ЦИК, Чимил, Лебединский
Максим Андреев, NewsMaker

„Am depus o plângere la poliție”. Președintele CEC susține că a fost amenințat cu bătaia de un coleg

Președintele Comisei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil, susține că ar fi fost amenințat de către un coleg, și el membru al Comisiei. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 8 iunie a emisiunii „Politica Nataliei Morari” de la TV8. Anterior, secretarul CEC Maxim Lebedinschi a declarat pentru NM că și el a primit amenințări, însă nu a precizat din partea cui.

Cimil a declarat că un membru al CEC l-ar fi amenințat cu răfuiala fizică. Prin urmare, președintele CEC a depus o plângere la poliție.

„Am depus o plângere la poliție în legătură cu acțiunile unuia dintre colegii noștri. Consider că sunt acțiuni nepotrivite din partea unui om care a participat la ședință, adică înainte de ședință. Am fost amenințat. Unul dintre membrii CEC a încercat să dea vina pe mine și m-a amenințat cu răfuiala fizică”, a spus Cimil, însă nu a precizat numele celui care l-ar fi amenințat.

La întrebarea moderatoarei dacă au fost făcute presiuni asupra sa înainte de ședința CEC din 5 iunie, pentru a vota pentru constituirea a 139 de secții de votare, Cimil a negat. De asemenea, acesta a negat că membrii CEC au fost presați să demisioneze.

Precizăm că, în cadrul ședinței CEC din 8 iunie, în timp ce era discutat subiectul privind majorarea numărului secțiilor de vot din afara țării, Cimil a solicitat să fie deconectat microfonul lui Sergiu Gurduza pentru „declarații populiste”. Asta după ce membrul CEC a menționat că suplimentarea cu încă șase secții de vot din diaspora „nu a fost un consens, ci o soluție cât de cât pentru a spăla murdăria pe care a făcut-o conducerea CEC”.

***

Pe 7 iunie, secretarul CEC Maxim Lebedinschi a declarat că demisia sa este solicitată de formațiunile care au protestat în fața CEC. De asemenea, acesta susține că a fost amenințat.

„Sunt presat pentru că mi-am făcut munca în conformitate cu legea, din cauza deciziei pe care am luat-o. Anume aceste partide mă presează. Mai mult, în adresa mea au venit amenințări, potrivit cărora, dacă nu-mi voi schimba decizia, va trebui să suport consecințele”, a menționat Lebedinschi pentru NM și a menționat că, în caz că va decide să demisioneze, va anunța public despre acest lucru.

***

Comisia Electorală Centrală a majorat, în cadrul ședinței de marți, numărul de secții de votare în străinătate, de la 139 până la 146, «sub presiunea protestelor». Partidele de dreapta — PASDA și «Alianța pentru Unirea Românilor» (AUR) au numit această decizie jumătăți de măsură și au declarat că o vor contesta la Curtea de Apel. Cei de la PAS și-au asigurat alegătorii că vor face tot posibilul pentru a majora considerabil numărul de secții de votare pentru diasporă. Participanții unui nou protest de lângă sediul CEC, organizat de PAS, au cerut să fie deschise 198 de secții în străinătate. Iar DA intenționează să se adreseze către procuratură și SIS.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: