Realitatea.md/imagine simbol

Alarmant: peste 500 de victime ale infracțiunilor sexuale timp de un an. Mai mult de jumătate sunt copii

Anul trecut, în Republica Moldova au avut loc 535 de infracțiuni sexuale: 282 de violuri și 242 de cazuri de violență sexuală. Din 535 de cazuri de infracțiuni sexuale, în 375 au fost vizați copii. Iar în alte 73 de cazuri, minorii au fost supuși abuzului sexuală. Datele aparțin Inspectoratului General al Poliției (IGP), care a efectuat o statistică la solicitarea NM.

Cazuri de infracțiuni sexuale la nivel național

Pe parcursul anului 2023, în țara noastră, au fost consemnate 535 de cazuri de infracțiuni sexuale. Din totalul acestora, în 282 de cazuri este vorba despre violuri, iar în restul de 242 – de violență sexuală.

Datele arată și faptul că nu toate cazurile care ajung la poliție au parte de finalitate: din 157 dosare de viol trimise procurorilor, în judecată au ajuns doar 73, iar 21 – au fost clasate. Situația este aceiași în privința cazurilor de violență sexuală: din 141 de dosare trimise procurorilor, în instanța de judecată au fost remise doar 62, iar 18 – au fost clasate.

Ponderea cazurilor în care sunt vizați copii

Datele poliției arată că minorii sunt cele mai frecvente victime ale infracțiunilor sexuale. Din cele 535 consemnate de oamenii legii, în 375 de cazuri sunt vizați minori. În alte 73 de cazuri este vorba despre abuzuri sexuale – majoritatea pornografie infantilă.

În anul 2023, circa 150 de copii au fost implicați în cazuri de viol, iar 228 au fost supuși violenței sexuale.

Totodată, în intervalul de timp menționat, oamenii legii au deschis 73 de dosare penale pe fapte de abuz sexual față de minori: 47 dintre acestea vizează pornografia infantilă, 21 – traficul de copii, iar 7 – încălcarea inviolabilității personale. În 57 de cazuri de abuz sexual asupra copiilor, agresorii au săvârșit infracțiunile fără contact fizic, cu ajutorul tehnologiilor informaționale. În alte 16 cazuri, abuzurile au avut loc cu contact fizic.

***

Ce spun psihologii despre cum identificăm un potențial agresor și care sunt semnalele de alarmă care ar trebui să îngrijoreze părinții aflați în materialul NM „Zilnic, cel puțin un copil din Moldova este victimă a infracțiunilor sexuale. Date statistice și sfaturile psihologului”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: