Partidul Politic "Șansă"

Alexei Lungu susține că va contesta sancțiunile UE: „Decizia este ilegală și motivată politic”

Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.

„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.

Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.

„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.

În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.

„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.

Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.

„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.

Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.

„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.

Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

***

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: PAS negociază o coaliție, Moldova își întărește apărarea antiaeriană, Chișinăul a sărbătorit 589 de ani

Alegeri: înregistrarea candidaților

Comisia Electorală Centrală va începe pe 20 iulie recepționarea actelor pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare. Partidele și blocurile trebuie să prezinte liste care vor include între 51 și 111 persoane, respectând echilibrul de gen de cel puțin 40% pentru fiecare sex.

PAS: coaliție

Partidul de guvernământ PAS a început negocierile privind o posibilă coaliție în viitorul Parlament. Potrivit liderului PAS, Igor Grosu, partidul este deschis la colaborare doar cu forțele care susțin integrarea europeană, excluzând orice alianță cu Partidul MAN al primarului Ion Ceban și cu «Partidul Nostru» al lui Renato Usatîi. Grosu a confirmat că va conduce lista electorală PAS, iar al doilea pe listă va fi premierul Dorin Recean.

Grosu a declarat că PAS poartă negocieri pentru o coaliție cu blocul «Împreună», dar, dintre partidele din acest bloc, doar «Platforma Demnitate și Adevăr» (DA) ia în considerare participarea în alegeri pe lista PAS. Liderul DA, Dinu Plîngău, a confirmat discuțiile, spunând că acestea durează de câteva luni și că scopul lor este «să împiedice venirea la putere a forțelor pro-ruse».

Partidul Social-Democrat European (PSDE, fostul Partid Democrat) a criticat tentativa PAS de a include reprezentanți DA pe lista sa, calificând-o nu drept o consolidare, ci o monopolizare a taberei pro-europene. PSDE consideră că «PAS caută nu o alianță autentică, ci o subordonare politică».

Răspunzând criticilor privind includerea pe listă a unor muzicieni și sportivi cunoscuți, Grosu a spus că este mai important ca un deputat să reprezinte societatea și să contribuie la dezvoltarea țării prin experiența sa, decât să știe să scrie legi.

Blocul lui Șor și sancțiunile UE

Blocul «Victorie» al lui Ilan Șor a condamnat sancțiunile UE împotriva blocului și a liderilor partidelor fondatoare. Șor a numit sancțiunile «o ingerință brutală» în alegeri și a promis că le va contesta în instanțele UE și CEDO. Anterior, intenții similare au fost anunțate de Victoria Furtună de la Partidul «Moldova Mare» și de liderul Partidului «Șansă», Alexei Lungu.

Apelul veteranilor

Veteranii războiului din Transnistria au acuzat Kremlinul și partidele pro-ruse de «declanșarea unui război hibrid» împotriva Moldovei și au cerut «retragerea necondiționată a trupelor ruse» de pe malul stâng al Nistrului.

Veteranii au cerut, de asemenea, crearea unor «alianțe internaționale de apărare pentru protejarea suveranității și cursului european al Moldovei».

Grosu le-a mulțumit veteranilor pentru sprijinul acordat direcției pro-europene a Moldovei și a promis să lupte împreună cu ei împotriva propagandei ruse și a politicienilor pro-ruși.

Ministerul Apărării: apărare antiaeriană și NATO

Ministerul Apărării a anunțat că a luat măsurile necesare pentru întărirea apărării antiaeriene, în contextul încălcării repetate a spațiului aerian de rachetele și dronele rusești. Care anume măsuri au fost luate, ministerul nu a precizat «din motive de securitate».

Potrivit presei, este vorba despre achiziția a 44 de sisteme portabile antiaeriene Piorun din Polonia.

De asemenea, ministerul a anunțat că militarii moldoveni vor participa la exercițiile NATO Agile Spirit 2025 din Georgia, alături de soldați din 13 țări, inclusiv SUA, România, Polonia și Turcia.

Vetting-ul și Drăgălin

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis că fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Drăgălin, nu a trecut vetting-ul deoarece a demisionat după începerea verificărilor. Cinci din opt membri ai CSP au susținut această decizie. Alina Nesterov, membră a CSP, a propus sesizarea Curții Constituționale în privința constituționalității normelor privind demisia voluntară și vetting-ul.

Ceban și România

Ministra de externe a României, Oana Toiu, a declarat că primarului Chișinăului, Ion Ceban, i s-a interzis accesul în România și în spațiul Schengen din cauza «legăturilor complexe documentate» cu Rusia, considerate o amenințare la adresa securității naționale.

Ceban a calificat acuzațiile ca neîntemeiate și motivate politic. El a spus că nu i s-au prezentat dovezi și că interdicția este o tentativă de influențare a opiniei publice înaintea alegerilor parlamentare din Moldova.

Chișinău — 589 de ani

Ieri s-au împlinit 589 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului, într-un act al domnitorilor moldoveni Ilie și Ștefan din anul 1436, unde orașul este menționat ca o mică așezare pe rutele comerciale. Acest document vechi, scris în limba slavonă și păstrat în arhivele din Varșovia, confirmă importanța istorică a Chișinăului încă dinainte de dezvoltarea sa urbană.

Cu această ocazie, primăria a publicat fotografii cu orașul de acum o sută de ani și din prezent.

Seceta în Moldova

Situația culturilor de porumb și floarea-soarelui este «critică», potrivit Ministerului Agriculturii. Cauza — seceta prelungită și căldura extremă. Pentru a evita pierderi suplimentare din recoltă, este necesară modernizarea urgentă a sistemelor de irigare și introducerea tehnologiilor agricole moderne, a precizat ministerul.

Energetică

Hidrocentrala de la Costești ar putea să își dubleze producția de energie prin construirea unor stații eoliene și solare plutitoare cu o capacitate între 5 și 10 MW, a anunțat Ministerul Energiei. Proiectul mai prevede instalarea de acumulatoare pentru stocarea energiei, ceea ce va crește fiabilitatea și eficiența întregului complex energetic.

Teleradio-Moldova: un nou scandal

Adjuncta directorului Teleradio-Moldova, Ecaterina Covali, a demisionat. Informația a fost făcută publică de Corneliu Popovici, membru al Consiliului TRM, care a spus că Covali a fost «forțată să plece» după ce a semnalat nereguli în activitatea directorului general, Vlad Țurcanu. Popovici a acuzat conducerea de presiuni asupra «puținilor profesioniști» și a cerut demisia lui Țurcanu, dar propunerea sa nu a fost susținută de ceilalți membri ai consiliului.

Mitropolia Moldovei

Mitropolia a anunțat că va organiza un Drum al Crucii și al Pocăinței în jurul Chișinăului între 18 și 19 iulie, subliniind că evenimentul are un caracter strict religios și nu este legat de politică. Mitropolia i-a chemat pe credincioși să participe la acest eveniment anual.

Agenda zilei, 18 iulie:

13:00 — Conferință de presă a Ministerului Educației
14:00 — Ședință a Comisiei Electorale Centrale

Bună dimineața!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: