parlament.md

Membrii Comisiei Vetting vor putea fi aleși cu 51, nu 61 de voturi. Amendament PAS

După ce numirea lui Herman von Hebel în Comisia Vetting a eșuat, PAS a venit cu un amendament, înregistrat pe 4 martie. Deputatul PAS, Igor Chiriac, care a înaintat amendamentul, a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac. Fracțiunea „Partidul Nostru” a solicitat excluderea proiectului de pe ordinea de zi, care include și acest amendament, însă inițiativa nu a fost susținută. „Nu putem rămâne ostatici unei încercări a opoziției de a bloca procesul de reformă a justiției”, a declarat președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Grosu, declarații înainte de ședința Parlamentului

„Este un principiu și o regulă care, dacă nu greșesc, în cazul CSM-ului este aplicată pentru a nu bloca procesele: se începe de la două treimi, se consumă încercarea; dacă nu există șansă de a merge înainte cu două treimi, atunci e firesc să se coboare pragul pentru a lua o decizie. Același lucru se propune să fie aplicat și în acest caz”, a declarat Igor Grosu.

Întrebat de NewsMaker dacă se schimbă regulile jocului în timpul jocului, Grosu a răspuns: „Regulile jocului spun că, atunci când un proces este blocat din lipsa unui număr de voturi necesar – asta spune legislația – trebuie să fie găsite soluții pentru a debloca procesul. Nu putem rămâne ostatici unei încercări a opoziției de a bloca procesul de reformă a justiției. Ceea ce îi deranjează cel mai mult pe opozanții noștri este procesul de vetting, iar, în raport cu unul din candidați, noi am asistat cu dumneavoastră la o campanie de manipulare, intimidare, dezinformare la adresa acestui candidat (…) Vă amintesc că această candidatură a fost înaintată/susținută în unanimitate de comunitatea partenerilor de dezvoltare”.

Întrebat cum vor privi partenerii externi acest amendament, Grosu a răspuns: „Îl vor privi în contextul argumentelor pe care vi le-am prezentat”.

Solicitare la ședința Parlamentului

Deputatul fracțiunii „Partidul Nostru”, Alexandr Berlinschii, a solicitat excluderea de pe ordinea de zi a ședinței din 5 martie a proiectului nr. 28, care ține de modificarea unor acte normative și este denumit „fortificarea securității judecătorilor”.

„Acest proiect a fost înregistrat la 18 februarie. Personal, l-am susținut în comisia juridică, fiindcă, într-adevăr, judecătorii urmează să beneficieze de protecția statului. (…) Însă, nu știu de ce, ieri s-a înregistrat un amendament care nu are absolut nimic cu fortificarea judecătorilor. Ba, dimpotrivă, se solicită modificarea legii privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător a Curții Supreme de Justiție. Mai simplu spus, se dorește ca numirea domnului Herman von Hebel să fie cu 51 de voturi, dar nu cu 3/5, așa cum prevede actuala lege”, a comunicat deputatul.

Solicitarea lui Berlinschii a fost supusă votului, însă nu a acumulat voturile necesare.

Ce prevede amendamentul

Amendamentul prevede ca Articolul 6 din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție să fie completat cu următoarele: „În cazul în care proiectul hotărârii Parlamentului privind numirea membrilor nu a întrunit numărul necesar de voturi, în aceeași sesiune Comisia juridică, numiri și imunități examinează repetat candidații propuși și alege candidații cu cel mai mare număr de voturi. Dacă sunt aleși repetat aceeași candidați, Comisia juridică, numiri și imunități elaborează proiectul hotărârii parlamentului, însoțit de un raport, care se dezbate în plenul parlamentului și se adoptă cu votul majorității deputaților aleși”.

NM by mihaelaconovali25

Explicațiile lui Chiriac

Deputatul PAS, Igor Chiriac, care a înaintat amendamentul și este unul din autorii acestuia, a venit cu mai multe explicații pentru jurnaliști.

„Am propus un mecanism de deblocare a situației. (…) Am propus ca, în situația în care candidații externi nu întrunesc numărul de voturi calificat, așa cum astăzi este cerut – 61 de voturi – Comisia juridică se întrunește în aceeași sesiune și decide dacă înaintează aceiași candidați sau alții. Mai bine spus, proiectul de lege spune că Comisia juridică va înainta candidații care vor obține cel mai mare număr de voturi, și, în situația în care se înaintează aceiași candidați repetat, acești candidați sunt aleși cu numărul majoritar de deputați din numărul celor aleși, adică 51 de deputați”, a declarat deputatul PAS.

„În una din avize, Comisia de la Veneția chiar recomandă astfel de mecanisme să fie prevăzute în lege, pentru a nu se crea blocaj”, a adăugat Chiriac.

Întrebat dacă partenerii de dezvoltare insistă pe candidatura lui Herman von Hebel, Chiriac a răspuns: „Noi am primit lista de 6 candidați. În continuare, dacă va fi adoptată această lege, vom examina în Comisia juridică candidații și vom veni în plen cu propunerea. (…) Nu insistă nimeni pe nicio candidatură”.

***

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesită cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Cine este Herman Von Hebel

Herman Von Hebel este un jurist olandez, care a activat în cadrul Curții Penale Internaționale, între 2013-2018. În aprilie 2022, Herman von Hebel a fost ales președinte al Comisiei Pre-Vetting, care a evaluat etica profesională și integritatea judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova. Comisia Pre-Vetting, care a evaluat 69 de candidați, și-a încheiat activitatea în februarie 2026.

În 2024, von Hebel s-a aflat în centrul unui scandal, după ce portalul Anticorupție.md a publicat o investigație intitulată „Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel”. În material se indică faptul că Herman von Hebel ar fi fost implicat, în 2018, într-un scandal la Curtea Internațională Penală de la Haga, unde a activat în calitate de grefier timp de cinci ani, din 2013. Potrivit sursei citate, care face trimitere la presa din Olanda, von Hebel ar fi fost acuzat că ar fi realizat o reformă care ar fi adus prejudicii financiare considerabile Curții, de cel puțin 760 000 de euro.

Von Hebel a venit cu o primă reacție la câteva zile distanță după publicarea materialului jurnalistic. El s-a întrebat de ce oamenii din Moldova ar fi interesați de ceea ce s-a întâmplat acum mulți ani în urmă în Olanda și a calificat materialul drept „un atac” la munca depusă de Comisie și la parcursul european al țării.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

FIA le oferă investitorilor acces direct la experiența reală a pieței

Un potențial investitor poate obține informații detaliate despre piața din Republica Moldova, legislația sa, infrastructură și programele de sprijin disponibile. Însă decizia de investiție începe adesea să se contureze mai târziu, atunci când apar întrebările concrete: cât durează lansarea unei afaceri, unde pot apărea întârzieri, cât de fiabil funcționează infrastructura, dacă există specialiștii necesari, cum poate fi finanțat proiectul, cum sunt construite relațiile cu furnizorii și ce urmează după investiția inițială.

Multe dintre aceste răspunsuri se află deja la companiile care au parcurs drumul de la prima decizie de investiție la ani de activitate pe piață. În cadrul Moldova Business Week 2026, Asociația Investitorilor Străini FIA a făcut această experiență accesibilă potențialilor investitori prin Investor Trust Platform – Trust Built on Experience.

„Pentru un potențial investitor este important să-i audă pe cei care au investit deja capital, au construit echipe și își dezvoltă afacerile în Moldova. Aceste companii pot explica nu doar de ce au ales țara, ci și cum funcționează piața în practică, ce soluții s-au dovedit eficiente și ce este necesar pentru dezvoltarea în continuare. Un asemenea dialog direct între investitori stă la baza încrederii pe care vrem să o consolidăm prin această platformă”, a declarat Alphan Akpece, Președintele FIA și Director General Efes Vitanta Moldova Brewery.

Experiența din teren, dincolo de prezentarea generală a țării

În cadrul FIA Executive Business Lunch, companiile au prezentat o experiență relevantă pentru un investitor nou.

Astfel, în aceeași discuție au fost aduse perspective foarte diferite asupra activității pe piața din Republica Moldova.

Efes Moldova a vorbit despre modernizarea continuă a producției și eficiența utilizării resurselor. Premier Energy Moldova a prezentat experiența investițiilor pe termen lung în sistemul energetic și oportunitățile asociate transformării acestuia. Moldcell a vorbit despre dezvoltarea unor direcții noi de business dincolo de serviciile tradiționale de telecomunicații, iar Orange Systems a arătat cum o echipă construită în Moldova poate deservi clienți de pe zeci de piețe internaționale.

Medpark a prezentat posibilitatea dezvoltării în Moldova a serviciilor medicale la standarde internaționale. METRO Moldova a arătat cum cerințele pieței profesionale îi ajută pe producătorii locali să-și consolideze procesele și să devină furnizori mai fiabili. Sandriliona a împărtășit experiența accesului pe piețele externe și a construirii unei logistici de export funcționale.

Purcari a prezentat parcursul unei companii moldovenești către piața europeană de capital și listarea la Bursa de Valori București. OTP Bank a explicat ce condiții fac un proiect investițional finanțabil. PwC Moldova a atras atenția asupra procedurilor administrative care pot influența termenul de lansare efectivă a unei afaceri.

Intervențiile scurte au creat punctele de pornire pentru discuție. Ulterior, potențialii investitori au putut adresa întrebări și discuta direct cu managerii companiilor. În acest moment, interesul general față de piață începea să se transforme în teme concrete de business.

„Pentru noi a fost important să vedem dacă companiile sunt pregătite să discute cu potențialii investitori la fel de deschis cum discută problemele în interiorul comunității de business. Și au fost într-adevăr pregătite să împărtășească nu doar rezultate, ci și situațiile în care a fost nevoie să găsească soluții, să se adapteze, să lucreze cu limitări de reglementare sau de infrastructură. Tocmai acest lucru a făcut discuția utilă”, a declarat Ana Groza, Executive Director FIA.

Când piața poate fi văzută în funcțiune

Cele două Investor Experience Visits au continuat același format de comunicare în afara sălii de conferințe.

La Efes Moldova a avut loc vizita Moldova’s Agri-Food Market in Practice, cu participarea Südzucker Moldova, GRAWE CARAT Asigurări, METRO Moldova și Sandriliona. Discuția despre producție s-a extins firesc asupra întregului lanț, de la baza de materie primă și relația cu producătorii agricoli până la asigurarea riscurilor, cerințele pieței profesionale și logistica de export.

Într-o singură vizită a devenit vizibil câte companii, procese și soluții stau în spatele unor noțiuni precum „sector agroalimentar” sau „producție locală”. Pentru un potențial investitor, aceasta înseamnă o înțelegere mai clară a modului în care funcționează relațiile din jurul unui business concret.

Moldova’s Energy and Critical Infrastructure in Practice, organizat la Premier Energy cu participarea Orange Moldova, Moldcell și OTP Bank, a oferit un alt context. Discuțiile s-au concentrat pe energie, telecomunicații, infrastructură digitală și finanțare, adică pe sistemele de care depinde funcționarea stabilă a companiilor din diferite sectoare.

Partea finală a vizitei a oferit o viziune foarte clară a acestei transformări. După prezentări și discuții, participanții au trecut din vechiul dispecerat Premier Energy, construit încă în perioada sovietică, în centrul modern și digital de management al rețelei. Schimbarea descrisă anterior prin investiții, tehnologii și indicatori operaționali putea fi văzută direct în funcționare.

Prima vizită a permis urmărirea relațiilor din interiorul unui lanț de business. Cea de-a doua a arătat infrastructura care susține stabilitatea acestui lanț și posibilitatea dezvoltării sale în continuare.

Ce se schimbă atunci când dialogul devine concretă 

Invest Moldova Agency a lucrat cu potențialii investitori în cadrul platformei, formând audiența din companii care analizau deja Republica Moldova ca posibilă destinație pentru investiții.

Componența participanților a influențat imediat caracterul discuțiilor. La Business Lunch, discuțiile s-au concentrat pe accesul la finanțare, condițiile de pe piață, exporturi, procedurile administrative și dezvoltarea afacerii după realizarea investiției inițiale. În timpul vizitelor, întrebările au devenit și mai concrete: conectarea la rețeaua electrică, battery storage, smart metering, standardele tehnice, asigurarea riscurilor agricole, logistica și cerințele pentru furnizori.

„Am văzut că potențialii investitori trec rapid de la întrebări generale la unele foarte concrete: conectare, finanțare, furnizori, logistică, cerințele pieței, proceduri administrative. Este un bun indicator al calității dialogului, pentru că în acel moment interesul față de țară începe deja să se transforme în discutarea unui proiect concret”, a declarat Natalia Bejan, Director, Invest Moldova Agency.

Pentru Agenție, o astfel de comunicare completează prezentarea oficială a oportunităților țării prin dialog direct cu mediul de afaceri. Pentru potențialul investitor, reduce distanța dintre informația generală despre piață și întrebările propriului proiect.

Încrederea verificată prin experiență

Experiența FIA Investor Trust Platform arată că promovarea investițională devine mai convingătoare atunci când informația generală despre țară poate fi raportată la experiența practică a companiilor care operează deja pe piață.

Pentru un potențial investitor, un asemenea contact permite înțelegerea mai rapidă a condițiilor reale, identificarea din timp a eventualelor dificultăți și trecerea de la un interes general la discutarea propriului proiect. Pentru țară, este o modalitate suplimentară de consolidare a încrederii investiționale prin companiile care au ales deja Republica Moldova și continuă să investească aici.

În acest sens, Trust Built on Experience descrie principiul comunicării: încrederea în piață crește atunci când oportunitățile țării sunt confirmate prin experiența celor care activează deja aici.

Despre FIA

Asociația Investitorilor Străini (FIA), fondată în 2003, reunește în prezent 25 de companii internaționale care activează în sectoare-cheie ale economiei Republicii Moldova. Investițiile cumulate ale companiilor membre însumează aproximativ 2,6 miliarde de euro, acestea având circa 20.000 de angajați și reprezentând, conform estimărilor, 19% din PIB-ul Republicii Moldova.

FIA reprezintă interesele comune ale investitorilor și valorifică experiența companiilor membre pentru a identifica problemele care afectează mediul investițional, a formula recomandări și a menține un dialog structurat cu autoritățile publice.

Principalul document de politici publice al Asociației este Cartea Albă, publicată din 2005. Ediția 2025 cuprinde peste 100 de recomandări în opt domenii strategice, iar rata de implementare a recomandărilor din edițiile anterioare depășește 80%.

www.fia.md

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: