Președintele formațiunii politice „Partidul Regiunilor” Alexandr Kalinin a anunțat pe 22 septembrie că renunță să participe în calitate de candidat la alegerile prezidențiale și sistează procesul de colectare de semnături pentru înscrierea sa. Pe pagina sa de Facebook, politicianul a explicat că a luat această decizie după ce un membru al grupului său de inițiativă ar fi fost agresat fizic.
Potrivit lui Kalinin, unul dintre activiștii din grupul său de inițiativă a fost bătut în raionul Drochia de către un alt activist, care aduna semnături în susținerea candidaturii lui Igor Dodon.
„Vă anunț, domnule Dodon, despre ceea ce fac reprezentanții dvs. Bănuiesc că au primit permisiunea de a recurge la astfel de acțiuni. Vă informez că nu ne vom înregistra, lăsați-ne oamenii în pace. Mai departe vom acționa conform legii”, se arată în declarația lui Kalinin.
Politicianul a precizat că va organiza o conferință de presă și va oferi detalii despre planurile sale ulterioare.
Contactată de NM, purtătoarea de cuvânt a Partidului Socialiștilor a declarat că nu știe nimic despre acest caz.
La Chișinău a fost adoptată Rezoluția privind instituirea Comitetul de Management al Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Revoluția a fost adoptată în cadrul Sesiunii Ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Anunțul a fost făcut de Ministerul de Externe al Republicii Moldova. În cadrul sesiunii ministeriale, președinta Maia Sandu a declarat că „Rusia este cea mai severă amenințare la adresa securității continentului nostru astăzi”, iar presiunea asupra acesteia „trebuie menținută și consolidată”.
Ministerul de Externe, despre rezoluție
Ministerul de Externe a anunțat că, în cadrul celei de-a 135-a Sesiune Ministerială a Consiliului Europei prezidată de Republica Moldova, a fost adoptată Rezoluția referitoare la instituirea Acordului Parțial Extins privind Comitetul de Management al Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.
Potrivit sursei citate, rezoluția a fost înmânată ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Andrei Sibiga, de către secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, și de ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, în calitatea sa de președinte al Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în cadrul ceremoniei de deschidere a sesiunii ministeriale.
Facebook/Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova
„Acordul prevede crearea Comitetului de Management al Tribunalului special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei, care va asigura finanțarea, precum și sprijinul administrativ și managerial necesar funcționării acestuia. Tribunalul Special va avea mandatul de a investiga și urmări penal persoanele responsabile de crima de agresiune împotriva Ucrainei”, a precizat Ministerul de Externe de la Chișinău.
Potrivit Ministerului, Republica Moldova se numără printre cele 34 de state membre care și-au exprimat intenția de a adera la acest Acord, alături de UE, Costa Rica și Australia.
Ce a declarat Maia Sandu
În cadrul Sesiunii Ministeriale a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Chișinău, președinta Maia Sandu a declarat că „Rusia este cea mai presantă și severă amenințare la adresa securității continentului nostru astăzi și, probabil, pentru deceniile următoare”. În context, șefa statului a spus că „presiunea asupra Rusiei trebuie menținută și consolidată, iar Ucraina trebuie sprijinită în continuare atât militar și financiar, cât și prin mecanisme internaționale de responsabilizare pentru crimele comise în timpul războiului”.
Totodată, Sandu a salutat adoptarea iminentă, la Chișinău, a Acordului Parțial Extins privind Comitetul de Management al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei. „Este un război purtat în interiorul societăților noastre împotriva modului în care oamenii gândesc, a ceea ce ei consideră demn de încredere și a felului în care votează”, a comunicat șefa statului.
Potrivit instituției prezidențiale, șefa statului a avertizat că „manipularea informațională, finanțarea ilicită și ingerințele externe reprezintă amenințări directe la adresa modului european de viață și a subliniat necesitatea unor abordări mai eficiente pentru protejarea democrațiilor, adaptate noilor realități”. „Democrațiile nu se pot apăra cu metodele deceniilor trecute”, a a adăugat președinta, menționând că este necesar „adoptarea unui instrument juridic internațional care să permită o cooperare mai eficientă între state în combaterea amenințărilor hibride”.
În același timp, șefa statului a declarat că „extinderea Uniunii Europene și apărarea vieții democratice europene sunt, în cele din urmă, unul și același act de rezistență”.
***
Amintim că, în aprilie 2024, un grup de 44 de țări a cerut la Haga crearea unui tribunal care să tragă Federația Rusă la răspundere pentru crimele de război comise în Ucraina. O declarație în acest sens a fost adoptată în urma conferinței „Restabilirea justiției pentru Ucraina”. Documentul a fost susținut inclusiv de Republica Moldova. Ulterior, în mai 2025, Moldova a susținut la Lvov crearea tribunalului care să judece Rusia pentru crimele de război comise în Ucraina. În iunie 2025, președintele Ucrainei și secretarul general al Consiliului Europei au semnat un acord privind crearea tribunalului special pentru Rusia.
***
Republica Moldova găzduiește, pe 15 mai, cea de-a 135-a Sesiune Ministerială a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. La eveniment participă delegații din statele membre, inclusiv miniștri ai afacerilor externe. Reuniunea de la Chișinău marchează și încheierea mandatului Republicii Moldova la Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei. Acesta este al doilea mandat exercitat de țara noastră de la aderare, primul a avut loc loc în 2003.
