Максим Андреев, NewsMaker

„Am trântit, nu am trântit ușa – va rămâne pe conștiința lor”. Interviu NM cu vicepremierul Alexandru Flenchea despre negocierile cu Tiraspolul

Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului Alexandru Flenchea și Vitalii Ignatiev au avut prima întrevedere la Chișinău, la 16 decembrie. Negocierile n-au fost deloc simple. În presa din regiunea transnistreană a apărut chiar o informație precum că negociatorii vorbeau uneori pe un ton ridicat, iar reprezentantul Moldovei „a trântit ușa” și „a renunțat la filmările protocolare tradiționale pentru presă”. Într-un interviu acordat pentru NM, Flenchea a spus, de ce sunt cauzate dificultățile de la negocieri și dacă a fost întâmplătoare acutizarea relațiilor după înlăturarea lui Vladimir Plahotniuc de la guvernare în Moldova.
 
Dintr-o parte, se pare că după plecarea Partidului Democrat și a lui Vladimir Plahotniuc de la guvernare în Moldova, negocierile dintre Chișinău și Tiraspol au devenit mai anevoioase. Din ce cauză? Tiraspolul le tărăgănează sau Chișinăul și-a schimbat abordarea negocierilor?

Pot vorbi doar în cadrul guvernului pe care îl reprezint, indiferent de alte guverne. „Anevoioase” sau nu – nu aceasta e problema. Se creează impresia că cineva de la Tiraspol a decis să profite de schimbarea guvernelor care a avut loc anul acesta în Moldova și să obțină beneficii. Uneori, toate acestea par niște capricii copilărești, neserioase și niște ultimatumuri. Cred că este un fenomen temporar, care va trece. Este evident că există probleme reale, dificultăți pentru locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului. Agenda zilei nu este nouă și domnul Ignatiev știe despre toate aceste probleme. Activitatea curentă se desfășoară în cadrul grupurilor de lucru. Însă atunci când omologul meu de la Tiraspol vede în fața sa obiectivele camerelor de luat vederi, începe să se comporte într-un mod care nu corespunde înțelegerilor.

În ce constau capriciile domnului Ignatiev?

Domnul Ignatiev a decis ieri să ignore toată activitatea de mediere efectuată de președinția slovacă a OSCE în vederea identificării unui compromis conform protocolului de la Bratislava „5+2” și a hotărât să revină la 10 octombrie (ultima zi a rundei de negocieri de la Bratislava). Ieri, am avut senzația că iarăși este 10 octombrie și că tot ce s-a făcut până acum, nu mai există. În ansamblu, împreună cu OSCE, eu am propus 10 opțiuni diferite și formulări de compromis, dar toate au fost respinse – „așa, pur și simplu, Transnistria este împotrivă”. Noi am avut și o discuție mai amplă, însă ea nu a fost constructivă.

Deci, toate acestea sunt din cauza că Ignatiev a fost capricios?

A fost capricios și, aș spune, uneori necivilizat. Martori ai negocierilor noastre au fost participanții din străinătate. Eu cred că totul este temporar, noi vom continua să lucrăm și, mai devreme sau mai târziu, negociatorul din partea Tiraspolului, inevitabil, va da dovadă de responsabilitate. Va fi Vitalii Ignatiev sau oricine altcineva – va apărea un negociator responsabil, care nu numai că va vorbi din numele oamenilor care locuiesc în Transnistria, dar va reprezenta și interesele și aspirațiile lor.

Reiese că întrevederea a fost neconstructivă?

Vor fi rezultate atunci când va fi stabilită reglementarea definitivă a conflictului. Acesta este rezultatul la care lucrez. Dacă îl vom obține în perioada mandatului meu – este o altă întrebare. Rezultate preliminare sunt și ele nu țin neapărat de anumite întrevederi. Adesea, acesta este un proces de rutină, care rămâne în afara atenției presei.

Presa transnistreană, dimpotrivă, v-a învinuit pe dvs. Susținea că ați avut un comportament impulsiv, ați trântit ușa.

Puteți să-i întrebați pe alți participanți la negocieri. Interesant e faptul că presa transnistreană care, din motive evidente, nu a fost în sala de negocieri, cunoaște anumite detalii. Da, a fost o pauză. La un moment dat, am ieșit, deoarece comportamentul lui Vitalii Ignatiev a depășit limitele pe care eu, ca vicepremier al Moldovei, sunt gata să le rabd. Noi pur și simplu am făcut o pauză de zece minute. Am trântit, nu am trântit ușa – aceasta va rămâne pe conștiința lor.

La Tiraspol se mai vorbește despre faptul că, Chișinăul nu poate soluționa problema conturilor bancare. De ce pentru ei este atât de important acest lucru și de ce nu se reușește soluționarea problemei?

Această problemă are un caracter individual, ea nu ține de Transnistria, Moldova, pașii politici sau administrativi. Este Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului. Legislația corespunde normelor internaționale în acest domeniu. În cadrul implementării respectivei legi – este o activitate curentă care, din motive lesne de înțeles, a luat amploare anul acesta – câteva bănci comerciale au reziliat, treptat, contractele cu zeci de întreprinderi și au blocat conturile valutare ale acestora. Raportul companiilor din stânga și al celor din dreapta Nistrului este de aproximativ 30-40 la 1. Deci, la fiecare 30 de companii din dreapta Nistrului, cărora le-au fost închise conturile, revine una transnistreană. Nu putem vorbi despre o abordare selectivă, decizii politice. În cazul întreprinderilor care au efectuat tranzacții dubioase sau care au manifestat semne de spălare de bani, s-au luat măsuri și s-au închis conturi. Afirm cu toată certitudinea, închiderea conturilor întreprinderilor transnistrene s-a făcut în baza unor tranzacții concrete pe care băncile comerciale și Banca Națională le-au estimat în modul corespunzător.

Aceasta însă nu este o decizie ireversibilă. Și acum are loc o întrevedere de lucru – un seminar cu participarea companiilor interesate din Transnistria, a top-managerilor din băncile comerciale din Moldova și a reprezentanților Băncii Naționale a Moldovei. Aceștia s-au întrunit pentru a sprijini metodologic antreprenorii transnistreni și pentru a le explica, cum să activeze pentru ca astfel de situații să nu se repete. Și căror criterii ar trebui să corespundă ca să fie deschise conturile pentru gestionarea exporturilor – importurilor.

O altă acuzație din partea Tiraspolului la adresa Chișinăului este nerespectarea înțelegerilor cu privire la restabilirea telecomunicațiilor.

Nu e chiar așa. Negocierile cu privire la restabilirea telecomunicațiilor sunt alcătuite din mai multe etape. A fost semnat un protocol. Ieri, eu i-am confirmat lui Vitalii Ignatiev toate angajamentele pe care ni le-am asumat în cadrul înțelegerii care a fost semnată. Acum, noi negociem cu toți participanții pieței. Se presupune că pe piață va mai apărea un operator de telecomunicații electronice („Interdnestrkom” din Transnistria – NM). În ultimii 1,5 ani, se discută foarte mult – e vorba de negocieri multilaterale, pentru că sunt mulți participanți pe piață. Mâine, voi mai avea o întrevedere de lucru pentru a coordona toate pozițiile.

Am auzit că Orange-Moldova dorește 12 milioane de euro compensații pentru o parte din frecvențele sale din Transnistria.

Eu nu mă voi avânta în cifre. Nu va fi corect. Nu țin minte asemenea precedente pentru ca în timpul negocierilor comerciale să fie menționate anumite cifre și părțile să critice detaliile negocierilor. Unicul lucru pe care îl pot spune la această etapă: încă din start, autoritățile Moldovei și operatorii au convenit că, compensația pentru cedarea parțială a uneia dintre numeroasele licențe va consta în prelungirea acțiunii licențelor lor. De fapt, trebuie să convertim suma în ani sau luni [acțiunea licenței]. Mai ales că diferiți operatori au un număr diferit de licențe, blocuri pentru fiecare bandă de frecvență și ei au investit volume diferite de fonduri în dezvoltarea infrastructurii. Este un proces complex.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: