FLYONE lansează zborul direct Chișinău – Stuttgart începând cu 3 iulie

FLYONE, cea mai dinamică companie din Republica Moldova, anunță lansarea unei noi destinații directe: Stuttgart, Germania. Începând cu 3 iulie 2025, pasagerii vor putea zbura de două ori pe săptămână, în fiecare luni și joi, direct din Chișinău către inima sud-vestului Germaniei.

Această nouă rută face parte din strategia FLYONE de a extinde rețeaua de destinații europene și de a conecta Republica Moldova cu centre economice, culturale și turistice de prim rang.

Stuttgart, capitala landului Baden-Württemberg, este recunoscută drept un hub tehnologic și industrial, fiind sediul unor giganți precum Mercedes-Benz și Porsche. Orașul atrage totodată turiști din întreaga lume datorită peisajelor pitorești, culturii bogate și vinăriilor sale renumite.

Prin această rută, FLYONE răspunde nevoilor tot mai mari ale comunității moldovenești din Germania, dar și ale călătorilor de business sau turiștilor interesați de această destinație deosebită.

„Lansarea zborului direct spre Stuttgart este un nou pas în angajamentul nostru de a facilita accesul pasagerilor din Republica Moldova către marile orașe europene. Ne dorim să oferim mai multă mobilitate, confort și opțiuni accesibile pentru călătoriile internaționale. Germania este o piață importantă pentru noi, iar Stuttgart este un punct strategic în această expansiune”, a declarat Mircea Maleca, Director General FLYONE. 

Biletele sunt deja disponibile pe site-ul oficial www.flyone.eu și prin aplicația mobilă FLYONE.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) a fost lansată în 2016 și a devenit cea mai mare companie aeriană din Moldova. FLYONE ARMENIA a fost lansată în 2021 și a devenit compania aeriană nr. 1 din Armenia în 2022.
În 2022, compania a devenit membră a Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.

În 2023, compania a reînnoit certificarea IOSA – cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional – și a atins 2 milioane de pasageri, lansând 14 rute noi și extinzând flota cu 3 aeronave.
În 2024, FLYONE a lansat două noi destinații: Praga și Manchester, răspunzând cererii în creștere și atingând un record de 2,4 milioane de pasageri.

FLYONE este cea mai dinamică companie aeriană din Republica Moldova, cu o rețea de destinații în continuă extindere și o flotă modernizată. Printre cele 39 de zboruri regulate și charter, FLYONE leagă Chișinăul de destinații populare precum: Stuttgart, Torino, Palma de Mallorca, Lyon, Bremen, Copenhaga, Alicante, Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, München, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Düsseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul oficial: www.flyone.eu 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Andrei Cotorobai

Ziua Independenței, organizată cu circa 10 mln de lei și fără licitație publică: investigație RISE Moldova

Guvernul a alocat în acest an aproape 10 milioane de lei pentru organizarea manifestărilor dedicate celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în pofida apelurilor publice ale premierului Vasile Tofan privind reducerea cheltuielilor bugetare. Asta arată o investigație a publicației Rise Moldova.

La ședința Guvernului din 29 iulie, prim-ministrul Vasile Tofan declara că sărbătorirea Zilei Independenței și a Zilei Limbii Române ar trebui organizată „cu mult suflet și inimă, dar nu neapărat cu tare mulți bani”, în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă statul.

Totuși, a doua zi, Ministerul Culturii a modificat planul anual de achiziții și a majorat bugetul destinat Zilei Independenței de la 500 000 de lei la 10 milioane de lei. Potrivit investigației statul a cheltuit în final 9,86 milioane de lei pentru evenimentul din 27 august, cea mai mare sumă alocată până acum pentru această sărbătoare desfășurată într-o singură zi.

Ministerul Culturii susține că suma inițială de 500 000 de lei a fost estimată înainte de aprobarea Programului național „Independența care ne unește. Moldova-35”. După adoptarea programului, instituției i-au revenit responsabilități suplimentare privind organizarea manifestărilor festive, ceea ce a determinat revizuirea bugetului.

Contractul pentru organizarea evenimentului a fost atribuit Instituției Publice „Moldova-Concert” prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, fără organizarea unei licitații publice. Ministerul a invocat drept argumente particularitățile tehnice și artistice ale serviciilor, precum și necesitatea organizării evenimentului „în regim de maximă urgență”.

Experta în achiziții publice Diana Enachi consideră însă că justificările autorităților nu sunt întemeiate. Potrivit acesteia, invocarea urgenței pentru un eveniment organizat anual la aceeași dată indică probleme de planificare și nu reprezintă un temei legal suficient pentru evitarea unei proceduri competitive.

Ministerul a clacat la capitolul planificare și transparență, iar aplicarea NFP pentru achiziția acestor servicii nu este susținută de cadrul legal”, a declarat experta.

Investigația mai arată că lucrările de instalare a scenei și anunțarea artiștilor au început înainte ca Ministerul Culturii să atribuie oficial contractul. Ordinul de atribuire a fost semnat pe 25 august, cu doar două zile înainte de eveniment.

RISE Moldova a solicitat Ministerului Culturii documentele aferente procedurii de achiziție, inclusiv contractul, oferta financiară și devizul detaliat al cheltuielilor. Instituția nu a transmis documentele solicitate și a indicat că acestea ar fi disponibile în Registrul Buletinelor Achizițiilor Publice. Jurnaliștii afirmă însă că nu au identificat documentele respective și nu au primit clarificări suplimentare până la publicarea investigației.

În ultimii ani, costurile organizării Zilei Independenței au crescut semnificativ. Dacă în 2023 au fost cheltuite aproximativ 4,6 milioane de lei, în 2024 suma a ajuns la aproape 10 milioane de lei pentru un program desfășurat pe parcursul a trei zile. În 2025, cheltuielile au fost de circa 5,9 milioane de lei.

Imagine simbol

Festivitățile de 1 septembrie din școlile din Chișinău vor dura cel mult 45 de minute

În școlile din Chișinău, activitatea festivă dedicată începutului anului școlar din 1 septembrie va avea o durată de cel mult 45 de minute. Potrivit unui ordin emis de Direcția generală educație, tineret și sport, formatul festivității va fi stabilit de către fiecare instituție de învățământ, transmite IPN.

În prima zi de școală, în clasele I-XII va fi desfășurată și o lecție tematică cu genericul „Independența care ne unește”, dedicată împlinirii a 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova.

Ordinul prevede că școlile vor asigura alimentația elevilor din clasele I-IX, precum și a celor din clasele și grupele cu program prelungit. Elevii vor beneficia, de asemenea, de manuale gratuite, conform prevederilor legale.

Pregătirile pentru noul an de studii au fost discutate în cadrul unei ședințe organizatorice desfășurate de DGETS cu conducătorii instituțiilor de învățământ din municipiu. Discuțiile au vizat, între altele, înmatricularea în clasa I, incluziunea elevilor, alimentația, rețeaua de clase etc.

Șeful adjunct al Direcției educație, Andrei Pavaloi, a accentuat necesitatea unei comunicări active cu managerii instituțiilor și a unei pregătiri riguroase pentru noul an de studii, astfel încât elevii, cadrele didactice și părinții să beneficieze de condiții cât mai bune la începutul anului școlar.

Panică în Rusia? Peste 113 000 de oameni au trecut granița cu Georgia într-o săptămână, pe fondul temerilor privind o nouă mobilizare

Peste 113 000 de cetățeni ruși au ieșit din țară săptămâna trecută prin punctul de frontieră Verhni Lars, la granița cu Georgia. Plecările din Rusia au loc pe fondul temerilor privind o posibilă nouă mobilizare, după ce în ultimele luni autoritățile au înăsprit măsurile de recrutare, au extins colectarea de date despre rezerviști și au lărgit atribuțiile Gărzii Naționale, relatează Politico.

Alexei Tabalov, fondatorul organizației pentru drepturile omului „Școala Recrutului”, a declarat pentru Politico că instituția sa a observat o creștere a solicitărilor de asistență juridică din partea bărbaților aflați în rezerva armatei. Totodată, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a afirmat la începutul lunii august că serviciile de informații ucrainene se așteaptă ca Rusia să lanseze până la sfârșitul anului o „mobilizare rapidă” a câtorva sute de mii de persoane.

Kremlinul respinge însă aceste informații. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat recent că o mobilizare în masă „nu este planificată și nici anticipată”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat discuțiile pe această temă drept „speculații promovate de autoritățile ucrainene”.

Potrivit Politico, mai multe măsuri adoptate de Moscova alimentează însă suspiciunile privind pregătirea unei eventuale mobilizări. În martie, autoritățile au introdus obligativitatea citațiilor militare electronice, care intră în vigoare imediat după emitere și pot bloca automat dreptul de a părăsi țara. De asemenea, Garda Națională a Rusiei a început exerciții și pregătiri speciale pentru eventualitatea unei mobilizări.

Experții citați de publicația americană susțin că autoritățile ruse întâmpină dificultăți tot mai mari în atragerea voluntarilor pentru războiul din Ucraina, în pofida bonusurilor financiare oferite celor care semnează contracte cu armata.

În septembrie 2022, după anunțarea mobilizării parțiale de către președintele Vladimir Putin, sute de mii de ruși au părăsit țara, iar Georgia a devenit una dintre principalele destinații pentru cei care încercau să evite înrolarea.

Deutsche Welle

Explozii și incendiu după un atac rusesc în regiunea Kiev. Cel puțin 27 de oameni au murit

Cel puțin 27 de persoane au murit, iar alte 42 au fost rănite în urma unui atac rusesc asupra unui depozit din raionul Bucea, regiunea Kiev, unde au izbucnit un incendiu și mai multe explozii. Bilanțul a fost anunțat sâmbătă, 29 august, de președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Atacul a avut loc în seara de vineri, 28 august. Potrivit lui Zelenski, exploziile au provocat pagube importante infrastructurii din apropiere. Au fost avariate mai multe locuințe, precum și un centru destinat persoanelor în vârstă și celor cu dizabilități.

Peste 370 de persoane au fost evacuate, iar operațiunea continuă, a precizat președintele ucrainean.

Șeful administrației militare regionale Kiev, Timur Tkacenko, a declarat că aproximativ 50 de clădiri din apropierea locului atacului au fost avariate în urma exploziilor.

Ancheta vizează și o posibilă neglijență

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat anterior deschiderea unei anchete penale pentru posibilă neglijență în serviciu, în baza articolului 367 din Codul penal.

Anchetatorii urmează să stabilească nu doar circumstanțele atacului rusesc, ci și dacă anumite condiții au contribuit la agravarea consecințelor acestuia. Printre altele, va fi verificat dacă depozitarea materialelor și obiectelor explozive pe teritoriul întreprinderii era legală.

Există norme: muniția nu poate fi depozitată în apropierea locuințelor și a altor clădiri rezidențiale. Cu siguranță vor fi trase concluziile de rigoare”, a declarat Zelenski, comentând deschiderea dosarului penal.

Rusia susține că a lovit un depozit de muniții

Potrivit Deutsche Welle, ministerul rus al Apărării a anunțat, în raportul său de dimineață, că forțele ruse au lovit un depozit de muniții din localitatea Milaia.

Potrivit ministerului rus, în depozit se aflau componente și boostere de lansare destinate dronelor cu rază lungă de acțiune FP-1 și FP-2.

Referire la incendiul de la Vîșneve

Premierul ucrainean Serghei Korețki a calificat atacul drept un caz de „neglijență criminală”, comparându-l cu incendiul produs la 6 iulie în orașul Vîșneve, unde fusese atacat un depozit de muniții situat în apropierea unor locuințe.

Din păcate, putem constata deja că tragedia teribilă de la Vîșneve nu a fost o lecție. În al cincilea an al invaziei pe scară largă, repetarea acelorași greșeli reprezintă o neglijență criminală. Toți cei vinovați, fără excepție, trebuie să fie aspru pedepsiți, pentru ca astfel de situații să nu se mai repete”, a declarat Korețki.

Regiunea rusă Rostov, atacată cu drone ucrainene. Depozitele Ozon și DNS, cuprinse de flăcări

Ucraina a lansat un atac cu drone asupra regiunii Rostov, Federația Rusă, în noaptea de 28 spre 29 august. Anunțul a fost făcut de guvernatorul Iuri Sliusar, care a precizat că, în urma bombardamentelor, șapte persoane au fost rănite. Patru dintre ele, inclusiv doi copii, au fost spitalizate.

La Rostov-pe-Don, două blocuri de locuințe au fost avariate. În raionul Aksai din regiunea Rostov, „fragmente de drone” au căzut pe teritoriul unor spații de depozitare, a declarat Sliusar. El nu a spus cui aparțin acestea.

Canalele ucrainene de Telegram Supernova+ și Exilenova+ scriu că au fost lovite două depozite ale rețelei de magazine de electronice DNS. Publicația Astra a analizat imaginile video și a ajuns la concluzia că arde cel puțin unul dintre depozitele companiei, cel din Aksai.

De asemenea, au apărut informații despre un atac asupra șantierului naval „Midel” din Aksai. Potrivit unor informații neconfirmate, acolo arde o navă.

Dronele au atacat și un depozit Ozon din regiunea Rostov, fapt confirmat de serviciul de presă al companiei. Pe teritoriul acestuia a izbucnit un incendiu, care a fost stins rapid. În urma atacului, nicio persoană nu a fost rănită. Potrivit Astra, depozitul se afla în apropierea celui al companiei DNS.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că, în total, în cursul nopții au fost doborâte 313 drone ucrainene în 12 regiuni. Canalele de Telegram care monitorizează situația mai relatează despre un incendiu izbucnit pe un aerodrom din localitatea Gvardeiskoie, în Crimeea.

Potrivit companiei de analiză Data Insight, DNS ocupă locul al patrulea în Rusia în funcție de volumul vânzărilor online, după Wildberries, Ozon și „Yandex Market”. Anterior, Ucraina nu a atacat centrele logistice ale acestei rețele, notează Meduza.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: