Politică

Ambasada Rusiei, despre situația din regiunea transnistreană: „Astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns”

Anatol Cibotari
| 6 ianuarie, 2025
16:42

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova acuză autoritățile de la Chișinău de ignorarea intenționată a problemelor în relațiile cu Gazprom, subliniind că acest lucru este principalul factor ce a condus la criza energetică din regiune. Instituția a emis pe 6 ianuarie un comunicat oficial prin care își exprimă „îngrijorarea față de deteriorarea rapidă a situației din Transnistria”, cauzată de întreruperea livrărilor de gaze rusești începând cu 1 ianuarie 2025.

Reprezentanții diplomatici ai Rusiei consideră că aceste „atacuri propagandistice” au ca scop slăbirea încrederii locuitorilor din regiunea transnistreană față de Federația Rusă. De asemenea, ambasada și-a exprimat îngrijorarea față de ceea ce numește „propuneri radicale”, venite din partea unor voci din Republica Moldova, care ar viza soluționarea conflictului transnistrean prin mijloace militare.

„Kievul a sistat, cinic, tranzitul gazelor rusești în perioada de iarnă, astfel încât să condamne populația din Transnistria la suferință, lăsând sute de mii de cetățeni fără căldură și apă caldă. Disponibilitatea mimată a funcționarilor locali de a oferi regiunii vreun «ajutor» pare o ipocrizie.

Mass-media pro-guvernamentală din Chișinău și Kiev încearcă, în mod cinic, să paseze responsabilitatea pentru criza energetică către țara noastră. Sunt răspândite afirmații mincinoase și manipulatoare despre «abandonarea Tiraspolului de către Moscova». Atacurile propagandistice au ca scop subminarea încrederii în Rusia a pridnestrovienilor. Mai mult decât atât, niște «capete fierbinți», cu îngăduinţa tacită a oficialităților moldovenești, propun soluționarea cu forța a dosarului pridnestrovian. Am avertizat în repetate rânduri că astfel de acțiuni nu vor rămâne fără răspuns.

Constatăm cu siguranță că situația de pe malul stâng a fost creată artificial de Occidentul colectiv și Ucraina. Să nu aibă nimeni nicio îndoială: protejarea cetățenilor și compatrioților ruși este o prioritate absolută a politicii noastre externe”, se precizează în comunicatul emis.

Într-o reacție, Biroul Politici de Reintegrare a subliniat că responsabilitatea pentru criza energetică actuală din estul țării revine în totalitate acțiunilor Moscovei și ale sateliților săi din Transnistria. Biroul a respins acuzațiile potrivit cărora guvernul de la Chișinău ar fi responsabil pentru criza gazului în Transnistria, subliniind că livrările de gaz rămân în continuare reglementate prin contractul existent cu Gazprom, care va continua până în 2026.

***

Pe 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc prin sistemul său de transport de gaze. S-a întâmplat odată cu expirarea contractului de tranzit, care nu a fost prelungit din cauza invaziei Federației Ruse.

Concernul rusesc Gazprom livra gaze naturale prin Ucraina inclusiv către Moldovagaz, iar toate volumele erau direcționate în regiunea transnistreană. Chișinăul a purtat discuții cu conducerea companiei despre continuarea furnizării gazului pe ruta transbalcanică, însă aceasta a refuzat. Într-un final, în pofida angajamentelor contractuale, Gazprom a oprit livrările destinate regiunii transnistrene din 1 ianuarie, invocând neachitarea unei pretinse datorii care nu a fost confirmată în urma efectuării unui audit internațional.

Din volumele de gaz rusesc era acoperit necesarul de consum al regiunii transnistrene și era produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

După oprirea livrărilor de gaz către localităţile rurale şi către întreprinderi, cu excepţia celor alimentare, a agentului termic şi apei calde către locuitorii din oraşe, consumatorii casnici din stânga Nistrului au început să se încălzească cu echipamente electrice.

Începând cu 3 ianuarie pe malul stâng al Nistrului au loc întreruperi de energie electrică, în contextul în care locutorii din stânga Nistrului consumă mai mult curent electric decât produce sistemul energetic. Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat că astfel se pot evita avariile și deconectările îndelungate. Între timp durata deconectărilor a fost extinsă, a declarat Krasnoselski, pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic local. Detalii AICI.

Intervalele deconectărilor sunt în creștere, de la câte o oră pe 3 ianuarie, trei ore pe 4 ianuarie, până la întreruperi a câte patru ore, planificate pentru ziua de 5 ianuarie. Detalii AICI. Pe 5 ianuarie, Krasnoselski a spus că, din cauza creșterii consumului de energie electrică, pot avea loc deconectări suplimentare în regiune, ceea ce conduce la inexactități în graficele de întreruperi publicate. Detalii AICI.

În regiunea transnistreană, din cauza întreruperii de energie electrică, în unele zone ar putea fi oprită și apa rece. Pe 4 ianuarie au rămas deja fără apă unele cartiere din Tiraspol. Anterior s-a anunțat că 1 500 de blocuri de locuit din regiune nu au încălzire și apă caldă iar 72 000 de gospodării nu au gaz. Detalii AICI.

***

Pe 2 ianuarie, Moldovagaz și Energocom au anunțat că sunt dispuse să ofere asistență, inclusiv suport tehnic și comercial, companiei Tiraspoltransgaz în organizarea achiziției de gaze naturale pe orice platformă europeană de gaze. Se preciza că achiziția poate avea loc „pe baza condițiilor de piață”. Detalii AICI. Compania „Tiraspoltransgaz” a refuzat propunerea Moldovagaz și Energocom. Tiraspolul a declarat că se așteaptă ca Gazprom-ul rus să reia livrările de gaze. Detalii AICI. Pe 5 ianuarie, secretarul de stat al Ministerului Energiei Constantin Borosan a declarat că pentru a evita situația actuală de pe malul stâng al Nistrului, în luna decembrie, Guvernul de la Chișinău a venit cu soluții către responsabilii din regiune. „Până astăzi nu avem niciun răspuns”, a declarat Borosan. Detalii AICI.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

Viață

„Am plecat, adio”: regizorul și scenaristul Mircea Chistruga s-a stins din viață

Viață

Temperaturi de până la +33°C și fără ploi: prognoza meteo pentru săptămâna viitoare

Noutăți

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Doina Buruiană
| 22 iunie, 2025
15:00

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii”

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.