regnum.ru

Alegeri fără concurență, dar cu surprize? Miza scrutinului din regiunea transnistreană (ANALIZĂ)

Peste două săptămâni, în regiunea transnistreană vor avea loc alegeri în „parlamentul” local – Sovietul Suprem al nerecunoscutei RMN. La fel ca și scrutinul precedent, și cel actual se anunță practic fără concurență reală. Totuși, rezultatul va aduce câteva fețe noi în legislativ. NM explică care este, de fapt, intriga acestor alegeri și în ce măsură ar putea ele modifica raportul forțelor politice de pe malul stâng al Nistrului.

Pe cine alege Transnistria?

Alegerile din regiunea transnistreană vor avea loc pe 30 noiembrie. Sovietul Suprem (SS) este parlamentul local, format din 33 de deputați aleși în circumscripții uninominale. Regiunea este împărțită în 33 de circumscripții, respectiv, fiecare își trimite în legislativ candidatul care obține cele mai multe voturi.

În prezent, Transnistria este administrată de facto de holdingul „Sheriff”, condus de Victor Gușan. În Sovietul Suprem, 29 dintre cele 33 de mandate sunt deținute de deputații partidului „Обновление” („Reînnoire”), aflat sub controlul „Sheriff”. Actualul lider al nerecunoscutei RMN, Vadim Krasnoselski, este considerat protejatul holdingului și beneficiază de sprijinul deplin al „Reînnoire”, în timp ce parlamentul îi este pe deplin loial.

Republica nerecunoscută Transnistria – este prezidențială, ceea ce înseamnă că președintele are competențe mult mai largi decât legislativul local, motiv pentru care viitoarele alegeri în Sovietul Suprem par puțin probabil să modifice raportul de forțe de pe malul stâng. Totuși, politologul Anatoli Dirun, fost deputat în Sovietul Suprem, respinge această concluzie. Potrivit lui, „dacă deputații SS vor adopta o altă poziție – iar acest lucru se poate întâmpla oricând – se va deschide o discuție (între Sovietul Suprem și președinte)”.

În istoria republicii nerecunoscute au existat astfel de conflicte. În 2009, de exemplu, deputații Sovietului Suprem au desființat funcția de vicepreședinte pentru a împiedica consolidarea influenței celui care ocupa acest post, Alexandr Koroliov. Președintele de atunci și fondatorul RMN, Igor Smirnov, a reacționat dur la această decizie, ceea ce a declanșat o confruntare deschisă între președintele nerecunoscut și Sovietul Suprem. La acea vreme, speaker al parlamentului era Evgheni Șevciuk, care conducea și partidul „Reînnoire”. Șevciuk a demisionat din funcția de speaker, iar în 2010 a fost înlăturat și din fruntea partidului. Ulterior, el a devenit liderul mișcării anti-„Sheriff”, iar în 2011 a reușit să-l învingă pe Smirnov la alegerile prezidențiale, candidând ca independent.

Următoarea confruntare s-a aprins deja între președintele Șevciuk și speakerul Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski. Istoria s-a repetat și, în 2016, Krasnoselski a câștigat alegerile prezidențiale în fața lui Șevciuk.

Alegeri… fără alegere

La alegerile viitoare în Sovietul Suprem participă 45 de candidați. În același timp, doar în 12 circumscripții electorale există concurență — acolo candidează câte doi candidați. În 21 de circumscripții funcția de deputat este disputată doar de un singur candidat. De menționat că în regiunea transnistreană nu există prag de participare, adică pentru victorie în aceste 21 de circumscripții va fi suficientă participarea unui singur alegător, care să voteze pentru singurul candidat.

Totuși, la alegerile din stânga Nistrului există opțiunea „împotriva tuturor”. Până în 2020, ea nu se bucura de o popularitate deosebită în rândul alegătorilor. Alegerile precedente în Sovietul Suprem, care au avut loc în 2020, de asemenea au trecut fără alternativă, iar la ele popularitatea opțiunii „împotriva tuturor” a crescut până la 20,6%. În unele circumscripții ponderea celor care au votat „împotriva tuturor” a depășit 30%. De exemplu, în circumscripția a 15-a, candidatul Andrei Safonov a obținut 1727 de voturi, iar opțiunea „împotriva tuturor” – 1056. La alegerile viitoare, Safonov de asemenea candidează. Și de această dată, el are un concurent – Irina Svetlakova. La alegerile din 2020, în circumscripția a 16-a candidatul Iakov Galak a obținut 1882 de voturi, iar „împotriva tuturor” – 1008 voturi. La alegerile actuale, Galak este din nou singurul candidat în circumscripția sa. La alegerile precedente, 1033 de alegători au votat împotriva fiului fondatorului „Sheriff”, Victor Gușan, Evgheni Gușan, iar pentru el – 1941 de alegători. La alegerile actuale, fiul lui Gușan nu participă.

Potrivit lui Anatoli Dirun, intriga alegerilor pentru Sovietul Suprem nu este cine va câștiga, ci cine a ales să candideze și cine nu. În 11 circumscripții, deputații aflați în funcție nici măcar nu și-au depus candidatura, ceea ce înseamnă că, chiar și într-un scrutin practic fără concurență, în Sovietul Suprem vor apărea, totuși, fețe noi.

Alegerile precedente nu au fost marcate doar de numărul record de voturi „împotriva tuturor”, ci și de o prezență foarte scăzută la urne — doar 27,7%. Anatoli Dirun consideră că, având în vedere similitudinile dintre scrutinul din 2020 și cel actual, această tendință ar putea continua. Singura diferență este că, în campania anterioară, opoziția a îndemnat activ electoratul să voteze „împotriva tuturor”. „Acum nu mai observ o astfel de mobilizare”, a precizat Dirun.

În schimb, în ultimele zile au apărut informații potrivit cărora holdingul „Sheriff” va oferi câte 200 de ruble tuturor pensionarilor din regiune cu ocazia sărbătorilor de Anul Nou și Crăciun. În total, aproximativ 150 de mii de persoane ar urma să primească bani. Astfel, în total, „Sheriff” va aloca 30 de milioane de ruble transnistrene, adică echivalentul a peste 30 de milioane de lei.

Totul abia începe?

Campania electorală actuală din regiunea transnistreană poate fi considerată doar „un antrenament” pentru cursa din 2026, când în republica nerecunoscută urmează să aibă loc alegerile prezidențiale. Actualul lider, Vadim Krasnoselski, își încheie atunci cel de-al doilea mandat și nu mai poate candida, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de un nou pretendent la această funcție. „Acum trebuie să privim situația și să tragem concluzii pentru anul viitor. Dacă pentru un deputat votează puțin mai mult de 1000 de oameni într-o circumscripție, asta încă cumva merge, dar dacă pentru președinte vor vota doar 10 mii — aceasta deja este o problemă”, a remarcat expertul.

Deocamdată, nu există candidați evidenți pentru așa-numita funcție de președinte al regiunii transnistrene. Dirun amintește că, după Igor Smirnov – care a condus regiunea timp de patru mandate –, în Transnistria președinția a fost câștigată tradițional de speakerii Sovietului Suprem: mai întâi Evgheni Șevciuk, apoi Vadim Krasnoselski. Actualul speaker, Alexandr Korșunov, candidează în prima circumscripție, unde are și un contracandidat, Mihail Babii. Deși rolul speakerului nu este unul foarte vizibil, Dirun consideră că el reprezintă totuși o intrigă a acestor alegeri.

În spațiul public din regiunea transnistreană circulă zvonuri că următorul lider al republicii nerecunoscute poate deveni șeful nerecunoscut de Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev. Potrivit lui Anatoli Dirun, deocamdată nu există semne care să indice acest lucru: „Ignatiev este totuși un diplomat de carieră”. Totuși, totul încă se poate schimba.


Pe 30 noiembrie, în regiunea transnistreană vor avea loc alegeri pentru toate nivelurile de reprezentare: deputați în Sovietul Suprem, consilii locale, dar și șefi ai administrațiilor sătești și comunale. Ziua unică a alegerilor în Transnistria a fost introdusă în urmă cu 10 ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Marea Britanie a interceptat o navă din „flota fantomă” a Rusiei în Canalul Mânecii

Un petrolier din așa-numită „flotă fantomă” a Federației Ruse a fost interceptat de autoritățile Marii Britanii, în Canalul Mânecii. Operațiunea a avut loc în dimineața de 14 iunie, transmite BBC.

Operațiunea, care a durat șase ore, a implicat militari ai Corpului Pușcașilor Marini Regali și ofițeri specializați ai Agenției Naționale pentru Combaterea Criminalității, sprijiniți de Forțele Aeriene Regale. Aceștia au urcat la bordul petrolierului Smyrtos.

Misiunea a fost susținută de aeronave ale aviației navale britanice, de un avion de patrulare maritimă P-8 al RAF și de navele HMS Sutherland și HMS Ledbury.

Petrolierul Smyrtos navighează sub pavilion camerunez și se află în prezent ancorat în Canalul Mânecii, potrivit datelor platformei Marine Traffic.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că operațiunea s-a desfășurat în strânsă cooperare cu autoritățile franceze.

Potrivit instituției, nava a fost reținută și va rămâne sub supraveghere în largul coastei sudice a Marii Britanii pe durata investigațiilor. Autoritățile britanice susțin că intervenția a avut loc în apele teritoriale ale Marii Britanii și a fost efectuată în conformitate cu legislația națională și internațională.

Prim-ministrul Keir Starmer a declarat că a ordonat personal interceptarea petrolierului.

Această operațiune reușită reprezintă o nouă lovitură dată Rusiei și transmite un mesaj clar celor care contribuie la finanțarea războiului lui Putin împotriva Ucrainei: nu le vom permite să acționeze fără consecințe”, a scris premierul britanic pe platforma X.

Ministrul britanic al Apărării, Dan Jarvis, a afirmat că Rusia se bazează pe „flota fantomă” pentru a-și finanța războiul din Ucraina, iar măsurile luate de Londra afectează direct această sursă de venit.

Moscova utilizează o rețea de petroliere cu structuri de proprietate opace – denumită „flota fantomă” – pentru a evita sancțiunile internaționale impuse exporturilor sale de petrol.

Potrivit Ministerului britanic al Apărării, această flotă, formată din peste 700 de nave și responsabilă de transportul a aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni, reprezintă o componentă esențială a mecanismului prin care Kremlinul își finanțează activitățile.

Până în prezent, Marea Britanică a impus sancțiuni împotriva a peste 500 de astfel de nave.

Măsurile restrictive le interzic accesul în porturile britanice și blochează furnizarea de servicii financiare, de asigurare sau de brokeraj de către companii și cetățeni britanici pentru navele implicate în transportul petrolului rusesc.

Pe 1 iunie, Franța, cu sprijinul Regatului Unit, a reținut în Oceanul Atlantic un petrolier rusesc aflat pe listele de sancțiuni și suspectat că face parte din „flota fantomă” a Rusiei.

Nava Tagor a fost interceptată la aproximativ 400 de mile marine (peste 700 de kilometri) vest de peninsula Bretania. Potrivit autorităților franceze, aceasta naviga sub un pavilion fals.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: