Alegeri parlamentare cu miză mare în Georgia. Circa 3,5 mln de persoane sunt așteptate la secțiile de votare

În Georgia, pe 26 octombrie, au loc alegeri parlamentare, care sunt numite cele mai importante din istoria țării. Aproximativ 3,5 milioane de georgieni sunt așteptați la secțiile de votare, care s-au deschis la 08:00 (ora locală) și își vor continua activitatea până la 21:00. 

Potrivit BBC, cetățenii georgieni își aleg Parlamentul nu printr-un sistem mixt, ca înainte, ci printr-un sistem complet proporțional. Adică, procentul de voturi pe care-l va acumula un partid sau altul va corespunde numărului de mandate în Parlament. Pentru a accede în Legislativ, formațiunile politice trebuie să obțină cel puțin 5% din voturi. Dacă nicio forță politică nu va nu reușește să obțină o majoritate, partidele vor trebui să formeze un guvernare de coaliție.

O altă noutate a acestor alegeri este că 90% din secțiile de votare procesul de vot va decurge în format electronic. Identificarea va avea loc cu ajutorul mijloacelor electronice, la fel și numărarea voturilor și transmiterea rezultatelor preliminare.

La aceste alegeri parlamentare participă 18 partide. Potrivit sondajelor, cinci forțe politice au cele mai mari șanse să depășească pragul minim de voturi pentru a accede în Legislativ: partidul de guvernământ „Visul Georgian”, care este considerat pro-rus, precum și partidele de opoziție pro-occidentale „Mișcarea Națională Unită”, „Coaliția Schimbărilor”, „Georgia Puternică” și „Pentru Georgia”.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a calificat alegerile parlamentare drept un test decisiv pentru democrație și pentru parcursul european al Georgiei.

***

Precizăm că actualele alegeri parlamentare din Georgia sunt considerate cele mai importante din istoria țării, care vor determina dacă se va îndrepta spre Occident sau va rămâne în sfera de influență a Rusiei.

În decembrie 2023, Georgia a obținut statutul de țară candidat la Uniunea Europeană, însă procesul a fost înghețat câteva luni mai târziu, după ce Parlamentul a adoptat așa-numita „lege privind transparența influenței străine”, care obligă instituțiile să se înregistreze ca „agenți străini” dacă primesc peste 20% din finanțare din străinătate. Legea, care a fost elaborată de „Visul Georgian”, este asemănătoarea cu cea care este în vigoare în Rusia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: