„O fetiță de 11 ani a devenit mamă”, „A abuzat sexual un copil de 8 ani, iar în schimb i-a promis jucării”, „Și-a abuzat sexual fiul de 5 ani”. Sunt doar câteva dintre titlurile de știri din ultimele două luni. Practic săptămânal în presă ajung informații despre copiii din Republica Moldova, care cad pradă violenței sexuale. Câte cazuri însă nu sunt raportate oamenilor legii? Câți copii nu au cui să spună prin ce au trecut? Datele statistice obținute de NM de la poliție arată că în peste jumătate dintre infracțiunile cu caracter sexual care ajung la oamenii legii sunt vizați minorii. Prin urmare, zilnic, cel puțin un copil din Republica Moldova devine victimă a abuzului sexual sau a infracțiunilor cu caracter sexual. Cum identificăm un potențial agresor și care sunt semnalele de alarmă care ar trebui să îngrijoreze părinții – citiți în continuare.
Cazurile de viol și violență sexuală – în creștere
Potrivit unui raport al Inspectoratului General al Poliției (IGP), pe parcursul anului trecut, în Republica Moldova au fost înregistrate 535 de cazuri de infracțiuni legate de viața sexuală* – cu 5 mai multe față de anul precedent. Dintre acestea, în 282 de cazuri este vorba de viol, numărul fiind cu aproape 20% mai mare față de anul 2022. În schimb, numărul de cazuri de violență sexuală a scăzut cu aproape 16% – de la 287 la 242 de cazuri.
Totuși, nu toate cazurile care ajung la poliție au parte de finalitate: din 157 dosare de viol trimise procurorilor, în judecată au ajuns doar 73, iar 21 – au fost clasate.
*Potrivit Codului penal, infracțiunile legate de viața sexuală se împart în două categorii – violul și cinci forme de violență sexuală:
– acțiuni cu caracter sexual;
– hărțuirea sexuală;
– actul sexual cu o persoană care nu a împlinit 16 ani;
– acțiuni cu caracter sexual săvârșite cu o persoana care nu a împlinit vârsta de 16 ani;
– ademenirea minorului în scopuri sexuale.
Copiii, cele mai frecvente victime
Datele poliției arată că minorii cad cel mai des pradă infracțiunilor sexuale. Din totalul de 535 de cazuri consemnate de oameni legii, în 375 dintre ele sunt vizați minori. În alte 73 de cazuri este vorba despre abuzuri sexuale – majoritatea pornografie infantilă.
Datele arată că, în anul 2023, circa 150 de copii au fost implicați în cazuri de viol. Cele mai multe cazuri de viol au fost înregistrate în luna iulie (20), iar cele mai puține în ianuarie (6).
Totodată, în perioada vizată, 228 de minori au fost supuși vreuneia din cele cinci forme de violență sexuală prevăzute de Codul penal. Cele mai multe cazuri de violență sexuală au avut loc în februarie și august (câte 25 de cazuri), iar cele mai puține în octombrie (8).
În 29 de cazuri, minorii au violat alți minori, iar în 111 cazuri – adulții au violat minori. În alte 7 cazuri, minorii au violat adulți.
Totodată, în 22 de cazuri, minorii au supus alți minori vreunei forme de violență sexuală, iar în 206 cazuri – adulții pe minori.
În același timp, statistica arată că fetele au fost victime ale infracțiunilor sexuale mai des decât băieții. Din totalul minorilor vizați în cazuri de viol sau violență sexuală în 2023 s-a constatat că 344 de victime sunt de gen feminin, iar 31 – masculin.
Copiii, vânați pe internet
De asemenea, pe parcursul anului 2023, IGP a pornit 73 de cauze penale pentru abuz sexual față de minori. În 57 de cazuri, agresorii au săvârșit infracțiunile fără contact fizic, cu ajutorul tehnologiilor informaționale. În alte 16 cazuri, abuzurile au avut loc cu contact fizic.
Agresorii sexuali: cine sunt și ce-i motivează
Pentru a avea o mai bună înțelegere asupra perspectivei agresorilor sexuali, dar și a copiilor care le-au devenit victime, NM a discutat cu psihologul cu grad superior din cadrul „Felicia Healthcare Group” Iana Ciobanu.
Psihologul a explicat că violența sexuală este o formă de abuz, manipulare sau constrângere pentru a obține satisfacție sexuală fără acordul celuilalt.
Abuzul sexual asupra copiilor acoperă o serie de activități sexuale ilegale:
– deținerea de imagini care prezintă abuz sexual asupra copiilor;
– forțarea unui copil să-și scoată hainele sau să se masturbeze;
– angajarea în orice fel de activitate sexuală în fața unui copil, inclusiv vizionarea pornografiei;
– fotografierea, descărcarea, vizualizarea sau distribuirea de imagini sexuale cu copii;
– încurajarea unui copil să săvârșească acte sexuale în fața unei camere web;
– atingerea sexuală necorespunzătoare a unui copil îmbrăcat sau dezbrăcat;
– sex cu penetrare, inclusiv sex oral.
Astfel, în contextul multiplelor forme de abuz sexual, Iana Ciobanu a remarcat că motivele celui care-l înfăptuie pot fi diverse începând de la financiare și finalizând lista lor cu cele ale tulburărilor de personalitate de diferit tip al abuzatorului.
Cum identificăm potențialii agresori
Psihologul consideră că potențialii agresori sexuali pot fi identificați după următoarele trăsături:
– probleme de control asupra impulsurilor și emoțiilor lor, care pot duce la un abuz;
– distorsiuni ale gândirii sau justificări iraționale pentru anumite gânduri, acțiuni și comportamente;
– istoric de abuz sau neglijență, pot fi ei înșiși victime de abuz sau au avut parte de o latură profund neglijentă în copilărie care pot contribui la perpetuarea ciclului de abuz;
– problema de putere și control, pot căuta să obțină putere și control asupra altor persoane prin abuzul sexual.
„Totodată, cred că putem include și lipsa empatiei, dificultate de a se pune în rolul altor persoane și de a înțelege impactul negativ al acțiunilor lor”, a precizat Iana Ciobanu.
Experta a remarcat și faptul că mai există și mulți factori complecși individualizați care pot contribui la comportamentul abuziv.
În același timp, psihologul a menționat că persoana care a săvârșit un abuz de ordin sexual asupra unui minor nu primește din start eticheta de „pedofil”. Pentru a determina dacă cineva suferă de această tulburare mintală este nevoie de o evaluare profesională.
„Abuzul are o multitudine de forme, de asemena și violul. În conformitate cu acțiunea de viol asupra unui copil versus termenul pedofilie e necesar de a avea un suport contextual și informațional vast. Totodată, e necesar de a defini termenul de pedofilie, care se referă la o persoană care are o atracție sexuală persistentă și exclusivă față de copii prepuperiti. Pentru a stabili dacă o persoană este pedofilă sau nu, e nevoie de o evaluare profesionala și de o expertiză în domeniu”, a spus aceasta.
Cum se schimbă copiii după un abuz sexual și ce să facă părinții
NM a discutat cu Iana Ciobanu și despre cum pot părinții să-și dea seama că copilul lor a fost abuzat sexual în cazul în care acesta nu a venit să povestească ce i s-a întâmplat.
Psihologul a subliniat că fiecare copil și fiecare situație este unică, iar semnele sau comportamentele care indică o molestare sexuală pot varia de la un copil la altul. Cu toate acestea, există unele semne și schimbări de comportament care ar putea ridica suspiciuni în legătură cu o potențială molestare sexuală.
Semnele care ar trebui să îngrijoreze părinții sunt:
– schimbări bruște și inexplicabile în comportamentul copilului, cum ar fi retragerea sau izolarea socială, anxietate crescută, schimbări de personalitate sau emoționale;
– preocupări excesive legate de igienă sau de părțile intime ale corpului;
– comportament regresiv sau manifestarea unor comportamente copilărești, cum ar fi suptul degetelor sau urinarea în pat după ce au fost deja învățați să folosească toaleta;
– scăderea bruscă a performanței școlare, lipsa de concentrare sau probleme de somn;
– apariția unor reacții extreme de frică sau anxietate în prezența unei anumite persoane sau în anumite situații;
– comportamente sexuale inadecvate pentru vârsta copilului sau cunoștințe sexuale neadecvate pentru vârsta lor.
„Este important să menționăm că aceste semne și comportamente pot fi cauzate și de alte probleme sau traume, deci nu ar trebui să fie considerate ca dovezi definitive de molestare sexuală”, a adăugat Iana Ciobanu.
Psihologul recomandă părinților care suspectează o molestare sexuală: „Să se adreseze de urgență autorităților competente sau să solicite ajutorul unui profesionist în domeniul sănătății mintale sau al protecției copilului pentru a primi suportul și orientare adecvată”.
Unde puteți găsi ajutor?
În cazul în care ești copil și ai fost victima unui abuz, apelează la numărul 112.
De asemenea, puteți cere ajutor la Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii sau la Centrul de asistenți psihosocială a copilului și familiei ,,Amicul”.
Tel: (+373) 22 758 806; (+373)78 000 480, (022) 75-88-06, (022) 75-67-87
Fax: (+373) 22 748 378
Email: [email protected], [email protected]
În caz de abuz online, raportați cazul la 112 sau:
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
