Eugen Tomac și-a depus mandatul de prim-ministru desemnat al României. Nicușor Dan a nominalizat un nou candidat

Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României duminică, 14 iunie, după ce nu a reușit să strângă sprijinul parlamentar necesar pentru formarea guvernului. Președintele Nicușor Dan a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al Partidului Național Liberal (PNL), pentru funcția de premier.

Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul în această dimineață și, în aceste condiții, îl desemnez ca prim-ministru pe domnul Adrian Veștea. Domnul Adrian Veștea a parcurs toate etapele administrative: a fost un prima de succes, a fost un președinte de consiliu județean de succes, a fost un ministru de succes”, declarat Nicușor Dan.

El i-a mulțumit lui Eugen Tomac pentru că și-a asumat formarea executivului. „Vreau să spun că nici domnul Toma, nici eu nu ne-am jucat de-a guvernarea. Am mers în această direcție în urma consultării cu partidele politice. În acest moment este însă clar că o soluție politică este cea care este potrivită”, a spus liderul de la Cotroceni.

După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a transmis într-un mesaj pe rețelele de socializare că președintele nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier.

Nici conducerea PNL și nici eu, personal, nu am fost informați anterior de președinte în privința acestei decizii, un act ostil, o evidentă încercare de rupere a PNL, intenție intuită încă de la doborârea guvernului în interesul PSD”, a spus el.

Ilie Bolojan a mai precizat că, în perioada „imediat următoare”, Partidul Național Liberal va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul.

Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Cine este Adrian Veștea?

Adrian Veștea a devenit membru al Partidului Național Liberal în anul 1994, la vârsta de 21 de ani. De atunci, acesta a fost consilier local al PNL. El a mai deținut trei mandate consecutive de primar al orașului Râșnov, în perioada 2004-2016.

În urma alegerilor din 2016, Adrian Veștea a obținut funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov, pe care a deținut-o până în iulie 2023. Ulterior, el a fost ministru al Dezvoltării în guvernul condus de social-democratul Marcel Ciolacu, în perioada 15 iunie 2023- 23 decembrie 2024. La alegerile locale din 2024 a obținut din nou funcția de președinte al Consiliului Județean Brașov, pe care o deține și în prezent.

De asemenea, Adrian Veștea a fost secretar general al PNL, a doua cea mai mare funcție din partid, între 25 noiembrie 2024 și 13 iulie 2025. Adrian Veștea face parte din tabara contestatară a lui Ilie Bolojan, alături de liderul Hubert Thuma, Alina Gorghiu sau Nicoleta Pauliuc, potrivit Digi24.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Limba rusă, exclusă din lista limbilor protejate în Ucraina. Vladimir Zelenski a promulgat legea

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a promulgat vineri, 12 iunie, legea care exclude limba rusă din lista limbilor protejate în statul ucrainean.

Limba rusă a fost eliminată din lista limbilor cărora Ucraina le aplică prevederile Cartei. Este o decizie corectă și firească. Limba statului agresor nu poate beneficia de mecanisme de protecție create pentru sprijinirea limbilor popoarelor indigene și ale comunităților naționale”, a declarat președintele Radei Supreme a Ucrainei, Ruslan Stefanciuc.

Rada Supremă a adoptat acest proiect de lege încă din decembrie 2025, însă Zelenski l-a semnat abia după șapte luni, moment în care actul a intrat în vigoare.

Conform BBC, de acum înainte, prevederile Cartei referitoare la limbile regionale sau minoritare din Ucraina nu se vor mai aplica limbii ruse.

În noua formă a legii privind ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, vor rămâne protejate următoarele limbi: belarusă, bulgară, găgăuză, ebraică, idiș, karaimă, tătară crimeeană, krymciakă, germană, neogreacă, poloneză, romani, rumeică, română, slovacă, maghiară, urumă și cehă.

Potrivit notei explicative a proiectului de lege, excluderea limbii ruse nu contravine obligațiilor Ucrainei asumate prin Carta europeană a limbilor.

De asemenea, documentul precizează că limba rusă rămâne, în prezent, cea mai utilizată limbă a minorităților din Ucraina, ca urmare a dominației sale istorice de-a lungul secolelor, și că nu există motive pentru a considera că aceasta ar fi în vreun fel amenințată.

Ce înseamnă acest lucru pentru limba rusă?

Această Cartă vizează protejarea limbilor mici, a celor aflate în pericol de dispariție”, explica în decembrie 2025 deputata Evghenia Cravciuc fracțiunii „Sluga Poporului”, referindu-se la decizia Radei Supreme.

Ce va însemna, concret, excluderea limbii ruse din această listă? Potrivit deputatei, oamenii din Ucraina care doresc să vorbească în rusă o vor putea face în continuare — în viața de zi cu zi, lucrurile nu se vor schimba.

Asta înseamnă că statul nu își mai asumă obligația de a susține centre culturale rusești, de a sprijini studiul limbii ruse sau de a finanța publicarea de cărți în limba rusă. Limba rusă nu este în pericol, nu este o limbă minoritară vulnerabilă și nu ar trebui să facă obiectul protecției în cadrul Cartei, respectiv nici să beneficieze de sprijin de stat”, a declarat Evghenia Cravciuc.

În schimb, pe lista limbilor protejate au fost incluse limbile unor comunități indigene din Ucraina — karaima și krymciaka — precum și limba romani, „astfel încât nicio comunitate să nu rămână fără atenție”.

Ponderea limbii ruse în Ucraina

La începutul anului 2025, Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a realizat un sondaj privind utilizarea limbilor ucraineană și rusă.

Conform rezultatelor, 63% dintre respondenți au declarat că, în familie, comunică în limba ucraineană. În același timp, 13% folosesc limba rusă, iar 19% au spus că se exprimă în mod egal atât în ucraineană, cât și în rusă.

Comparativ cu anul 2020, ponderea celor care vorbesc ucraineana a crescut de la 52% la 63%. În schimb, utilizarea limbii ruse a scăzut semnificativ, de la 25% la 13%. Proporția celor care folosesc ambele limbi a rămas relativ stabilă — 18% în 2020 și 19% în 2025.

În cadrul aceluiași sondaj, respondenții au fost întrebați și dacă limba rusă ar trebui studiată în școli.

58% au considerat că aceasta nu ar trebui studiată deloc, iar 29% au opinat că ar trebui predată la același nivel sau într-o măsură mai redusă decât alte limbi străine. 6% cred că pentru limba rusă ar trebui alocat mai puțin timp decât pentru ucraineană, dar mai mult decât pentru alte limbi străine, iar doar 3% sunt de părere că rusa ar trebui studiată în aceeași măsură ca limba ucraineană.

Datele evidențiază schimbări semnificative față de 2019: la acel moment, 8% considerau că rusa nu ar trebui studiată deloc, 25% susțineau că ar trebui predată la același nivel ca alte limbi străine sau într-o măsură mai redusă, 26% credeau că ar trebui să i se acorde mai puțin timp decât limbii ucrainene, dar mai mult decât altor limbi străine, iar 30% erau de părere că rusa ar trebui predată la același nivel cu limba ucraineană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: