euronews.ro

Alegerile parlamentare din Franța: stânga a obținut cele mai multe voturi. Le Pen, pe locul III

Alianța partidelor de stânga „Noul Front Popular” a obținut cele mai multe locuri în parlamentul francez – 182, scrie BBC News. Pe locul II se află coaliția centristă „Împreună” a președintelui Emmanuel Macron – 168 de locuri. Locul III a fost ocupat de Partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (Rassemblement National – RN) al lui Marine Le Pen și Jordan Bardella – 143 locuri. Pe 7 iulie, în Franța, a avut loc al doilea tur al alegerilor parlamentare, la o săptămână după primul tur în care partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN) s-a clasat pe primul loc. 

Alegerile din Franța au înregistrat o prezență la vot de 66,63%. 

În același timp, nici o forță politică nu a obținut o majoritate în parlament. Adunarea Națională (parlamentul francez) are 577 de deputați, iar o majoritate necesită 289 de locuri.

La începutul lunii iunie, președintele Franței Emmanuel Macron a anunțat dizolvarea Adunării Naționale în urma victoriei partidului de extremă dreapta Rassemblement National în alegerile europarlamentare. Primul tur al alegerilor legislative a avut loc pe 30 iunie, iar cel de-al doilea pe 7 iulie. Macron a declarat că rezultatul alegerilor europene nu este unul bun „pentru partidele care apără Europa”, iar „ascensiunea naționaliștilor și a demagogilor este un pericol” pentru Franța.

Pe 9 iunie, peste 49 de milioane de francezi au fost chemaţi la vot pentru a-şi alege europarlamentarii, la capătul unei campanii dominate de Rassemblement National. Primele exit-poll-uri au arătat că RN, partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, a câştigat alegerile europarlamentare din Franţa, cu circa 32% din voturi. Acest rezultat este cu peste două ori mai mult decât cel obținut de coaliţia care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron şi care apare la egalitate cu lista de centru-stânga, cu 15% din voturi. După apariția exit-poll-urilor, Jordan Barella, principalul candidat al RN, i-a cerut lui Emmanuel Macron „să organizeze noi alegeri legislative”, lucru despre care președintele francez a anunțat ulterior. Deja după anunțul lui Macron, lidera RN a venit cu o reacție. „Suntem gata să ne exercităm puterea”, a declarat Marine Le Pen.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: