Partidul Politic "Șansă"

Alexei Lungu susține că va contesta sancțiunile UE: „Decizia este ilegală și motivată politic”

Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.

„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.

Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.

„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.

În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.

„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.

Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.

„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.

Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.

„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.

Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

***

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: