(ANALIZĂ) Aderarea la UE va distruge agricultura moldovenească? Sau va deveni o sursă de oportunități?

Autoritățile Republicii Moldova consideră că țara noastră poate adera la Uniunea Europeană până în 2030. Luând în calcul importanța sectorului agrar pentru țară, NM a încercat să afle în ce mod aderarea la UE ar putea afecta acest domeniu și dacă merită să credem „poveștilor de groază” privind distrugerea agriculturii. 

Ce se întâmplă acum cu agricultura moldovenească?

Moldova este considerată o țară agrară. În realitate, însă nu este chiar așa: agricultura nu oferă mai mult de o zecime din PIB. Astfel, în 2020, ponderea sectorului agricol în formarea PIB a fost de 9,5%, în 2021 – 10,4%, iar în 2022, când Moldova a fost afectată grav de secetă, – 7,9%.

Ponderea industriei construcțiilor în PIB este aproape proporțională cu cea a agriculturii – 7,4%, iar ponderea industriei IT și comunicațiilor se apropie de acest indicator – 6%. În același timp, ponderea industriei de prelucrare în PIB este de 9%, iar a comerțului – 17,1%.

În 2021, an favorabil pentru agricultură, volumul producției agricole a fost de 48,1 miliarde lei, iar în 2022, un an secetos – 40,6 miliarde lei. Cea mai mare parte a sectorului agricol moldovenesc revine cultivării plantelor – 27,2 miliarde lei, alte 12,7 miliarde lei sunt obținute din creșterea animalelor, iar restul de 700 de milioane lei – din prestarea serviciilor agricole.

Ce poate oferi aderarea la UE sectorului agricol?

Directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, a menționat în acest sens că și statutul de țară-candidat pentru aderarea la UE oferă posibilități de modernizare a agriculturii. „Țara are acces la fonduri structurale: România, Bulgaria, Polonia și Ungaria au modernizat semnificativ agricultura în perioada în care erau țări- candidat. Acum, țările-candidat pentru aderarea la UE beneficiază de bani pentru agricultură în cadrul programului ENPARD”, a spus Slusari.

Potrivit lui Slusari, depinde foarte mult și de poziția de negociere a țării-candidat. „Dacă autoritățile consideră că agricultura este o prioritate pentru țară, atunci țara beneficiază de mai mulți bani. Dintre țările- candidat de până acum, de cei mai mulți bani pentru agricultură a beneficiat Polonia, alte țări au primit mai puțini bani. Repet, multe depind de Guvern și de priorități”, a explicat Slusari..

În același timp, el a menționat că fermierii ar trebui să depună eforturi și să înceapă să lucreze transparent. În caz contrar, dacă va exista o neconcordanță în rapoartele fiscale, agricultorul poate ajunge în „lista neagră”.

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a spus, la rândul său, că aderarea Moldovei la UE va genera o creștere a capacității de producție  în domeniu. „Productivitatea în sectorul nostru agricol este de cinci ori mai mică decât media în UE. Vorbim de volumul de producție la hectar, și de productivitatea medie de muncă a unui angajat”, a spus Ioniță.

Potrivit acestuia, eficiența producției agricole va crește datorită investițiilor, subvențiilor, noilor tehnologii și noilor piețe. „În plus, vom câștiga mai mult decât alții, pentru că cu cât țara este mai săracă, cu atât efectul aderării va fi mai mare”, a explicat Ioniță.

Expertul în domeniul agrobusinessului Andrei Zbancă consideră că aderarea la UE ne va oferi o piață de desfacere de 500 de milioane de consumatori și subvenții garantate „la hectar”, pe care Moldova nu le are în prezent. „Aceasta înseamnă includerea Republicii Moldova în politica agricolă comună a UE, care prevede măsuri de sprijinire a agriculturii și a mediului înconjurător și asigurarea financiară a acestora”, a spus Zbancă.

El a mai adăugat că deja în perioada în care țara are statutul de candidat are acces la fonduri structurale, care au ca scop pregătirea țării pentru aderarea la UE. „Vorbim nu doar despre dezvoltarea agriculturii și a antreprenorialului, dar și despre proiecte sociale și infrastructură. […] Totul depinde de negocieri. Grecia a beneficiat de cele mai bune condiții pentru agricultură, chiar dacă aceasta nu este cea mai agrară țară”, a menționat expertul.

Este adevărat că sectorul agricol slăbește după aderarea țării la UE?

Experții intervievați de NM sunt siguri că nu este așa. „Astfel de povești de groază apar deoarece țara care aderă la UE își deschide piața și anulează taxele de import. Dar Moldova le-a anulat deja aproape pe toate când a creat [în 2014] zona de liber schimb cu UE. A mai rămas câte ceva, dar nu mai există protecție în acest sens. Multe țări luptă pentru obținerea perioadei de tranziție. Polonia, de exemplu, a avut o perioadă lungă de tranziție: acolo, chiar și după aderarea la UE, piețele s-au deschis mult timp. Acest lucru depinde din nou de competența negociatorilor”, a explicat Slusari.

Totodată, el a remarcat că Moldova nu are pârghii speciale în acest sens din cauza condițiilor de aderare a Republicii Moldova la OMC. „Am aderat la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) cu taxe de import de 7%, în timp ce în Europa de Est taxele erau de 15%-20%. Conform regulilor OMC, țara nu poate majora taxele după ce a aderat la organizație, decât pentru a se proteja de dumping și de amenințările la adresa securității [alimentare]. Am folosit acest instrument până acum doar în industria zahărului”, a spus expertul.

La rândul său, Veaceslav Ioniță crede că Moldova s-a confruntat cu astfel de povești și mituri de groază atunci când a semnat Acordul privind Zona de Liber Schimb cu UE. „La început, producătorii au avut unele probleme: de exemplu, cu calibrarea sau certificarea produselor. Și Uniunea Europeană ne-a ajutat să rezolvăm aceste probleme. Nu este vorba că nu vor exista deloc probleme [în procesul de aderarea la UE], este vorba despre deschiderea unor noi oportunități”, este sigur Ioniță.

Ce pot oferi  fermierii moldoveni pieței europene?

Experții au păreri împărțite în acest sens. Andrei Zbancă consideră că Moldova are un bun potențial pentru dezvoltarea produselor ecologice și a celor organice. „Există o oportunitate de a găsi nișe. De exemplu, strugurii de masă din Moldova sunt căutați în UE. Există oportunități bune pentru apicultură, [în viitor și pentru] carnea de pui și ouă”, a spus Zbancă.

Alexandru Slusari este sigur că Moldova poate concura pe piața europeană cu fructele și vinul său, dar pentru aceasta este necesar de a realiza industrializarea domeniului. „Dacă vom procesa produsele aici și vom lăsa aici valoarea adăugată, atunci vom putea exporta produse cu valoare adăugată – aceleași conserve de fructe și legume. Produsele animaliere au și ele potențial”, a explicat el.

Veaceslav Ioniță consideră că este necesar să ne concentrăm pe produsele costisitoare, care pot fi găsite și acum pe piață: pomușoare, vin, nuci, fructe (de exemplu, cireșe).

Cum s-a schimbat sectorul agricol al țărilor după aderarea la UE?

Polonia. În primii 10 ani după aderarea la UE, numărul gospodăriilor agricole a scăzut cu 30%, în timp ce veniturile fermierilor au crescut cu 115% (o creștere medie anuală de 10,1%). Din 2005 până în 2013, subvențiile acordate sectorului agricol au constituit 33 de miliarde de euro.

Letonia. După aderarea la UE, din 2003 până în 2013, volumul exporturilor de produse agricole ale țării în termeni monetari a crescut de 11 ori. Letonia este unul dintre cei trei lideri ai UE în ceea ce privește exporturile de cereale. Productivitatea muncii în sectorul agricol a crescut de 5,6 ori de-a lungul anilor, în timp ce numărul angajaților din acest domeniu a scăzut.

Bulgaria. După aderarea la UE, exportul de legume și fructe al Bulgariei a scăzut, iar în primul an de la aderare, a scăzut exportul total de produse agricole. A crescut decalajul dintre fermierii mari și cei mici. Astfel, 3% dintre cei mai mari fermieri generează 75% din veniturile sectorului agricol.

***

Textul a fost publicat în cadrul proiectului „Republica Moldova în Uniunea Europeană: platforma de monitorizare și discuții pentru sprijinirea procesului de aderare” cu sprijinul programului German Marshall Fund – Black Sea Trust for Regional Cooperation și implementat de organizația neguvernamentală  Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.