Realitatea.md/imagine simbol

Alarmant: peste 500 de victime ale infracțiunilor sexuale timp de un an. Mai mult de jumătate sunt copii

Anul trecut, în Republica Moldova au avut loc 535 de infracțiuni sexuale: 282 de violuri și 242 de cazuri de violență sexuală. Din 535 de cazuri de infracțiuni sexuale, în 375 au fost vizați copii. Iar în alte 73 de cazuri, minorii au fost supuși abuzului sexuală. Datele aparțin Inspectoratului General al Poliției (IGP), care a efectuat o statistică la solicitarea NM.

Cazuri de infracțiuni sexuale la nivel național

Pe parcursul anului 2023, în țara noastră, au fost consemnate 535 de cazuri de infracțiuni sexuale. Din totalul acestora, în 282 de cazuri este vorba despre violuri, iar în restul de 242 – de violență sexuală.

Datele arată și faptul că nu toate cazurile care ajung la poliție au parte de finalitate: din 157 dosare de viol trimise procurorilor, în judecată au ajuns doar 73, iar 21 – au fost clasate. Situația este aceiași în privința cazurilor de violență sexuală: din 141 de dosare trimise procurorilor, în instanța de judecată au fost remise doar 62, iar 18 – au fost clasate.

Ponderea cazurilor în care sunt vizați copii

Datele poliției arată că minorii sunt cele mai frecvente victime ale infracțiunilor sexuale. Din cele 535 consemnate de oamenii legii, în 375 de cazuri sunt vizați minori. În alte 73 de cazuri este vorba despre abuzuri sexuale – majoritatea pornografie infantilă.

În anul 2023, circa 150 de copii au fost implicați în cazuri de viol, iar 228 au fost supuși violenței sexuale.

Totodată, în intervalul de timp menționat, oamenii legii au deschis 73 de dosare penale pe fapte de abuz sexual față de minori: 47 dintre acestea vizează pornografia infantilă, 21 – traficul de copii, iar 7 – încălcarea inviolabilității personale. În 57 de cazuri de abuz sexual asupra copiilor, agresorii au săvârșit infracțiunile fără contact fizic, cu ajutorul tehnologiilor informaționale. În alte 16 cazuri, abuzurile au avut loc cu contact fizic.

***

Ce spun psihologii despre cum identificăm un potențial agresor și care sunt semnalele de alarmă care ar trebui să îngrijoreze părinții aflați în materialul NM „Zilnic, cel puțin un copil din Moldova este victimă a infracțiunilor sexuale. Date statistice și sfaturile psihologului”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gov.md

Ce s-a întâmplat, totuși, între Alexandru Munteanu și Dan Perciun? Răspunsul liderului PAS, Igor Grosu

Între Alexandru Munteanu, fost deja premier, și Dan Perciun, ministrul interimar al Educației, a avut loc o discuție despre viteza cu care sunt implementate reformele. Discuția a fost „cu mai mult temperament”. Precizările au fost făcute de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la ediția din 15 iulie a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană” de la Moldova 1, după ce a fost întrebat ce s-a întâmplat, totuși, între Alexandru Munteanu și Dan Perciun.

„A fost o discuție, așa cum au mărturisit ambii, despre reforme. Probabil despre viteza cu care sunt implementate aceste reforme. Probabil mai temperamentală, așa, cu mai mult temperament. Dar, repet, am tot respectul față de domnul Munteanu, și-a adus toată contribuția. (…) Acum suntem într-un moment în care lucrurile trebuie să le dinamizăm mai tare. (…) S-a deschis clusterul 6. Insistăm pe celalalte patru și aici chiar trebuie să ne mișcăm repede. Până la sfârșitul acestei veri trebuie să le avem deschide pe toate și să demonstrăm nu doar prin aprobarea legilor, dar și prin reformele implementate, că Republica Moldova merită să fie apreciată”, a declarat Grosu.

***

Amintim că, pe 3 iulie 2026, Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru. Munteanu a declarat că a ales să plece în momentul în care a înțeles că nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” pe care le are.

Președinta Maia Sandu a declarat că Alexandru Munteanu a avut o singură obiecție înainte de demisie – aceasta ține de relația lui interpersonală cu ministrul Educației, Dan Perciun. Detalii AICI.

Într-o reacție, Perciun a menționat că și-a exprimat nemulțumirile față de politica bugetar-fiscală. Potrivit ministrului, unele măsuri incluse în document nu au fost suficient discutate în Guvern și au generat reacții „foarte aprinse” în societate. Detalii AICI.

Ulterior, liderul PAS, Igor Grosu, a spus că motivul demisiei lui Munteanu a fost „un trigger”, menționând o discuție „mai temperamentală” a acestuia cu Perciun despre un subiect legat de politica fiscală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: