Stela Untilă/NewsMaker

Alegeri locale 2023: moldovenii își aleg primarii și consilierii locali. Tot ce trebuie să știi despre scrutin

Astăzi, 5 noiembrie 2023, în Republica Moldova se desfășoară alegeri locale generale în orașe (inclusiv în municipiile Chișinău și Bălți), sate (comune) și raioane, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender. În cadrul acestui scrutin vor fi aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale, respectiv 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se închid la ora 21:00.

În total, la 5 noiembrie 2023 vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari, 1 086 de consilieri în 34 de consilii raionale și municipale și 9 972 de consilieri în 896 de consilii orășenești și sătești. La alegerea consiliului local și a primarului nu participă alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în localitatea respectivă.

Validarea alegerilor este condiționată de prezența la urne a cel puțin 1/4 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție. În cazul primarilor, este ales candidatul care a obținut, în primul tur de scrutin, mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate. Dacă aceste condiții nu sunt întrunite, peste două săptămâni se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Pragul minim de prezență în turul II este de 1/5 din cei înscriși în liste. Numărul total de alegători incluși în Registrul de Stat al Alegătorilor este de 3 300 805 persoane, dintre care 2 760 930 sunt cetățeni cu drept de vot atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.

Concurenți electorali

În cursa electorală pentru scrutinul din 5 noiembrie 2023 au fost înregistrați peste 57 de mii de candidați la funcții de primar și de consilieri în consiliile locale din partea a 35 de partide politice din cele 60 înregistrate și a unui bloc electoral, precum și 1 174 de candidați independenți.

Cu două zile înaintea scrutinului, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova[8] (CSE) a dispus[9] anularea înregistrării tuturor candidaților Partidului politic “Șansă”. Decizia a fost luată în contextul raportului[10] prezentat de Serviciul de Informații și Securitate[11] privind implicarea Federației Ruse în alegerile locale prin finanțarea grupului criminal condus de Ilan Șor. Birouri electorale ale secțiilor de votare au aplicat ștampila cu mențiunea “Retras”[12] în toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali desemnați de Partidul “Șansă”.

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu va obţine o majoritate simplă, primii doi clasaţi se vor califica în turul al doilea, care va avea loc pe 19 noiembrie.

Alegeri în municipiul Chișinău

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, pentru Primăria capitalei Republicii Moldova s-au înscris 28 de candidaţi. În comparație, în 2019 în cursa electorală au s-au implicat 18 candidați, la alegerile din 2015 – 17 candidaţi, iar în 2011 doar 13 candidaţi.

Din cei 28 de candidaţi la alegerile de duminică, doar 27 dintre aceştia au şansa de a fi aleşi. Candidatura Cristinei Vulpe, din partea Partidului Politic „Şansă”, a fost anulată, cu două zile înainte de alegeri, prin decizia CSE.

Candidați:

  • Vasile Costiuc – Partidul politic „Democraţia Acasă”
  • Ruslan Codreanu – Blocul Electoral „Ruslan Codreanu”
  • Constantin Butucel – Partidul politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”
  • Ion Ştefăniţă – Partidul politic „Mişcarea Respect Moldova”
  • Diana Caraman – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
  • Lilian Carp – Partidul politic „Partidul Acţiune şi Solidaritate”
  • Anatol Usatîi – Partidul politic „Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei”
  • Vadim Brînzaniuc – Partidul politic „Partidul Social Democrat European”
  • Ion Bulgac – Partidul politic „Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare”
  • Adrian Albu – Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”
  • Mihail Poleanschi – Partidul politic „Partidul Acţiunii Comune – Congresul Civic”
  • Victor Chironda – Partidul politic „Platforma Demnitate şi Adevăr”
  • Oleg Burlacu – Partidul Liberal Democrat din Moldova
  • Vasile Bolea – Partid politic „Partidul Renaştere”
  • Roman Mihaeş – Partidul Naţional Liberal
  • Ion Ceban – Partidul politic „Mişcarea Alternativa Naţională”
  • Dragoş Galbur – Partidul politic „Partidul Naţional Moldovenesc”
  • Alla Popova – Partidul „Patrioţii Moldovei”
  • Anatolie Prohniţchi – Partidul politic „Partidul Verde Ecologist”
  • Andrei Donică – Mişcarea Profesioniştilor „Speranţa”
  • Ion Purice – Partidul Liberal
  • Ruslan Popa – Partidul politic „Noua Opţiune Istorică”
  • Ştefan Urîtu – Partidul politic „Voinţa Poporului”
  • Andrei Munteanu – Partidul politic „NOI”
  • Arina Spataru – Partidul politic „Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa”
  • Ştefan Gligor – Partidul politic „Partidul Schimbării”
  • Tatiana Platon – Partidul politic „Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei”


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: