Stela Untilă/NewsMaker

Alegeri locale 2023: moldovenii își aleg primarii și consilierii locali. Tot ce trebuie să știi despre scrutin

Astăzi, 5 noiembrie 2023, în Republica Moldova se desfășoară alegeri locale generale în orașe (inclusiv în municipiile Chișinău și Bălți), sate (comune) și raioane, cu excepția localităților din stânga Nistrului și a municipiului Bender. În cadrul acestui scrutin vor fi aleși pentru un mandat de patru ani reprezentanții administrației publice locale, respectiv 898 de primari și 11 058 de consilieri locali (raionali, municipali, orășenești, comunale și sătești). Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puțin 1/4 din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripție. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00 și se închid la ora 21:00.

În total, la 5 noiembrie 2023 vor fi aleși pentru un mandat de patru ani 898 de primari, 1 086 de consilieri în 34 de consilii raionale și municipale și 9 972 de consilieri în 896 de consilii orășenești și sătești. La alegerea consiliului local și a primarului nu participă alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară în localitatea respectivă.

Validarea alegerilor este condiționată de prezența la urne a cel puțin 1/4 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale din fiecare circumscripție. În cazul primarilor, este ales candidatul care a obținut, în primul tur de scrutin, mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate. Dacă aceste condiții nu sunt întrunite, peste două săptămâni se organizează un al doilea tur de scrutin, la care participă primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur. Pragul minim de prezență în turul II este de 1/5 din cei înscriși în liste. Numărul total de alegători incluși în Registrul de Stat al Alegătorilor este de 3 300 805 persoane, dintre care 2 760 930 sunt cetățeni cu drept de vot atribuiți pe unități administrativ-teritoriale de nivelul II.

Concurenți electorali

În cursa electorală pentru scrutinul din 5 noiembrie 2023 au fost înregistrați peste 57 de mii de candidați la funcții de primar și de consilieri în consiliile locale din partea a 35 de partide politice din cele 60 înregistrate și a unui bloc electoral, precum și 1 174 de candidați independenți.

Cu două zile înaintea scrutinului, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova[8] (CSE) a dispus[9] anularea înregistrării tuturor candidaților Partidului politic “Șansă”. Decizia a fost luată în contextul raportului[10] prezentat de Serviciul de Informații și Securitate[11] privind implicarea Federației Ruse în alegerile locale prin finanțarea grupului criminal condus de Ilan Șor. Birouri electorale ale secțiilor de votare au aplicat ștampila cu mențiunea “Retras”[12] în toate buletinele de vot, în dreptul tuturor concurenților electorali desemnați de Partidul “Șansă”.

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu va obţine o majoritate simplă, primii doi clasaţi se vor califica în turul al doilea, care va avea loc pe 19 noiembrie.

Alegeri în municipiul Chișinău

Potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale din Republica Moldova, pentru Primăria capitalei Republicii Moldova s-au înscris 28 de candidaţi. În comparație, în 2019 în cursa electorală au s-au implicat 18 candidați, la alegerile din 2015 – 17 candidaţi, iar în 2011 doar 13 candidaţi.

Din cei 28 de candidaţi la alegerile de duminică, doar 27 dintre aceştia au şansa de a fi aleşi. Candidatura Cristinei Vulpe, din partea Partidului Politic „Şansă”, a fost anulată, cu două zile înainte de alegeri, prin decizia CSE.

Candidați:

  • Vasile Costiuc – Partidul politic „Democraţia Acasă”
  • Ruslan Codreanu – Blocul Electoral „Ruslan Codreanu”
  • Constantin Butucel – Partidul politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”
  • Ion Ştefăniţă – Partidul politic „Mişcarea Respect Moldova”
  • Diana Caraman – Partidul Comuniştilor din Republica Moldova
  • Lilian Carp – Partidul politic „Partidul Acţiune şi Solidaritate”
  • Anatol Usatîi – Partidul politic „Partidul Dezvoltării şi Consolidării Moldovei”
  • Vadim Brînzaniuc – Partidul politic „Partidul Social Democrat European”
  • Ion Bulgac – Partidul politic „Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare”
  • Adrian Albu – Partidul politic „Partidul Socialiştilor din Republica Moldova”
  • Mihail Poleanschi – Partidul politic „Partidul Acţiunii Comune – Congresul Civic”
  • Victor Chironda – Partidul politic „Platforma Demnitate şi Adevăr”
  • Oleg Burlacu – Partidul Liberal Democrat din Moldova
  • Vasile Bolea – Partid politic „Partidul Renaştere”
  • Roman Mihaeş – Partidul Naţional Liberal
  • Ion Ceban – Partidul politic „Mişcarea Alternativa Naţională”
  • Dragoş Galbur – Partidul politic „Partidul Naţional Moldovenesc”
  • Alla Popova – Partidul „Patrioţii Moldovei”
  • Anatolie Prohniţchi – Partidul politic „Partidul Verde Ecologist”
  • Andrei Donică – Mişcarea Profesioniştilor „Speranţa”
  • Ion Purice – Partidul Liberal
  • Ruslan Popa – Partidul politic „Noua Opţiune Istorică”
  • Ştefan Urîtu – Partidul politic „Voinţa Poporului”
  • Andrei Munteanu – Partidul politic „NOI”
  • Arina Spataru – Partidul politic „Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa”
  • Ştefan Gligor – Partidul politic „Partidul Schimbării”
  • Tatiana Platon – Partidul politic „Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei”


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Diaspora va plăti impozit de 12% pe moșteniri? Ministra finanțelor: „Stop fals!” (VIDEO)

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, susține că informațiile potrivit cărora moldovenii din diaspora vor plăti, din 2027, impozit pe moștenirile primite în Republica Moldova sunt false. Oficiala a declarat, într-un video publicat pe 12 august pe conturile sale, că proiectul politicii fiscale pentru anul viitor nu modifică regimul fiscal care se aplică moldovenilor, indiferent dacă locuiesc în țară sau peste hotare.

„Stop fals! Guvernul nu își propune să impoziteze moștenirea pentru cetățenii Republicii Moldova care se află în diasporă. Aceste interpretări sunt abuzive. Ceea ce s-a propus prin politica fiscală este să fie impozitată moștenirea primită de cetățenii străini, care nu locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova 183 de zile. Toți cetățenii Republicii Moldova care trăiesc în țară sau peste hotare, atunci când primesc moștenire, acest venit nu se impozitează. Guvernul, în politica fiscală 2027, nu schimbă nimic”, a precizat ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Reacția vine după ce deputata MAN Angela Cutasevici a declarat că moldovenii stabiliți peste hotare ar putea fi obligați, din 2027, să plătească un impozit de 12% pentru casele, apartamentele, terenurile sau alte bunuri moștenite în Republica Moldova. Potrivit acesteia, proiectul politicii fiscale prevede includerea patrimoniului primit prin moștenire sau donație de către persoanele fizice nerezidente în categoria veniturilor impozabile.

În același sens s-a pronunțat și Cabinetul Avocatei „Străisteanu Doina Ioana”, care a susținut că modificările propuse ar introduce un impozit de 12% asupra bunurilor moștenite sau primite prin donație de către nerezidenți, inclusiv de către moldovenii din diaspora. Cabinetul a calificat inițiativa drept discriminatorie, argumentând că doi moștenitori ai aceleiași averi ar putea fi tratați fiscal diferit în funcție de statutul lor de rezidență.

Ministra Finanțelor respinge însă aceste interpretări și spune că cetățenii Republicii Moldova, inclusiv cei aflați în diaspora, nu vor fi afectați de modificările propuse în politica fiscală pentru anul 2027.

„Ești cetățean al Republicii Moldova și locuiești în țară? Ești cetățean al Republicii Moldova și locuiești în diaspora? În ambele situații, patrimoniul primit prin moștenire este neimpozabil. Acest lucru este prevăzut expres în art. 20 lit. i) din Codul fiscal, care stabilește că este neimpozabil patrimoniul primit de persoanele fizice cetățeni ai Republicii Moldova, cu titlu de donație sau de moștenire, cu excepția donațiilor efectuate conform art. 90¹ alin. (3¹). Deci, dacă ești cetățean al Republicii Moldova, faptul că locuiești în Moldova sau peste hotare nu schimbă această prevedere”, a mai scris Belous în postarea sa din 12 august.

***

Amintim, premierul Vasile Tofan a prezentat, pe 6 august, proiectul politicii bugetar-fiscale pentru 2027. Documentul, care și propune să taxeze mai mult viciile și mai puțin munca, potrivit premierului, a fost supus consultărilor publice în aceeași zi.

Noul concep prevede un pachet amplu de modificări fiscale. Printre principalele măsuri se numără majorarea scutirii personale anuale de la 29.700 la 40.000 de lei, extinderea facilității de impozitare cu 0% a profitului reinvestit, majorarea accizelor pentru produsele din tutun și vaping, introducerea unor taxe pentru băuturile cu zahăr, energizante și articolele pirotehnice, precum și majorarea impozitului pe dividende și a celui aplicat câștigurilor de capital. Totodată, Guvernul propune introducerea unei taxe „de solidaritate” pentru sectorul bancar, taxarea coletelor comandate de pe platformele din afara țării și modificarea cotelor de TVA pentru unele categorii de bunuri și servicii, inclusiv la gaz și lumină.

Aceasta este a doua încercare de aprobare a politicii fiscale pentru anul viitor, după ce proiectul pregătit de fostul guvern condus de Alexandru Munteanu s-a oprit la etapa consultărilor publice, pe fondul criticilor venite din partea mediului de afaceri și a experților. În urma consultărilor, Ministerul Finanțelor a renunțat la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor.

Recent, președinta Maia Sandu a declarat că noua reformă bugetar-fiscală propusă de Guvernul condus de Vasile Tofan este mai echilibrată decât prima variantă, prezentată de fostul Cabinet de miniștri. Potrivit șefei statului, noua politică fiscală ar trebui să asigure o impozitare mai echitabilă și, în același timp, să aducă venituri suplimentare la buget, necesare inclusiv pentru a putea fi finanțate majorările salariale promise.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: