Amestecul Rusiei sau protest politic? Cum explică Maia Sandu scorul pe care l-a obținut referendumul

Președinta în funcție, Maia Sandu, a declarat că folosirea coruperii electorale de către grupări criminale, despre care spune că este motivul pentru care referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE a obținut un rezultat la limită cu opțiunea pro-europeană, ar putea fi pusă în aplicare și în state mai mari decât Republica Moldova. Ea a menționat că alte țări ar trebui să învețe din experiența Republicii Moldova pentru a-și apăra democrațiile. Maia Sandu s-a arătat încrezătoare că Republica Moldova va putea lupta cu acest fenomen nociv în turul II al alegerilor prezidențiale, în care aceasta va concura împotriva candidatului socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, printr-o rată de participare la vot mai mare. Precizările au fost făcute pentru BBC în cadrul unei conferințe de presă din 21 octombrie la Chișinău.

Maia Sandu a fost întrebată cât este de sigură că motivul pentru care referendumul constituțional a obținut un rezultat cu opțiune pro-europeană la limită este amestecului Rusiei, dar nu un element de protest față de unele din politicile sale.

Există oameni care într-adevăr nu înțeleg ce înseamnă UE, ce va aduce UE Moldovei, iar apoi există oameni care pur și simplu și-au vândut voturile. În orice democrație este normal să ai oameni cu viziuni diferite, dar ceea ce nu este normal este să ai o situație în care grupări criminale mituiesc alegătorii. Este un fenomen relativ nou pentru Moldova, este un fenomen periculos pentru orice democrație și cred că restul țărilor ar trebui să învețe de la Moldova, din experiența noastră. Pentru că da, este adevărat că poți să distrugi procesul democratic mai ușor într-o țară mai mică, dar odată că aceste practice au fost încercate aici, ar putea fi încercate în alte țări. Trebuie să ne luăm în serios democrațiile și trebuie să învățăm unii de la alții cum să ne apărăm democrațiile”,a răspuns șefa statului.

Întrebată dacă acuză Federația Rusă atunci când utilizează termenul „grupări criminale”, președinta Sandu a spus: „Dau vina pe grupările criminale care folosesc bani murdari pentru a cumpăra voturile moldovenești. Putem lupta cu asta prin a aduce mai mulți oameni la secțiile de votare. Și cred că aceasta este ceea ce se va întâmpla la următoarea rundă de alegeri prezidențiale. Și sunt recunoscătoare poporului moldovenesc că, în pofida tuturor problemelor, manipulării și dezinformării, majoritatea moldovenilor, majoritatea moldovenilor ceea ce este bine pentru țara lor și familiile lor”.

***

Precizăm că, pe 20 octombrie, au avut loc alegeri pentru funcția de președinte al Republicii Moldova și referendumul constituțional cu privire la aderarea la Uniunea Europeană. În urma scrutinului prezidențial, niciunul dintre cei 11 pretendenți înscriși în cursa electorală nu au obținut majoritate de voturi, astfel că, peste două săpătămâni, urmează să aibă loc turul II al alegerilor, la care vor concura cei doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.

În cadrul referendumului, majoritatea votanților au susținut modificarea Constituției în vederea aderării la UE, însă rezultatul este la limită. Datele preliminare arată că 50,46% dintre alegători au optat pentru opțiunea „Da”, iar 49,54% – „Nu”.

În noaptea de 20 spre 21 octombrie, președinta Maia Sandu a venit cu un mesaj în care a menționat că „o grupare criminală, împreună cu forțe străin” a atacat țara cu „zeci de milioane de euro, miciună și propagandă” în încercarea de a deturna scrutinele. Ea menționa că, conform informațiilor pe care le dețin autoritățile, că ținta a fost cumpărarea a 300 000 de voturi.

Menționăm că oamenii legii investighează o schemă desfășurată de o organizație criminală candusă de oligarhul fugar Ilan Șor, în interesul Rusiei, pentru coruperea alegătorilor. Pe 3 octombrie, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a anunțat că s-a stabilit că 130 000 de persoane au primit bani, prin transferuri bancare, pentru ca alegătorii să voteze un anumit candidat la alegerile prezidențiale și opțiunea „Nu” la referendumul constituțional.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: