(ANALIZĂ) Aderarea la UE va distruge agricultura moldovenească? Sau va deveni o sursă de oportunități?

Autoritățile Republicii Moldova consideră că țara noastră poate adera la Uniunea Europeană până în 2030. Luând în calcul importanța sectorului agrar pentru țară, NM a încercat să afle în ce mod aderarea la UE ar putea afecta acest domeniu și dacă merită să credem „poveștilor de groază” privind distrugerea agriculturii. 

Ce se întâmplă acum cu agricultura moldovenească?

Moldova este considerată o țară agrară. În realitate, însă nu este chiar așa: agricultura nu oferă mai mult de o zecime din PIB. Astfel, în 2020, ponderea sectorului agricol în formarea PIB a fost de 9,5%, în 2021 – 10,4%, iar în 2022, când Moldova a fost afectată grav de secetă, – 7,9%.

Ponderea industriei construcțiilor în PIB este aproape proporțională cu cea a agriculturii – 7,4%, iar ponderea industriei IT și comunicațiilor se apropie de acest indicator – 6%. În același timp, ponderea industriei de prelucrare în PIB este de 9%, iar a comerțului – 17,1%.

În 2021, an favorabil pentru agricultură, volumul producției agricole a fost de 48,1 miliarde lei, iar în 2022, un an secetos – 40,6 miliarde lei. Cea mai mare parte a sectorului agricol moldovenesc revine cultivării plantelor – 27,2 miliarde lei, alte 12,7 miliarde lei sunt obținute din creșterea animalelor, iar restul de 700 de milioane lei – din prestarea serviciilor agricole.

Ce poate oferi aderarea la UE sectorului agricol?

Directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Slusari, a menționat în acest sens că și statutul de țară-candidat pentru aderarea la UE oferă posibilități de modernizare a agriculturii. „Țara are acces la fonduri structurale: România, Bulgaria, Polonia și Ungaria au modernizat semnificativ agricultura în perioada în care erau țări- candidat. Acum, țările-candidat pentru aderarea la UE beneficiază de bani pentru agricultură în cadrul programului ENPARD”, a spus Slusari.

Potrivit lui Slusari, depinde foarte mult și de poziția de negociere a țării-candidat. „Dacă autoritățile consideră că agricultura este o prioritate pentru țară, atunci țara beneficiază de mai mulți bani. Dintre țările- candidat de până acum, de cei mai mulți bani pentru agricultură a beneficiat Polonia, alte țări au primit mai puțini bani. Repet, multe depind de Guvern și de priorități”, a explicat Slusari..

În același timp, el a menționat că fermierii ar trebui să depună eforturi și să înceapă să lucreze transparent. În caz contrar, dacă va exista o neconcordanță în rapoartele fiscale, agricultorul poate ajunge în „lista neagră”.

Expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a spus, la rândul său, că aderarea Moldovei la UE va genera o creștere a capacității de producție  în domeniu. „Productivitatea în sectorul nostru agricol este de cinci ori mai mică decât media în UE. Vorbim de volumul de producție la hectar, și de productivitatea medie de muncă a unui angajat”, a spus Ioniță.

Potrivit acestuia, eficiența producției agricole va crește datorită investițiilor, subvențiilor, noilor tehnologii și noilor piețe. „În plus, vom câștiga mai mult decât alții, pentru că cu cât țara este mai săracă, cu atât efectul aderării va fi mai mare”, a explicat Ioniță.

Expertul în domeniul agrobusinessului Andrei Zbancă consideră că aderarea la UE ne va oferi o piață de desfacere de 500 de milioane de consumatori și subvenții garantate „la hectar”, pe care Moldova nu le are în prezent. „Aceasta înseamnă includerea Republicii Moldova în politica agricolă comună a UE, care prevede măsuri de sprijinire a agriculturii și a mediului înconjurător și asigurarea financiară a acestora”, a spus Zbancă.

El a mai adăugat că deja în perioada în care țara are statutul de candidat are acces la fonduri structurale, care au ca scop pregătirea țării pentru aderarea la UE. „Vorbim nu doar despre dezvoltarea agriculturii și a antreprenorialului, dar și despre proiecte sociale și infrastructură. […] Totul depinde de negocieri. Grecia a beneficiat de cele mai bune condiții pentru agricultură, chiar dacă aceasta nu este cea mai agrară țară”, a menționat expertul.

Este adevărat că sectorul agricol slăbește după aderarea țării la UE?

Experții intervievați de NM sunt siguri că nu este așa. „Astfel de povești de groază apar deoarece țara care aderă la UE își deschide piața și anulează taxele de import. Dar Moldova le-a anulat deja aproape pe toate când a creat [în 2014] zona de liber schimb cu UE. A mai rămas câte ceva, dar nu mai există protecție în acest sens. Multe țări luptă pentru obținerea perioadei de tranziție. Polonia, de exemplu, a avut o perioadă lungă de tranziție: acolo, chiar și după aderarea la UE, piețele s-au deschis mult timp. Acest lucru depinde din nou de competența negociatorilor”, a explicat Slusari.

Totodată, el a remarcat că Moldova nu are pârghii speciale în acest sens din cauza condițiilor de aderare a Republicii Moldova la OMC. „Am aderat la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) cu taxe de import de 7%, în timp ce în Europa de Est taxele erau de 15%-20%. Conform regulilor OMC, țara nu poate majora taxele după ce a aderat la organizație, decât pentru a se proteja de dumping și de amenințările la adresa securității [alimentare]. Am folosit acest instrument până acum doar în industria zahărului”, a spus expertul.

La rândul său, Veaceslav Ioniță crede că Moldova s-a confruntat cu astfel de povești și mituri de groază atunci când a semnat Acordul privind Zona de Liber Schimb cu UE. „La început, producătorii au avut unele probleme: de exemplu, cu calibrarea sau certificarea produselor. Și Uniunea Europeană ne-a ajutat să rezolvăm aceste probleme. Nu este vorba că nu vor exista deloc probleme [în procesul de aderarea la UE], este vorba despre deschiderea unor noi oportunități”, este sigur Ioniță.

Ce pot oferi  fermierii moldoveni pieței europene?

Experții au păreri împărțite în acest sens. Andrei Zbancă consideră că Moldova are un bun potențial pentru dezvoltarea produselor ecologice și a celor organice. „Există o oportunitate de a găsi nișe. De exemplu, strugurii de masă din Moldova sunt căutați în UE. Există oportunități bune pentru apicultură, [în viitor și pentru] carnea de pui și ouă”, a spus Zbancă.

Alexandru Slusari este sigur că Moldova poate concura pe piața europeană cu fructele și vinul său, dar pentru aceasta este necesar de a realiza industrializarea domeniului. „Dacă vom procesa produsele aici și vom lăsa aici valoarea adăugată, atunci vom putea exporta produse cu valoare adăugată – aceleași conserve de fructe și legume. Produsele animaliere au și ele potențial”, a explicat el.

Veaceslav Ioniță consideră că este necesar să ne concentrăm pe produsele costisitoare, care pot fi găsite și acum pe piață: pomușoare, vin, nuci, fructe (de exemplu, cireșe).

Cum s-a schimbat sectorul agricol al țărilor după aderarea la UE?

Polonia. În primii 10 ani după aderarea la UE, numărul gospodăriilor agricole a scăzut cu 30%, în timp ce veniturile fermierilor au crescut cu 115% (o creștere medie anuală de 10,1%). Din 2005 până în 2013, subvențiile acordate sectorului agricol au constituit 33 de miliarde de euro.

Letonia. După aderarea la UE, din 2003 până în 2013, volumul exporturilor de produse agricole ale țării în termeni monetari a crescut de 11 ori. Letonia este unul dintre cei trei lideri ai UE în ceea ce privește exporturile de cereale. Productivitatea muncii în sectorul agricol a crescut de 5,6 ori de-a lungul anilor, în timp ce numărul angajaților din acest domeniu a scăzut.

Bulgaria. După aderarea la UE, exportul de legume și fructe al Bulgariei a scăzut, iar în primul an de la aderare, a scăzut exportul total de produse agricole. A crescut decalajul dintre fermierii mari și cei mici. Astfel, 3% dintre cei mai mari fermieri generează 75% din veniturile sectorului agricol.

***

Textul a fost publicat în cadrul proiectului „Republica Moldova în Uniunea Europeană: platforma de monitorizare și discuții pentru sprijinirea procesului de aderare” cu sprijinul programului German Marshall Fund – Black Sea Trust for Regional Cooperation și implementat de organizația neguvernamentală  Centrul de Cercetare și Advocacy în Afaceri Europene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: