Ambasadorul Poloniei în Moldova: Creșterea cheltuielilor pentru apărare în țările NATO va contribui la securitatea Moldovei și a Ucrainei

Decizia țărilor aliate din NATO de a crește cheltuielile de apărare ale fiecărui stat de la 2% la 5% din PIB va include și sprijin bilateral în domeniul securității și apărării pentru țările partenere ale NATO — Ucraina și Republica Moldova. Declarația a fost făcută pe 1 iulie de ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, Tomasz Kobzdej, în cadrul unui briefing privind declarația summitului NATO de la Haga, desfășurat în perioada 24–26 iunie.

Potrivit lui, majorarea bugetului pentru apărare va permite crearea forțelor și capacităților necesare pentru punerea în aplicare a planurilor de apărare ale NATO. „Cred că e simplu: nu poți face planificare fără bani. De fapt, suntem foarte bucuroși că președintele Zelenski a participat la summit. În cadrul reuniunii Consiliului NATO-Ucraina la nivel de miniștri de externe, s-a discutat despre situația actuală de pe câmpul de luptă și despre nevoile Ucrainei.”

El a mai adăugat că țările NATO vor lucra la dezvoltarea industriei de apărare, iar Republica Moldova ar putea participa la acest proces.

Ambasadorul a reamintit că, în cadrul summitului, au fost asumate noi angajamente pentru investiții în apărare, astfel încât până în 2035 cheltuielile să ajungă la 5% din PIB. În declarația adoptată se menționează că contribuțiile directe pentru apărarea Ucrainei și a industriei sale de apărare vor fi luate în calcul la estimarea cheltuielilor de apărare ale statelor.

Șefa Oficiului de Legătură NATO la Chișinău, Mikaela Šimáková, a subliniat că angajamentele și sprijinul politic din partea țărilor membre NATO pentru Republica Moldova rămân neschimbate. „De peste 14 ani, Moldova este un partener vechi și valoros. Colaborarea noastră are loc cu respect deplin față de statutul de neutralitate al Republicii Moldova, ceea ce reprezintă un principiu fundamental al parteneriatului nostru. Sprijinul NATO este oferit la cerere și, prin urmare, reflectă nevoile cetățenilor moldoveni”, a declarat ea.

De asemenea, reprezentanta Alianței a menționat că, în cadrul summitului recent, aliații au transmis un semnal puternic de sprijin politic pentru dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul și cursul politic extern, fără imixtiuni din afară. „Este un sprijin pentru suveranitatea, integritatea teritorială și eforturile de integrare europeană ale Moldovei. Toate acestea rămân în vigoare. Este o mare onoare pentru noi să fim partenerii Moldovei pe acest drum spre o țară mai sigură, mai rezilientă și mai prosperă”, a mai spus Šimáková.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova, Valeriu Mija, a declarat în cadrul aceluiași briefing că obiectivul instituției este de a aprofunda și dezvolta cooperarea cu Alianța, care oferă Republicii Moldova pachete extinse de sprijin pentru consolidarea capacităților de apărare.

„Se acordă o atenție deosebită creșterii rezilienței. Parteneriatul dintre NATO și Republica Moldova depășește cadrul strict al securității și apărării — ne concentrăm, de asemenea, pe construirea unei guvernări eficiente, în cadrul programului „Building Integrity”, care promovează integritatea personalului, a membrilor Guvernului și în sectorul de securitate și apărare”, a precizat Mija.

În ceea ce privește cheltuielile Republicii Moldova pentru apărare, secretarul de stat a menționat că, potrivit documentelor strategice, până în 2030 Guvernul ar trebui să aloce 1% din PIB pentru acest domeniu. El a mai declarat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu înseamnă izolare sau lipsă de cooperare cu alte state în domeniul apărării.

Conform declarației summitului de la Haga, ținând cont de amenințările provenite din partea Rusiei și de pericolul constant al terorismului, aliații NATO s-au angajat ca până în 2035 să investească anual 5% din PIB în nevoile esențiale de apărare și în alte cheltuieli legate de securitate.

Aliații vor aloca anual cel puțin 3,5% din PIB pentru a acoperi necesitățile de bază în domeniul apărării, iar până la 1,5% din PIB vor fi direcționate către protejarea infrastructurii critice, consolidarea pregătirii civile și rezilienței, stimularea inovației și întărirea bazei industriale de apărare. Dinamica și structura acestor cheltuieli vor fi revizuite în 2029, în funcție de contextul strategic și de obiectivele actualizate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Partidul Nostru cere ca un spațiu public din Chișinău să poarte numele lui Gheorghe Urschi

În ziua în care Moldova și-a luat rămas-bun de la „regele umorului”, Partidul Nostru a lansat un apel către toate fracțiunile din Consiliul Municipal Chișinău să susțină redenumirea unei străzi, unui parc sau alei în memoria maestrului Gheorghe Urschi.

Inițiativa aparține liderului fracțiunii parlamentare Renato Usatîi, care pe 14 aprilie a transmis o adresare oficială primarului Ion Ceban, solicitând identificarea unui spațiu public adecvat. Consilierul municipal Denis Șova a chemat la unitate politică pe marginea acestui demers.

„Haideți să fim uniți și să cinstim memoria unui mare artist al Republicii Moldova”, a declarat Șova.

Apelul vine în contextul funeraliilor naționale organizate pe 15 aprilie, zi de doliu oficial în țară, când sute de oameni, alături de președinta Maia Sandu, speakerul Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, i-au adus un ultim omagiu artistului la Palatul Național „Nicolae Sulac”. Drapelele au fost coborâte în bernă, iar la ora 12:00 a fost ținut un moment de reculegere în întreaga țară.

„Gheorghe Urschi a oferit Moldovei o terapie națională prin râs”, a spus șefa statului în mesajul său de adio.

***

Gheorghe Urschi s-a stins din viață pe 13 aprilie, la 78 de ani, după o intervenție chirurgicală la Spitalul Clinic Republican. Născut în 1948 în Cotiujenii Mari, absolvent al Școlii de Teatru „Boris Șciukin” din Moscova, actor al Teatrului „Luceafărul”, el a marcat generații prin „Teatrul de miniaturi” și turneele susținute în toată țara. A fost distins cu Ordinul Republicii, titlul de Artist al Poporului și Premiul Național.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: