Ambasada Rusiei, despre situația din regiunea transnistreană: „Astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns”

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova acuză autoritățile de la Chișinău de ignorarea intenționată a problemelor în relațiile cu Gazprom, subliniind că acest lucru este principalul factor ce a condus la criza energetică din regiune. Instituția a emis pe 6 ianuarie un comunicat oficial prin care își exprimă „îngrijorarea față de deteriorarea rapidă a situației din Transnistria”, cauzată de întreruperea livrărilor de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2025.

Reprezentanții diplomatici ai Rusiei consideră că aceste „atacuri propagandistice” au ca scop slăbirea încrederii locuitorilor din regiunea transnistreană față de Federația Rusă. De asemenea, ambasada și-a exprimat îngrijorarea față de ceea ce numește „propuneri radicale”, venite din partea unor voci din Republica Moldova, care ar viza soluționarea conflictului transnistrean prin mijloace militare.

„Kievul a sistat, cinic, tranzitul gazelor rusești în perioada de iarnă, astfel încât să condamne populația din Transnistria la suferință, lăsând sute de mii de cetățeni fără căldură și apă caldă. Disponibilitatea mimată a funcționarilor locali de a oferi regiunii vreun «ajutor» pare o ipocrizie.

Mass-media pro-guvernamentală din Chișinău și Kiev încearcă, în mod cinic, să paseze responsabilitatea pentru criza energetică către țara noastră. Sunt răspândite afirmații mincinoase și manipulatoare despre «abandonarea Tiraspolului de către Moscova». Atacurile propagandistice au ca scop subminarea încrederii în Rusia a pridnestrovienilor. Mai mult decât atât, niște «capete fierbinți», cu îngăduinţa tacită a oficialităților moldovenești, propun soluționarea cu forța a dosarului pridnestrovian. Am avertizat în repetate rânduri că astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns.

Constatăm cu siguranță că situația de pe malul stâng a fost creată artificial de Occidentul colectiv și Ucraina. Să nu aibă nimeni nicio îndoială: protejarea cetățenilor și compatrioților ruși este o prioritate absolută a politicii noastre externe”, se precizează în comunicatul emis.

Într-o reacție, Biroul Politici de Reintegrare a subliniat că responsabilitatea pentru criza energetică actuală din estul țării revine în totalitate acțiunilor Moscovei și ale sateliților săi din Transnistria. Biroul a respins acuzațiile potrivit cărora guvernul de la Chișinău ar fi responsabil pentru criza gazului în Transnistria, subliniind că livrările de gaz rămân în continuare reglementate prin contractul existent cu Gazprom, care va continua până în 2026.

***

Pe 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc prin sistemul său de transport de gaze. S-a întâmplat odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse.

Concernul rusesc Gazprom livra gaze naturale prin Ucraina inclusiv către Moldovagaz, iar toate volumele erau direcționate în regiunea transnistreană. Chișinăul a purtat discuții cu conducerea companiei despre continuarea furnizării gazului pe ruta transbalcanică, însă aceasta a refuzat. Într-un final, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a oprit livrările destinate regiunii transnistrene din 1 ianuarie, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

După oprirea livrărilor de gaz către localităţile rurale şi către întreprinderi, cu excepţia celor alimentare, a agentului termic şi apei calde către locuitorii din oraşe, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice.

Începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate. Între timp durata deconectărilor a fost extinsă, a declarat Krasnoselski, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic local. Detalii AICI.

Intervalele deconectărilor sunt în creștere, de la câte o oră pe 3 ianuarie, trei ore pe 4 ianuarie, până la întreruperi a câte patru ore, planificate pentru ziua de 5 ianuarie. Detalii AICI. Pe 5 ianuarie, Krasnoselski a spus că, din cauza creșterii consumului de energie electrică, pot avea loc deconectări suplimentare în regiune, ceea ce conduce la inexactități în graficele de întreruperi publicate. Detalii AICI.

În regiunea transnistreană, din cauza întreruperii de energie electrică, în unele zone ar putea fi oprită și apa rece. Pe 4 ianuarie au rămas deja fără apă unele cartiere din Tiraspol. Anterior s-a anunțat că 1 500 de blocuri de locuit din regiune nu au încălzire și apă caldă iar 72 000 de gospodării nu au gaz. Detalii AICI.

***

Pe 2 ianuarie, Moldovagaz și Energocom au anunțat că sunt dispuse să ofere asistență, inclusiv suport tehnic și comercial, companiei Tiraspoltransgaz în organizarea achiziției de gaze naturale pe orice platformă europeană de gaze. Se preciza că achiziția poate avea loc „pe baza condițiilor de piață”. Detalii AICI. Compania „Tiraspoltransgaz” a refuzat propunerea Moldovagaz și Energocom. Tiraspolul a declarat că se așteaptă ca Gazprom-ul rus să reia livrările de gaze. Detalii AICI. Pe 5 ianuarie, secretarul de stat al Ministerului Energiei Constantin Borosan a declarat că pentru a evita situația actuală de pe malul stâng al Nistrului, în luna decembrie, Guvernul de la Chișinău a venit cu soluții către responsabilii din regiune. „Până astăzi nu avem niciun răspuns”, a declarat Borosan. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: