Ambasada Rusiei, despre situația din regiunea transnistreană: „Astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns”

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova acuză autoritățile de la Chișinău de ignorarea intenționată a problemelor în relațiile cu Gazprom, subliniind că acest lucru este principalul factor ce a condus la criza energetică din regiune. Instituția a emis pe 6 ianuarie un comunicat oficial prin care își exprimă „îngrijorarea față de deteriorarea rapidă a situației din Transnistria”, cauzată de întreruperea livrărilor de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2025.

Reprezentanții diplomatici ai Rusiei consideră că aceste „atacuri propagandistice” au ca scop slăbirea încrederii locuitorilor din regiunea transnistreană față de Federația Rusă. De asemenea, ambasada și-a exprimat îngrijorarea față de ceea ce numește „propuneri radicale”, venite din partea unor voci din Republica Moldova, care ar viza soluționarea conflictului transnistrean prin mijloace militare.

„Kievul a sistat, cinic, tranzitul gazelor rusești în perioada de iarnă, astfel încât să condamne populația din Transnistria la suferință, lăsând sute de mii de cetățeni fără căldură și apă caldă. Disponibilitatea mimată a funcționarilor locali de a oferi regiunii vreun «ajutor» pare o ipocrizie.

Mass-media pro-guvernamentală din Chișinău și Kiev încearcă, în mod cinic, să paseze responsabilitatea pentru criza energetică către țara noastră. Sunt răspândite afirmații mincinoase și manipulatoare despre «abandonarea Tiraspolului de către Moscova». Atacurile propagandistice au ca scop subminarea încrederii în Rusia a pridnestrovienilor. Mai mult decât atât, niște «capete fierbinți», cu îngăduinţa tacită a oficialităților moldovenești, propun soluționarea cu forța a dosarului pridnestrovian. Am avertizat în repetate rânduri că astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns.

Constatăm cu siguranță că situația de pe malul stâng a fost creată artificial de Occidentul colectiv și Ucraina. Să nu aibă nimeni nicio îndoială: protejarea cetățenilor și compatrioților ruși este o prioritate absolută a politicii noastre externe”, se precizează în comunicatul emis.

Într-o reacție, Biroul Politici de Reintegrare a subliniat că responsabilitatea pentru criza energetică actuală din estul țării revine în totalitate acțiunilor Moscovei și ale sateliților săi din Transnistria. Biroul a respins acuzațiile potrivit cărora guvernul de la Chișinău ar fi responsabil pentru criza gazului în Transnistria, subliniind că livrările de gaz rămân în continuare reglementate prin contractul existent cu Gazprom, care va continua până în 2026.

***

Pe 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc prin sistemul său de transport de gaze. S-a întâmplat odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse.

Concernul rusesc Gazprom livra gaze naturale prin Ucraina inclusiv către Moldovagaz, iar toate volumele erau direcționate în regiunea transnistreană. Chișinăul a purtat discuții cu conducerea companiei despre continuarea furnizării gazului pe ruta transbalcanică, însă aceasta a refuzat. Într-un final, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a oprit livrările destinate regiunii transnistrene din 1 ianuarie, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

După oprirea livrărilor de gaz către localităţile rurale şi către întreprinderi, cu excepţia celor alimentare, a agentului termic şi apei calde către locuitorii din oraşe, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice.

Începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate. Între timp durata deconectărilor a fost extinsă, a declarat Krasnoselski, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic local. Detalii AICI.

Intervalele deconectărilor sunt în creștere, de la câte o oră pe 3 ianuarie, trei ore pe 4 ianuarie, până la întreruperi a câte patru ore, planificate pentru ziua de 5 ianuarie. Detalii AICI. Pe 5 ianuarie, Krasnoselski a spus că, din cauza creșterii consumului de energie electrică, pot avea loc deconectări suplimentare în regiune, ceea ce conduce la inexactități în graficele de întreruperi publicate. Detalii AICI.

În regiunea transnistreană, din cauza întreruperii de energie electrică, în unele zone ar putea fi oprită și apa rece. Pe 4 ianuarie au rămas deja fără apă unele cartiere din Tiraspol. Anterior s-a anunțat că 1 500 de blocuri de locuit din regiune nu au încălzire și apă caldă iar 72 000 de gospodării nu au gaz. Detalii AICI.

***

Pe 2 ianuarie, Moldovagaz și Energocom au anunțat că sunt dispuse să ofere asistență, inclusiv suport tehnic și comercial, companiei Tiraspoltransgaz în organizarea achiziției de gaze naturale pe orice platformă europeană de gaze. Se preciza că achiziția poate avea loc „pe baza condițiilor de piață”. Detalii AICI. Compania „Tiraspoltransgaz” a refuzat propunerea Moldovagaz și Energocom. Tiraspolul a declarat că se așteaptă ca Gazprom-ul rus să reia livrările de gaze. Detalii AICI. Pe 5 ianuarie, secretarul de stat al Ministerului Energiei Constantin Borosan a declarat că pentru a evita situația actuală de pe malul stâng al Nistrului, în luna decembrie, Guvernul de la Chișinău a venit cu soluții către responsabilii din regiune. „Până astăzi nu avem niciun răspuns”, a declarat Borosan. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un om de afaceri din Rusia, căutat pentru escrocherie, în impas juridic în Moldova: nu i se acordă azil politic și nici nu este extrădat

Omul de afaceri rus Andrei Nemolyakin, căutat de autoritățile din Moscova pentru o escrocherie de proporții, se află într-un blocaj juridic în Republica Moldova. Deși a fost reținut încă din 2024, după ce a intrat ilegal în țară și a solicitat azil politic, bărbatul nu a primit statut de refugiat și nici nu a fost extrădat în Federația Rusă, relatează Moldova 1.

Pentru a debloca situația, avocatul Vadim Vieru a cerut o opinie de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), care a explicat că examinarea extrădării poate continua în paralel cu procedura de azil, însă executarea acesteia este suspendată până la soluționarea dosarului de refugiat.

Depunerea cererii de azil nu are drept efect suspendarea sau amânarea soluționării cererii de extrădare. Judecătorul va lua decizia pe marginea cererii de extrădare chiar dacă cererea de azil încă nu a fost soluționată. Totuși, executarea hotărârii judecătorești de admitere a cererii de extrădare nu poate avea loc până la soluționarea cererii de azil. Dacă, ulterior, cererea de azil va fi acceptată, hotărârea cu privire de extrădare nu va fi executată”, a precizat CSJ.

Conform sursei citate, Nemolyakin a părăsit Rusia în 2014 și s-a stabilit în Ucraina. În 2016, un tribunal din Moscova a dispus arestarea sa în lipsă, iar acesta a fost dat în urmărire internațională.

Bărbatul a intrat ilegal în Republica Moldova pe 12 august 2024 și a fost reținut o lună mai târziu, în timp ce încerca să ajungă în Franța prin România. Polițiștii de frontieră au descoperit asupra sa mai multe documente de identitate false, emise pe nume diferite, fapt care a dus la deschiderea unei cauze penale.

În aceeași zi, cetățeanul rus a depus o cerere de azil, invocând riscul de persecuție și lipsa unui proces echitabil în Rusia. Solicitarea a fost respinsă de Inspectoratul General pentru Migrație și ulterior menținută de Curtea de Apel Chișinău. După acest eșec, Nemolyakin a depus o a doua cerere de azil, respinsă inițial de autorități.

Totuși, în februarie 2026, Judecătoria Chișinău a anulat refuzul Inspectoratului General pentru Migrație și a obligat instituția să îi acorde statutul de refugiat.

CSJ nu deține informații dacă această ultimă decizie a fost contestată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: