Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.
„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.
Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.
„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.
În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.
„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.
Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.
„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.
Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.
„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.
Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.
Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.
Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.
În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.
Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.
***
Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.
Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.
În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.
În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.
După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.
Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Echipa Ambasadei Drepturilor Omului prezintă o nouă temă pentru Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova – „Traficul de ființe umane” – elaborată în cadrul proiectului „Educație în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, implementat în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.
Traficul de persoane începe adesea cu o promisiune de loc de muncă, studii sau o viață mai bună și se încheie prin exploatare. Acesta reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și poate avea loc atât peste granițe, cât și în interiorul unei țări. Semnalele alarmante pot fi: pașaportul sau documentele de identitate se păstrează la altcineva, nu puteți părăsi liber locul de muncă sau locuința, aveți o datorie pe care nu o veți putea achita niciodată, sau remunerarea și condițiile de muncă sunt foarte diferite de ceea ce vi s-a promis. Victimele traficului de persoane au dreptul la protecție, sprijin și asistență și nu ar trebui pedepsite pentru infracțiunile pe care au fost forțate să le comită. Cum puteți recunoaște traficul de persoane? Ce trebuie să știm cu toții pentru a preveni traficul de persoane?
Traficul de persoane este o infracțiune recunoscută la nivel mondial și cuprinde diverse forme, mijloace și acte de trafic. Traficul de ființe umane este infracțiunea cu cea mai rapidă expansiune la nivel mondial, estimându-se că între 20 și 30 de milioane de victime ale traficului sunt, în prezent, ținute în sclavie pe tot globul. Aproximativ 80% din cazurile de trafic implică exploatarea sexuală, marea majoritate a victimelor fiind femei. Transportarea transfrontalieră a unei victime nu este întotdeauna necesară pentru ca infracțiunea de trafic de persoane să aibă loc. Victimele pot fi supuse sclaviei chiar în localitățile lor de origine de către traficanți care profită de vulnerabilitatea acestora. Traficul de ființe umane reprezintă utilizarea și exploatarea indivizilor ca pe niște mărfuri de către traficanți, în scopul obținerii unor câștiguri economice sau de altă natură. Traficul de ființe umane constă în recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unor persoane prin utilizarea forței, a fraudei sau a înșelăciunii, în scopul exploatării acestora pentru profit. Este o formă de exploatare a persoanelor prin vânzarea, cumpărarea sau traficul acestora. Traficul de persoane include constrângerea la prostituție sau la alte forme de exploatare sexuală, la muncă sau servicii forțate, la stare de sclavie sau la prelevarea de organe, precum și alte forme. În cazul copiilor, exploatarea poate include, de asemenea, adopția internațională ilegală și alte forme de exploatare.
Traficul de ființe umane afectează grav drepturile omului, întrucât restricționează pe nedrept libertatea și siguranța persoanei și este incompatibil cu demnitatea și valoarea ființei umane. Drepturi precum dreptul la viață, interzicerea tratamentelor inumane sau degradante ori a torturii, dreptul la demnitate și la respectarea valorii persoanei, dreptul la libertate și siguranță, dreptul de a nu fi supus sclaviei, servituții, muncii forțate sau muncii în condiții de dependență (servitute prin datorie), precum și multe altele, pot fi violate la diferite etape ale traficului de persoane. Victimele sunt ademenite și ținute în condiții îngrozitoare în scopul exploatării sexuale sau prin muncă, al obligării la cerșetorie, al implicării în activități infracționale, al prelevării de organe sau al altor numeroase forme de exploatare. De asemenea, traficul de ființe umane este adesea considerat o formă de violență împotriva femeilor și copiilor, întrucât afectează în mod disproporționat femeile, acesta constituie o formă de discriminare la adresa acestora.
Este esențial să recunoașteți formele diverse de trafic pentru a vă proteja pe dumneavoastră și pe ceilalți. Cele mai frecvente forme de trafic sunt:
Exploatarea sexuală – reprezintă orice act sexual abuziv, săvârșit fără consimțământ. Aceasta include prostituția sub diversele sale forme – servicii de escortă, bordeluri, prostituție stradală și altele. Aceasta este una dintre modalitățile prin care traficanții își folosesc și exploatează victimele. Victime pot fi atât adulți, cât și copii, indiferent de gen. Totuși, majoritatea victimelor traficului în scopuri de exploatare sexuală sunt femei. Astfel, această formă de trafic de persoane implică o perspectivă de gen și este recunoscută ca o formă de discriminare ilegală împotriva femeilor.
Munca forțată – presupune obligarea victimelor să muncească un număr foarte mare de ore – adesea în condiții dificile – și să predea traficanților întregul salariu sau cea mai mare parte a acestuia. Munca forțată implică utilizarea constrângerii, precum și lipsa libertății sau a posibilității de a alege pentru victimă. De asemenea, victimele pot fi supuse unor amenințări verbale sau violenței pentru a fi determinate să se supună. S-a constatat că sectoare precum industria, divertismentul, turismul, agricultura și construcțiile utilizează, într-o anumită măsură, munca forțată a victimelor traficului de persoane.
Servitutea domestică – presupune obligarea unei victime să muncească într-o gospodărie privată. Servitutea domestică, care constituie o formă de trafic de ființe umane, diferă de munca domestică. La fel ca în cazul traficului de persoane, controlul asupra lucrătorului se exercită prin constrângere. Victimele servituții domestice duc, de regulă, o viață extrem de izolată și au parte de puțină libertate – sau chiar deloc – în afara supravegherii. Condițiile lor de viață sunt adesea precare, fiindu-le refuzate intimitatea și confortul elementar. Un exemplu poate fi când victima ar putea fi amenințată cu deportarea, ceea ce nu i-ar lăsa nicio altă alegere în afară de a continua să muncească.
Exploatarea în scopul comiterii de infracțiuni – presupune implicarea victimei traficului de persoane în săvârșirea unei fapte penale sau a unui act ilegal, în beneficiul traficantului. Aceste fapte pot include furtul din buzunare, furtul din magazine, traficul de droguri sau alte activități similare care sunt sancționate de lege și generează un câștig financiar pentru traficant. În multe cazuri, victimele traficului de persoane – exploatate inițial prin alte forme ale acestui fenomen – sunt ulterior constrânse să devină ele însele traficanți; mai exact, acestea recrutează, transportă sau adăpostesc noi victime, în special în cazurile de trafic în scopul exploatării sexuale. Astfel, fostele victime pot deveni infractori.
Prelevarea de organe – una dintre modalitățile prin care traficanții își folosesc și exploatează victimele este prelevarea de organe care vizează utilizarea organelor interne ale acestora pentru transplant. În unele cazuri, traficanții constrâng victimele sau le induc în eroare pentru a le determina să cedeze un organ. În alte situații, victimele acceptă să își vândă un organ, dar sunt înșelate, nefiind plătite deloc sau primind o sumă mai mică decât prețul promis. Există și cazuri în care persoane vulnerabile, internate în spitale sau centre medicale pentru probleme de sănătate proprii, sunt tratate pentru o afecțiune pe care este posibil să nu o aibă, iar în cursul acestui tratament le sunt prelevate organe fără știrea sau consimțământul lor. Traficul în scopul comerțului cu organe poate afecta persoane de orice vârstă, cu condiția ca organele acestora să fie potrivite pentru transplant.
Infracțiunea de trafic de ființe umane este recunoscută la nivel internațional. Prin urmare, statele individuale au obligația de a investiga astfel de infracțiuni, de a proteja victimele, de a urmări penal cazurile de trafic și de a-i trage la răspundere pe făptași. Victima traficului de persoane are dreptul de a se adresa organelor de drept competente cu o solicitare de inițiere a urmăririi penale într-un caz de trafic de ființe umane. Este obligația statului să se asigure că victimele traficului de persoane beneficiază de asistență și protecție, aspect esențial nu doar pentru a le ajuta să scape din situația de exploatare, ci și pentru a preveni revictimizarea și traficul repetat. Este necesar ca victimele traficului de persoane să își poată exercita drepturile în mod efectiv. Prin urmare, trebuie să li se asigure asistență și sprijin pe parcursul procedurilor penale, indiferent de disponibilitatea acestora de a depune mărturie. Este necesar ca victimele traficului de persoane să își poată exercita drepturile în mod efectiv. Prin urmare, trebuie să li se asigure asistență și sprijin pe parcursul procedurilor penale, indiferent de disponibilitatea acestora de a depune mărturie. În practică, serviciile de asistență pentru victime sau de reabilitare socială se bazează pe o evaluare a nevoilor individuale și pe o abordare centrată pe victimă, ținând seama de circumstanțele, contextul cultural și nevoile fiecărei persoane în parte. În plus, se ia în considerare caracterul specific de gen al fenomenului traficului de persoane, precum și faptul că femeile și bărbații sunt adesea traficați în scopuri diferite. Prin urmare, sunt furnizate măsuri de asistență și sprijin adaptate specificului de gen.
Citiți mai multe despre „Traficul de ființe umane” pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova pentru a înțelege, ce este traficul de ființe umane și cum puteți recunoaște traficul de persoane, ce forme ia traficul de persoane și cum afectează drepturile omului, modul în care ar trebui desfășurate procedurile penale în cazurile de trafic de persoane, precum și tipurile de servicii de reabilitare socială pentru victimele traficului de ființe umane care sunt oferite și finanțate de stat.
Echipa Ambasadei Drepturilor Omului continuă dezvoltarea Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova prin intermediul a două proiecte: proiectul „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare”, finanțat de Fondul Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar, și proiectul „Educația pentru Drepturile Omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Letonia. În prezent, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova include paisprezece subiecte, douăzeci de drepturi, unsprezece teste pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului și un compendiu extins, îmbogățit cu jurisprudență din cele mai importante cazuri privind drepturile omului din Moldova și Europa. Toate materialele sunt disponibile pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova – humanrightsguide.md – în limbile rusă, română și engleză.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească ”Ambasada Drepturilor Omului”, în parteneriat cu asociația obștească ”Societatea Baltică pentru Drepturile Omului” (BHRS). Printre partenerii Ghidului privind Drepturile Omului în Moldova se numără Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.