosiţi reprezentanţii corpului diplomatic pentru fraudarea alegerilor în secţiile de votare de peste hotare? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Este controlată de către PAS cea mai mare parte a presei şi va fi folosită în campania electorală? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Intenţionează PAS să folosească Sistemul Informaţional de Stat „Alegeri”, trecut în administrarea STISC, pentru a falsifica rezultatele alegerilor? Variante de răspuns: DA sau NU.

Va folosi PAS, contrar legislaţiei, imaginea liderilor străini pentru a-şi face campanie electorală? Variante de răspuns: DA sau NU. 

Va continua PAS persecutarea cetăţenilor cu alte viziuni politice pentru a-i determina să nu participe la vot în alegerile parlamentare? Variante de răspuns: DA sau NU.  

Va anula PAS, prin intermediul Curţii Constituţionale, rezultatele alegerilor parlamentare, dacă acestea nu-i vor conveni? Variante de răspuns: DA sau NU.”

În context, NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

„PAS răspunde în fața oamenilor. Nu în fața alternativelor lui Putin al căror unic scop este să dea pe tavă țara noastră Rusiei, s-o îngenuncheze și să o țină în izolare”, a declarat Adriana Vlas, purtătoarea de cuvânt a partidului.

***

Precizăm că Irina Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat formațiunea în Parlament din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a părăsit fracțiunea comuniștilor, acuzând-o de colaborare cu alianțele pro-europene de atunci, iar în 2015 a ieșit inclusiv din PCRM.

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câștigat scrutinul respectiv, dar și pe următorul, conducânt astfel autonomia găgăuză până în 2023. După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, a declarat în repetate rânduri că nu va ieși din politică, a devenit activă pe rețelele de socializare, a început să scrie și să vorbească în limba română și chiar și-a scris o autobiografie. Atunci, mulți experți au început să vorbească despre ambițiile prezidențiale ale Irinei Vlah.

Irina Vlah a candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova în scrutinul din 20 octombrie 2024. Potrivit rezultatelor finale, ea a acumulat circa 83 mii de voturi, adică aproape 5,4% din sufragii, nereușind să ajungă în turul II de scrutin.

În noiembrie 2024, ️Irina Vlah a anunțat constituirea Partidului Republican „Inima Moldovei”.

Pe 22 iulie, președintele Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, președinta Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), Irina Vlah, președintele Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, și președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM), Vladimir Voronin, au anunțat într-o conferință de presă, că planifică să participe împreună la alegerile parlamentare din toamnă. Cele patru formațiuni politice, care au viziuni pro-ruse, intenționează să creeze un bloc electoral.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: