Igor Dodon

Alegeri 2025: blocul lui Dodon, Vlah și Tarlev – înregistrat pentru participarea la parlamentare

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să înregistreze Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei” pentru participarea la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia a fost luată în cadrul ședinței din 3 august.

Blocul este constituit din Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, Partidul Republican Inima Moldovei și Partidul pentru Viitorul Moldovei.

Totodată, CEC a înregistrat simbolul blocului. Acesta este descris ca „o stea cu cinci raze, egale ca unghi, formată din linii cu lungime egale, dispuse sub unghi de 36 de grade în fiecare vârf”. „Steaua este reliefată și divizată în zece segmente. Unul din vârfuri este orientat perpendicular în sus, sub unghi de 90 de grade față de linia orizontală. Fiecare vârf al stelei, fiind împărțit în două segmente, este colorat în două culori în ordinea acelor ceasornicului alb și negru. În mijlocul stelei este amplasată o inimă de culoare neagră”, au comunicat reprezentanții CEC.

„Suntem pregătiți să demonstrăm că țara nu aparține străinilor și vânzătorilor de țară, ci oamenilor care muncesc aici și își iubesc pământul. Acum, nimeni nu ne mai poate opri să aducem în Parlament forțe care apără suveranitatea Moldovei, tradițiile noastre și drepturile fiecărui cetățean. Blocul Patriotic este gata de luptă și de victorie!”, a scris pe rețelele de socializare liderul socialiștilor, Igor Dodon, în urma deciziei CEC.

Menționăm că înregistrarea blocului pentru participarea la alegerile parlamentare nu presupune automat înregistrarea acestuia în calitate de concurent electoral. În continuare, reprezentanții blocului trebuie să prezinte la CEC lista candidaților la funcția de deputat. Ulterior, CEC va decide asupra înregistrării acestuia în cursa electorală.

***

Pe 22 iulie, Igor Dodon (PSRM), Irina Vlah (Partidul Republican „Inima Moldovei”), Vasile Tarlev (Partidul „Pentru Viitorul Moldovei”) și Vladimir Voronin (Partidul Comuniștilor din Republica Moldova) au anunțat că planifică să participe împreună la alegerile parlamentare, menționând că intenționează să creeze un bloc electoral.

Pe 29 iulie, la CEC s-au prezentat doar Irina Vlah, Igor Dodon și Vasile Tarlev pentru a-și înregistra blocul electoral. Dodon a declarat că, deocamdată, blocul va fi format doar din cele trei partide. „Sperăm foarte mult că se vor alătura și Partidul Comuniștilor, deoarece atunci când noi, ieri, am luat decizia la organele noastre colegiale, PCRM încă nu luase decizia la organul lor colegial”, a spus Dodon. Tot pe 29 iulie, Plenul Comitetului Central al PCRM a decis să formeze un bloc electoral cu cele trei partide. Liderii PCRM au hotărât însă ca formațiunea politică să se numească „Blocul electoral al Comuniștilor, Socialiștilor, Inimei și Viitorului Moldovei”, și nu „Blocul electoral Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei”.

Pe 1 august, Dodon menționa că pe 3 august „este termenul limită când CEC trebuie să se expună referitor la înregistrarea blocului electoral”. Tot el anunța că luni, 4 august, cele trei partide vor discuta despre includerea comuniștilor în bloc. Potrivit lui Dodon, PCRM a transmis o scrisoare prin care își exprimă intenția de a se alătura. „Imediat după ce va fi înregistrat blocul, noi suntem gata luni sau marți cel târziu să luăm decizia de a lărgi blocul cu includerea PCRM și de a depune actele la CEC în acest sens”, preciza Dodon. El a mai spus că, în perioada 4–10 august, va fi definitivată lista candidaților blocului la funcția de deputat.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: